Scinteia, 15 June 1962, No. 5560: National Conference of Women of Romania

ponam ui ntiateea & Regie “A a i ui "nege: a S \ Kas poenam aai PROLETARI ZE zi > Aa Organ a! Comitetului Central al P.M.A. DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ ) SEEEN Joi dimineaţă s-au deschis în Capitală, în sala Palatului R. P. Romine, lucrările Conferinței naționale a femeilor. La conferință iau parte peste 3000 de delegate şi invitate din toate regiunile țării — muncitoare fruntașe din fabrici şi uzine, colectiviste care s-au distins în munca de întărire economico-organizatorică a gospodăriilor colective, activiste pe tărîm obştesc, cercetătoare ştiinţifice, inginere și tehniciene, profesoare şi învăţătoare, scriitoare, artiste, gospodine. Cu îndelungi aplauze şi aclamații au fost întîmpinaţi la sosirea în sală tovarășii: Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ion Gheorghe Maurer; Gheorghe Apostol, Emil Bodnăraș, Petre Borilă, Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Alexandru Drăghici, Alexandru Moghioroș, Dumitru Coliu, Vineri 15 iunie 1962 DN RS CUTIEI IERI RETETEI Leonte Răutu, Leontin Sălăjan, Ștefan Voitec. La conferinţă participă membri ai C.C. al P.M.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducătorii unor organizaţii obşteşti şi institu- ţii centrale. Iau parte, de asemenea, numeroase invitate de peste hotare; Margarita de Ponce, vicepreședintă a Federaţiei Democrate Internaţionale a Femeilor, președinta Uniunii Femeilor Argentiniene, Olga Hvalebnova, vicepreședintă ` a Comitetului Femeilor Sovietice, Dolores Ibarruri, militantă de seamă a mişcării mondiale de femei, reprezentanta femeilor spaniole, Maria Greilberger, membră a prezidiului Uniunii Femeilor Democrate din Austria, delegația femeilor din Bulgaria condusă de Rada Todorova, presedinta Comitetului Femeilor Bulgare, Rujena Pikmanova, secretară adjunctă a Comitetului Femellor Cehoslovace, Yang Yung-yu, membră a Secretariatului Federa- ției naționale a femeilor din R. P. Chineză, Kim Sun Bok, membră în prezidiul C.C. al Uniunii Democrate a Femeilor din R.P.D. Coreeană, delegaţia femeilor din Finlanda condusă de Tyyne Tuominen, secretară generală a Uniunii Democrate a Femeilor Finlandeze, delegația femeilor din Franţa condusă de Suzanne Pfrimmer, membră a Biroului de conducere a Uniunii Femeilor Franceze, delegaţia femeilor din R. D. Germană condusă de Edith Böttcher, președinta organizaţiei de femei din raionul Neuer Brandenburg-Berlin, delegația femeilor din Indonezia condusă de Umi Sardjono, președinta organiza- ției de femei gerwani, delegația femeilor din Italia condusă de Matilda di Pietrantonio, membră a Co 4 PAGINI — 20 BANI in interiorul ziarului: ționale a femeilor (pag. 2-a). e Corespondenţă din Moscova: Convorbiri despre dezarmare (pag. 3-a), e Noi scăderi înregistrate de cursul acţiunilor la bursa din New York (pag. 4a). naționale a femeilor mitetului Naţional al Uniunii Femeilor Italiene, delegaţia femeilor din R.P.F. Iugoslavia condusă de Maria Bucarici Soljan, președinta Conferinţei pentru activităţile sociale ale femeilor din Croaţia, Ayako Ishi, membră a Comitetului executiv al Federației organizațiilor femeilor japoneze, delegaţia femeilor din Polonia condusă de Vera lackowska, membră a Prezidiului Ligii Femeilor Poloneze, delegaţia femeilor din Ungaria condusă de Ortutay Zsuzsa, secretara Consiliului Naţional al Fomeilor Ungare, delegaţia femeilor din R. D. Vietnam condusă de Ha Thi Que, vicepreședinta Uniunii Femeilor Vietnameze. al Femeilor, Maria Rosetti, a rostit cuvîntul de deschidere a conferinţei, (Continuare în pag. II-a) Cuvintarea tovaräsului Gheorghe Gheorghiu-Dej Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romin, Consiliul de Stat şi guvernul Republicii Populare Romiîne transmit un cală salut participantelor la Conferința naţională a femeilor, milioanelor, de femei de pe întreg cuprinsul ţării noastre. (Aplauze furtunoase). Conferința națională a femeilor are loc în condiţiile puternicului avînt în muncă al întregului nostru popor pe toate fronturile constructici socialiste, ale entuziasmului determinat de măreţul eveniment istoric — încheierea colectivizării agriculturii, care a marcat victoria definitivă a socialismului la orașe și sate. (Aplauze), Înfăptuind politica partidului, oamenii muncii obţin importănte succese în dezvoltarea industriei şi agriculturii, în înflorirea ştiinţei şi culturii, în ridicarea nivelului de trai, îndreptindu-se cu paşi siguri spre desăvîrşirea construc- Socialismul a adus, împreună cu celelalte adinci prefaceri revoluționare. din țara noastră, gi schimbarea radicală a situaţiei femeii în societate. Lichidînd complet şi pentru totdeauna rădăcinile inegalităţii, asupririi şi umilirii femeilor, puterea populară le-a asigurat, o dată cu deplina egalitate în drepturi, respectarea demnității de om şi cetăţean, posibilităţi nelimitate de dezvoltare și afirmare a aptitudinilor şi capacităţii lor creatoare. (Aplauze). În anii regimului nostru, din rîndurile poporului s-au ridicat mii şi mii de femei care, îndeplinind funcţii de răspundere în întreprinderi, instituţii, gospodării colective, în organizaţiile de partid, de stat şi obștești, şi-au atras respectul şi stima oamenilor muncii prin abnegatia şi priceperea lor. Peste 39000 de femei sînt deputate în sfaturile populare, aproape 15 000 inginere și tehniciene, 7000 medici, 90 000 lucrează în învăţămînt, 17 000 au munci de conducere în gospodării colective. Milioane de femei muncitoare, țărănci, intelectuale, gospodine au adus o mare contribuţie la toate victoriile obținute de poporul nostru pe drumul construcției socialiste. Partidul, guvernul şi poporul nostru dau o înalţă apreciere muncii creatoare, luptei avîntate pe care milioanele de femei din țara noastră o destășoară, alături de toţi oamenii muncii, pentru întărirea puterii economice a patriei, creşterea bunăstării celor ce muncesc, apărarea păcii în Consiliul național al femeilor, comitetele şi comisiile de femei, sprijinindu-se pe ajutorul celor aproape o jumătate de milion de activiste obştești, desfăşoară sub conducerea partidului o vastă activitate organizatorică şi educativă în rîndurile femeilor de la orașe și sate. Pentru rezultatele rodnice obținute, le transmitem tuturor, de la această tribună, calde felicitări şi urări de noi succese în munca lor 'Tovarăşe, Prin marea forță socială pe care o reprezintă, Yemeile sînt chemate să aducă o contribuţie In timpul lucrărilor Conierinţei naţionale a deosebit de însemnată la opera de desăvirşire a construcției socialiste. Muncitoarele, inginerele și tehnicienele care lucrează cu hărnicie şi conștiinciozitate în diferite ramuri ale industriei, dind numeroase dovezi de eroism în muncă, de devotament față de patria socialistă au un rol de seamă de îndeplinit în lupta pentru dezvoltarea economiei naționale, pentru înfăptuirea mărețului program trasat de Congresul al III-lea al partidului nostru. (Aplauze), Este o înaltă îndatorire a conducerii întreprinderilor, a organelor sindicale de a se preocupa de ridicarea pregătirii profesionale a femeilor muncitoare, de a le ajuta să-şi însușească tehnica înaintată pentru a putea obține rezultate tot mai bune în producţie. Sindicatele trebuie să manifeste o permanentă grijă pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi de muncă ale femeilor muncitoare. Femeile de la sate sînt chemate să participe cu toate forțele lor la întărirea și dezvoltarea gospodăriilor agricole colective, la creșterea avutiei- lor obștești, la sporirea continuă a productiei agricole vegetale și animale, la crearea unui belşug de produse agro-alimentare. Femeile care muncesc pe tărimul ştiinţei, culturii şi artei, al învățămîntului și sănătăţii publice, a căror activitate şi-a cîştigat de mult aprecierea poporului, au un vast cîmp de aplicare a cunoștințelor lor în munca pentru continua dezvoltare a economiei, înmulţirea valorilor ştiinţifice și culturale ale patriei, răspîndirea culturii în masele largi. Lucrătoarelor din comerțul de stat și cooperatist le revine îndatorirea de a asigura, deservirea tot mai bună a oamenilor muncii, funcționarea civilizată a unităților comerciale, domeniu în care mai sînt încă multe de făcut, Femeile au nobila misiune de a creşte şi educa copiii, schimbul nostru de miine, care va trăi şi va munci în condiţiile comunismului; de ele depinde în primul rînd sădirea în sufletele copiilor a patriotismului fierbinte, a devotamentului față de cauza partidului, a dragostei de muncă şi respectului față de cei ce muncesc, a sentimentului solidarității frățeşti cu oamenii muncii de pretutindeni. (Aplauze), Organele şi organizaţiile de partid, organele de stat, organizaţiile obşteşti au datoria să se ocupe îndeaproape de promovarea în funcţii de conducere a cît mai multe femei, corespunzător cu aptitudinile şi pregătirea lor, acordîndu-le un sprijin permanent în activitatea lor. Sub conducerea organizaţiilor de partid, mișcarea de masă a femeilor, sindicatele şi celelalte organizaţii obşteşti, organele de stat şi instituţiile de cu forţe unite, o intensă activitate cultural-educativă în vederea lărgirii orizontului cultural al maselor de femei de la oraşe şi sate şi dezvoltării trăsăturilor politico-morale, proprii omului nou, constructor activ și conștient al societăţii socialiste, (Aplauze). Tovarăşe, Apărarea păcii constituie pentru întreaga omenire problema cea mai arzătoare a zilelor noastre. Ca urmare a cursei nebuneșii a înarmărilor, provocate de cercurile imperialiste agresive, s-au acumulat stocuri de arme termonucicare care pot duce la transformarea oricărui război într-un cataclism fără precedent în istoria omenirii. Puterea crescîindă a statelor socialiste, care stau cu hotărîre de strajă păcii, întărirea continuă a forţelor păcii în lumea întreagă, creează tot mai multe posibilităţi pentru îufrinarea agresorilor, pentru destinderea încordării internaționale, pentru preîntimpinarea unui nou război mondial. Femeile din toată lumea reprezintă o forţă uriaşă, vital interesată în apărarea păcii, dorinţa lor cea mai fierbinte fiind aceea de a apăra viaţa copiilor cărora le-au dat fiinţă, a-i feri de grozăviile războiului. (Aplauze). Alături de întregul popor, mişcarea de masă a temcilor din țara noastră sprijină cu toată hotărirea politica externă de pace şi coexistenţă pașnică promovată de partidul și statul nostru; ele îşi unese acţiunile cu cele ale femeilor din celeialte ţări în cadrul uriaşei mişcări mondiale pentru pace, militînd cu energie pentru zădărnicirea uneltirilor războinice, pentru înfăptuirea dezarmării generale şi totale, pentru soluţionarea paşnică a problemelor litigioase, pentru pace şi prietenie între popoare, (Aplauze). Consiliul naţional al femeilor, comitetele de femei sînt chemate să contribuie şi mai activ la antrenarea milioanelor de femei din ţara noastră în acţiunile de apărare a păcii, să dezvolte legă- țurile de strînsă prietenie cu femeile din Uniunea Sovietică şi din celelalte ţări socialiste, colaborarea cu organizaţiile femeilor din toate ţările, să-şi sporească aportul la activitatea Federaţiei Democrate Internaţionale a Femeilor, să întărească solidaritatea cu femeile de pretutindeni în lupta pentru pace şi progres social, pentru liniştea căminelor şi viitorul fericit al copiilor. (Aplauze). Comitetul Central al partidului, Consiliul de Stat şi guvernul Republicii Populare Romîne îşi exprimă convingerea fermă că masele de femei de la oraşe şi sate, răspunzind cu entuziasm la chemarea partidului, nu-şi vor precupeţi nici de acum înainte eforturile pentru ca, împreună cu toți oamenii muncii, să facă patria noastră mereu mai puternică, mal înfloritoare. (Aplauze îndelungate). Trăiască femeile muncitoare din țara noastră, participante active la opera de desăvirşire a construcției socialiste, la lupta pentru pace şi prietenie între popoare! (Aplauze). Trăiască harnicul nostru popor şi conducătorul său în lupta pentru socialism şi comunism — Partidul Muncitoresc Romiîn! (Aplauze puternice, prelungite). urale), femellor, In secția uzinaj a Întreprinderii metalurgice de utilaje Medgidia Oee CI 7771077 A. = MARIN PRIETENI (Fota: Agerpres) Roadele colaborării frătesti Şi în activitatea petrolistilor din schela Boldești se reflectă rodul bogat al colaborării romîno-sovietice. Metoda sovietică a forajului cu turbina, bunăoară, a devenit o metodă curentă de lucru cere ne dă posibilitatea să obtinem witeze de avansare sporite, să reducem pretul de cost pe metrul forat. Nu deimult, noi am introdus Tor sovietici. Este vorba de forajul cu electroburul, Acest utilaj minunut, făurit de tehnica avansată a constructorilor comunismului, contribuie la forarea sondelor într-un timp mult mai “scurt. Not am realizut la una din sonde, cu ajutorul electroburului, viteze mecanice de lucru de 3—4 ori superioare metodelor obișnuite. Anul trecut, cînd delegația ţării, noastre, Gheorghe Gheorghiu-Dej, a vizitat Uniunea Sovietică, moi am văzut cu multă bucurie din relatările presei, cu cîtă căldură au întîmpinat oamenii sovietici pe solii poporului nostru. Aceeași caldă ospitalitate, aceeași dragoste frățească o vor simți scumpii oaspeți sovietici pe pământul patriei noastre. NICOLAE STEFLEA sondor şef GHEORGHE DRAGHICI maistru, schela petrolHerä Boldeşti În slujba progresului Prof. JEAN LIVESCU rectorul Universității din Bucureşti existau de Vizita delegației so- în U.R.S.S. u d vietice de partid și gu- trei ori mai mulți ingivernamentale condusă neri decît în S.U.A. Ne de bunul prieten al țării noastre, N. S. Hruşciov, este o expresie a prieteniei profunde care leagă poporul român de popoarele sovietice. Această prietenie cu adinci rădăcini în istovie s-a cimentat puternic în aceşti ani în care poporul nostru, sub conducerea Partidului Muncitoresc Român, îşi făureşte viața sa nouă, pă- șind în rîndurile strîns unite ale lumii frățeşti a popoarelor socialiste. Sîntem cu toții mindri -de rezultatele măreţe obținute prin munca plină de putem da seama ce potențial impresionant de se află îmdărătul. acestor cifre, ce rezerve de cercetători știimțifici, -de cadre didactice, de ingimeri vor creşte odată cu trecerea anilor. În anii puterii populare și în patria noastră învățământul de toate gradele a luat un puternic avînt. E grăitor să amintim în acest sens că fată de 1938, numărul elevilor din clasele I-VII a fost-mai mare în acest un cu peste un milion, iar în instituțiile de înentuziasm a fiecăruia VÜtamint superior au dintre popoarele noastre Studiat cu 55.000 pS în dezvoltarea economiei, Senti mai mulţi decit în înflorirea culturii şi În 1938. artei. Sprijinul internationadin celelalte ţări socigliste atestă o dată mai mult că în condițiile socialismului şcoala, cultura, știința se bucură de un avînt fără precedent. Se tică a devenit societatea cea mai cultă din lume. Este edificator în acest sens că, de pe acum, în 11 studenți la 1000 locuitori; în următorii 20 de se va întrei, atingînd cifra uriașă de 8 milioane. Cifra este de rept nut deoarece încă în 1961, list acordat țării noastre de Uniunea Sovietică în toate domeniile se evidențiază și în marele număr de cadre tinere pregătite în școala superioară sovietică: la Uni versitatea din București, de exemplu sînt numeroși. asistenți, lectori făcut studiile ca studenţi sau ca aspiranți la universitățile sovietice. Universităţii din Bucuvești, alături de întregul nostru popor, salută cu înalții oaspeți, soli ai poporulut sovietic prieten. Bucuroşi de oaspeţi Pe sportivii Romîniei îi leagă o profundă prietenie de oamenii sovietici, ne scrie cam. pioana olimpică IO- LANDA BALAŞ. îmi amintesc de data de 22 octombrie 1950 cînd, cu prilejul „Meciului prieteniei“ de pe Stadionul Republicii, am cunoscut prima oară pe minuna- ţii sportivi sovietici, Cencik, Press, Pisareva, Puşkariova și alte sportive de frunte sint pentru iubitorii sportului atlete sovietice, Pentru mine ele sînt Taissia, Irina, Tamara, Maria sau Galina tar prietenia cu ele a tre: cut limitele stadionului, Le urmăresc cu viu in-- teres marile succese ob- ținute pe plan mondial, activitatea pe care o desfășoară pentru prietenia cu toate popoarele lumii, în slujba nobilei cauze a păcii. Și noi, sportivii român, sîntem animați de aceleaşi idealuri. În patria noastră socialistă sportul capătă un tot ma larg caracter de masă și este un factor activ nu numai de călire fizică a tineretului, dar şt Mă bucur că alături de toți oamenii muncii din țara noastră voi avea în curind prilejul să-i întîmpim pe înalții soli sovietici, să le urez din toată inima un călduros „Bun venit“, Prima cunoștință cu consiliul agricol Ei venimentul principal trăit la sate după încheierea colectivizării l-a constituit reorganizarea conducerii agriculturii, crearea consiliilor agricole. Sătean sau orășean — căci industria şi agricultura se întîlnesc în viaţa de toate zilele a fiecărui cetățean — oamenii muncii au primit, deopotrivă, cu viu interes de partidul nostru, Cu sprijinul lor deschis şi activ, schimbarea radicală preconizată de partid în conducerea agriculturii se înfăptuieşte pretutindeni cu succes. Consiliile “agricole raionale au fost constituite doar de citeva zile, „LE greu deci să vorbim despre activitatea și realizările lor, cu atit mai puțin despre experiența lor. Ne-am oprit totuşi într-unul din raioanele | băcăoane pentru a tace cunoștință cu consiliul agricol raional, cu planutile sale, cu cadrul nou în care O trăsătură principală a noii concepţii de conducere a agriculturii este caracterul ei științific, competenta incontestabilă a noilor organe. În raionul Tg. Neamț, sarcina conducerii nemijlocite a treburilor agri- : cole a fost încredințată unui număr gospodării colective și alte cadre de răspundere din agricultura raionului. Un organism destul de larg pentru a putea dezbate cu temsinicle orice problemă și pentru a pulea cuprinde cu operativitate toate unitățile agricole din raion; un aparat destul de restrins (din 85 numai 3 au muncă permanentă în consiliu) spre a-l asigura mobilitatea necesară, Pentru a putea conduce trebuia să cunoşti la perfectie condițiile pedoclimatice ale raionului, situația economică a gospodăriilor, posibilităţile de dezvoltare ale diferitelor ramuri ale agriculturii. Precizînd aceste lucruri, inginerul Aurel Zbanţ, preşedintele consiliului agricol raional, adaugă imediat că „fără asta nu poate fi vorba despre o conducere gtiințitică, planificată a agriculturii raionului“, Planul cuprinde măsuri precise, începînd de la întreţinerea culturilor şi pregătirea temeinică a recoltării, pină la organizarea științifică a teritoriului gospodăriilor și punerea în valoare a marilor resurse existente în agricultură, Am pornit spre locurile care vor cunoaște în curind efectul înnoitor al măsurilor prevăzute în planuri. „lată — ne arată președintele consiliului agricol — de aci se vede o bună parte din moşia colectivă a timişeştilor. Gospodăria colectivă „Lunca Moldovei” cu 2500 ha şi 1500 familii, se află în apropierea riurilor Ozana și Moldova. Pină la cartarea completă a solului, colectiviștii vor îi ajutaţi să întocmească în 2—3 luni o schiță «mîntului, De-a fungal apelor se va dezvolta o grădină de legume cam de 30 de hectare; se va amenaja în toamnă și un iaz”. In stinga se văd terenuri străpunse la întimplare de drumuri, iar altele răzlețite în parcele mai mici. „Noul an agricol va trebui să găsească pămintul organizat în tarlale de cite 50—60 de hectare”. E] arată cu mina cam cum are să fie treaba asta, anulind prin aer diferite drumuri şi poteci inutile și în locul cărora vor creşte multe tone de cereale. Yn vocabularul organelor agri- A cole ca și în vorbirea de acum « colectiviștilor a devenit foarte uzual cuvintul perspectivă, A ține seamă de viitor, a prevedea acest viitor, a munci cu perspectivă constituie de pe acum o trăsătură deosebit de svidentă a consilitior agricole. Oamenii simt aceasta şi poartă un mars respect noului sistem de conducere a agriculturii în care recunosc acea artă de a pătrunde în viitor, proprie partidului clasei muncitoare. Aici işi găseşte desigur explicația și dezbaterile vii, tndrăzneala cu care s-au abordat problemele producţiei agricole în gedințele secțiilor consiliului,ca gi doxința colectiviștilor din Ţibucani şi Davideni de a-și uni eforturile în lupta pentru sporirea puterii economice a gospodăriei unite, sau insistența celor din Urecheni de a li se comunica la ce şcoală medie agricolă pot să trimită pe cei mai buni dintre absolvenţii celor sapte clase din sat, Cu privire la șeptel, tov. Vania Iacob, medic veterinar, membru în comitetul executiv al consiliului agricol, care era pe teren în legătură cu organizarea taberelor de vară pentru vaci, ne-a expus în amănunțime cele două direcții ale planului, referitoare la a) Îmbunătăţirea calitativă a efectivului de vaci prin selecție şi înmulțirea rasei brune; b) Punerea în valoare a resurselor imediate de creștere a produc- ției de furaje şi de sporire într-un termen scurt a producţiei de lapte. În ziua de prezentare a vitelor spre vinzare gospodăriei colective, poţi urmări pe viu cum se realizează sarcinile stabilite. L-am întilnit la un astfel de punct pe tov. Victor Gogcaşă, medicul veterinar al circumscripţiei, venit de curind de la un institut din București. „Țăranul, care are vacă de vinzare nu se mai duce la tirg cu ea, ci o oferă gospodăriei colective. Îl auzi: „Ei ce spuneți tovarăşe doctor, corespunde? Nu e brună dar dă lapte mult”, ne spuse el, introducîndu-ne în atmosfera locului. „Am fost pentru, precizează medicul. Este nevoie şi de ea în gospodărie. Asta nu înseamnă că nu urmărim brunizarea. lată, la punc: tul de însăminţări artificiale lucrăm numai cu material de la reproducă: tori din această rasă, S-au forma! nuclee puternice de „brună“ la gos. EM. PASCU (Continuare în pag. III-a) n me e ere ma a miere sa anrttueSppă av dee 7 ara INTEL NATIO m af aa, aaar iat AA GRG aea = Nr. 5560 ANANA AEA AARET II ITAA TITI A III A N A t Raportul prezentat de tovarășa Maria Rosetti Sîntem profund emoționate de cuvintele rostite aici, în numele C.C. al PM.R., al Consiliului de Stat şi al guvernului Republicii Populare Romîne de către tovară- şul Gheorghe Gheorghiu-Dej, __În numele milioanelor de femei din țara noastră pe care le reprezentăm la această conferință, mul- țumesc din toată inima pentru înalta apreciere adusă de conducerea partidului şi statului nostru muncii noastre, aportului maselor largi de femei la măreaţa operă de construc- ție a socialismului în ţara noastră, pentru îndrumările deosebit de pre- țioase pentru întreaga noastră activitate de viitor. Salutul adus conferinţei va rămîne în mintea și în inima femeilor din Republica Populară Romînă ca o chemare şi un îndemn călăuzitor în munca și în lupta noastră pentru sporirea contribuţiei femeilor la desăvirșirea construcţiei socialismului în scumpa noastră patrie, De la ultima Conferinţă naţională a femeilor — a spus vorbitoarea — au trecut patru ani, timp în care poporul nostru, sub conducerea încercată şi înțeleaptă a Partidului Muncitoresc Romiîn, a străbătut un drum bogat în înfăptuiri de au fost încununate de victoria definitivă a socialismului la orașe şi sate. Aplicarea cu consecvență a politicii partidului de industrializare socialistă a ţării, de transformare socialistă a agriculturii a dus la creşterea neîntreruptă, an de an, a puterii economice a ţării. Peisajul industrial de azi al patriei ne umple inima de o justificată mîndrie: mari centrale electrice, uzine, fabrici, construcţii măreţe, noi oraşe se înalţă în întreaga noastră patrie. Imaginea satului din trecut, cînd täranii trudeau din greu, cu unelte rudimentare pe pămîntul care nu era al lor, a rămas doar o tristă amintire. Lumina culturii, odinioară privilegiu doar al celor avuţi, a devenitun bun al întregului popor. Profundele transformări revoluţionare petrecute în ţara noastră au schimbat din temelii şi viaţa femeilor. Acordarea de drepturi egale cu ale bărbaţilor, condiţiile create pentru folosirea deplină a acestor drepturi, căile lărgi ce li s-au deschis pentru a-şi însuşi orice profesiune şi a se afirma în orice domeniu de activitate au dat femeilor adevărata demnitate de om şi cetătean, bucuria de a trăi o viață nouă şi de a se integra în munca creatoare a întregului popor. Acordînd femeilor încredere şi preţuire, partidul şi guvernul le-au dat posibilitatea de a păşi spre cele mai înalte trepte ale vieţii politice, economice şi de stat. Femeia, care a trăit atiția amar de ani în exploatare, robie şi întuneric, cunoaște azi fericirea fără seamăn de a munci pentru binele ei şi al întregului popor. În economia noastră naţionaiă aproape 30 la sută din numărul salariaţilor sînt femei. Femeile repre zintă 46 la sută din totalul cadrelor cu studii medii şi aproape 32 la sută din totalul cadrelor cu studii superioare. În forul suprem al statului — Marea Adunare Naţionaiă — sînt 77 femei deputate, în sfaturile populare peste 39000, iar mai mult de 13000 femei sînt distinse cu ordine şi medalii. După ce a arătat cît de grea și lipsită de bucurii era în trecut viaţa femeilor, cit de neomenești erau cond:țiile în care ele munceau în fabrici şi pe ogoare, indiferența criminală fută de ocrotirea copiilor — statisticiis arată că anual 100090 de copii mureau înainte de a îi împlinit un an — vorbitoarea s-a referit pe larg la grija cu care sînt înconjurați astuzi în țara noastră mama şi copilu], Femeile se bucură de concediu d= naştere plătit de 112 zile, iar copiii pînă la 14 ani beneficiază de gratuite. Mortalitatea infantilă a scăzut cu 60 la sută. Pentru tot ce alcătuiește viaţa noastră de azi, pentru bucuria muncii libere, constructive, pentru binefacerile culturii de care ne bucurăm din plin, pentru traiul nostru din ce în ce mai bun, pentru grija manifestată faţă de copiii noștri şi de viitorul lor sîntem adînc recunoscătoare încercatului şi gloriosului conducător al poporului nostru, inițiatorul şi organizatorul tuturor victoriilor sale istorice, Partidul Muncitoresc Romîn. Animate de năzuinţele comune ale întregului popor, femeile, pretutindeni unde muncesc, se simt răs= punzătoare, alături de toţi ceilalţi oameni ai muncii, de mersul mereu înainte al patriei noastre. În fruntea tuturor femeilor din ţara noastră stau harnicele. priceputele muncitoare din fabrici şi uzine care contribuie cu elan la îndeplinirea sarcinilor planului de şase ani. În industria uşoeră, unde femeile reprezintă aproape 60 la sută din totalul salariaților, planul de şeşte ca şi în celelalte ramuri ale industriei, an de an. Directivele C.C. al PM.R. cu privire la criteriile principale ale întrecerii socialiste au stîrnit un puternic entuziasm în rîndul muncitoarelor. Peste 80 la sută din totalul femeilor muncitoare participă la întrecerea socialistă organizată de sindicate, iar numărul fruntaşelor în producţie se ridică la aproape 58 000. Femeile din industrie sînt chemate să participe şi mai activ la întrecerea socialistă în vederea realizării și depășirii de Congresul al [II-lea al partidului, obiectivul central fiind obţinerea de produse de calitate superioară. Noi, toate, oricare near fi profesiunea, sîntem şi gospodine, putem aprecia însemnătatea lucrului de bună calitate. Ne place ca obiectele pe care le cumpărăm pentru casa fie trainice şi frumoase. Atunci cînd poi înșine creăm aceste bunuri, să sarcinilor trasate. folosim toată priceperea de care dispunem, să le facem astfel, încît să satisfacă şi gustul celei mai exigente dintre noi. În continuare, în raport se arată condiţiile tot mai bune care au fost create pentru ridicarea calificării profesionale a femeilor. Nivelul profesional ridicat le va permite să participe mai activ la consfătuirile de producţie, să facă propuneri concrete în ce privește organizarea mai bună a muncii, să se afirme în număr tot mai mare ca inovatoare şi raționalizatoare, Largi posibilități de manifestare a aptitudinilor lor, a spiritului gospodăresc se deschid lucrătoarelor din unităţile care prestează în mod direct servicii populaţiei. În reţeaua comercială, în cooperația meșteșugărească, o muncă ireproşabilă, o atitudine plină de solicitudine în contactul cu publicul, sînt o dovadă concretă de dragoste pentru meserie. Lucrătoarele din instituţiile sanitare, care au în grija lor sănătatea oamenilor, dînd dovadă de o tot mai mare conştiinciozitate şi ini- țiativă, vor avea satisfacția datoriei îndeplinite. În raport se arată în continuare că în toate domeniile de activitate numeroase femei au fost promovate în munci de răspundere, făcînd faţă cu cinste sarcinilor încredințate. Considerăm însă că este de datoria ministerelor şi celorlalte instituţii de stat, în ale căror unităţi lucrează un număr mare de femei, să se preocupe mai mult de promovarea în munci de răspundere a femeilor care se evidenţiază prin pregătirea profesională şi talentul lor organizatoric. În agricultură lucrează un mare număr de femei. Ele au adus o însemnată contribuţie la istorica victorie a poporului nostru: încheierea cocolectiviste participă cu entuziasm la lupta pentru întărirea economico-organizatorică a gospodăriilor colective, contribuind cu pricepere şi hărnicie la sporirea producţiei agricole vegetale şi animale. Cele peste 17 090 de femei care fac parte din consiliile de conducere ale G.A.C. sau muncesc ca brigadiere, şefe de echipă, precum şi miile de tehniciene agricole şi inginere îşi îndeplinesc cu cinste îndatoririle ce le revin.. Hotăririle Plenarei din aprilie anul acesta a C.C. al P.M.R. şi ale sesiunii extraordinare a Marii Adunări Naţionale au stabilit căile dezvoltării continue a agriculturii noastre în condiţiile noii etape în care ea a păşit. După încheierea colectivizării rolul femeilor de la sale creşte şi mai mult. Sub conducerea organelor de partid va trebui să punem în centrul activităţii noastre îmbunătăţirea muncii comisiilor femeilor din G.A.C., îndeosebi din unităţile noi create, pentru ca ele să îndrume energia şi dorinţa de muncă a colectivistelor spre dezvoltarea continuă a gospodăriilor colective. Pentru a obţine producţii de cereale la nivelul sarcinilor tot mai mari ce se pun, femeile din agricultură sînt chemate să muncească cu și mai multă sirguinţă în toate sectoarele, să efectueze lucrări de bună calitate şi 1a timp, să aplice tot ceea ce ştiinţa agrotehnică ne învaţă. În mod deosebit colectivistele care lucrează la cultura cerealelor sînt chemate să contribuie cu toate forţele lor la obţinerea în acest an de pe suprafaţa de cel puțin 600 000 hectare teren neirigat recolte de peste 5 000 kg porumb boabe la hectar. Experiența de pină acum a dove dit că femeile muncesc cu bune rezultate în sectorul zootehnic, dînd dovadă de pricepere în creşterea şi îngrijirea animalelor. Este bine ca în acest sector să muncească un număr şi mai mare de femei; acestora li se cere să depună toată străduinţa ca prin îngrijirea raţională a animalelor să contribuie la creșterea şeptelului, la obţinerea unor produc- ţii sporite de carne şi lapte. Comitetele şi comisiile femeilor vor trebui să îndrume tot mai multe colectiviste să muncească în sectorul avicol, deosebit de important pentru producţia de carne şi ouă, aducător de mari venituri. Comisiile femeilor pot propune consiliilor de conducere ale G.A.C. să încredinţeze în întregime colectivistelor munca la fermele de păsări. În continuare, vorbitoarea s-a referit la marele aport pe care-l pot da femeile la dezvoltarea legumiculturii, viticulturii, pomiculturii și a altor ramuri aducătoare de mari venituri. Referindu-se la importanța pe care o are învățămîntul agrozootehnic de masă, raportul arată că au fost obţinute bune rezultate în antrenarea colectivistelor la frecventarea cursurilor agrozootehnice. Mai sînt însă unele G.A.C. în care un număr prea mic de femei au participat la cursurile agrozootehnice. Consiliul naţional, comitetele şi comisiile femeilor au datoria să desfăşoare o intensă muncă de organizare şi îndrumare în rindul femeilor pentru ca un număr cît mai mare de colectiviste să urmeze cursurile agrozootehnice de 3 ani, pentru ca toate colectivistele să fie cuprinse într-o formă sau alta a învăţămîntului agrozootehnie de masă. Ținînd seama că an de an numărul colectivistelor care lucrează în sectorul avicol, sericicol şi legumicol creşte, propunem consiliilor agricole locale să organizeze în gospodăriile colective, acolo unde sînt condiţii, cicluri de lecţii pe aceste teme, la care să fie îndemnate să parti cipe îndeosebi femeile. a muncii în rîndul femeilor din agricultură, Consiliul național, comitetele regionale şi raionale ale femeilor vor trebui să colaboreze strîns cu Consiliul superior al agriculturii și cu consiliile agricole re gionale şi raionale. În orașele și satele patriei noastre un mare număr de intelectuale îşi aduc aportul în toate domeniile de activitate. Faţă de 1938 cînd în întreaga economie a Romîniei lucrau 9 000 de ingineri — bărbaţi şi femei, azi, numai numărul femeiloringineri depăşeşte 11000; femeile reprezintă astăzi peste 60 la sută din totalul corpului didactic. Intelectualele din ţara noastră își aduc cu hărnicie şi pricepere aportul la dezvoltarea continuă a economiei și culturii. Este de datoria comitetelor şi comisiilor femeilor să antreneze în mai mare măsură şi mai bine decît pînă acum pe intelectuale în activitatea ce o desfăşoară pentru îmbogăţirea cunoștințelor maselor de femei, pentru educarea lor în spiritul societăţii noastre socialiste. Nici o intelectuală adevărată nu se poate considera demnă de acest nume dacă cunoștințele pe care lea acumulat nu le dăruie patriei socialiste, poporului. Femeile din patria noastră consideră că bunul obştesc este bunul fiecăruia dintre noi și că au datoria să-l apere și să-l îngrijească. Milioane de femei de toate categoriile iau parte cu dragă inimă la înfrumusețarea oraşelor şi satelor, la ridicarea construcţiilor social-culturale, la păstrarea fondului de locuinţe, la redarea de noi terenuri agriculturii. Sînt însă domenii ale activităţii obşteşti în care femeile n-au fost suficient antrenate. Casele noi şi frumoase care se construiesc peste tot în patria noastră sînt o avuţie obștească care trebuie păstrată cu cea mai mare grijă. Este o îndatorire de cinste a femeilor să contribuie la buna lor întreţinere. Principala sarcină a Consiliului național al femeilor, a comitetelor şi comisiilor femeilor este desfășurarea unei intense munci politice şi cultural-educative în rîndul femeilor. În toate regiunile ţării, comitetele şi comisiile femeilor, în colaborare cu instituţiile şi unitățile de răspindire a ştiinţei şi culturii, au organizat. cu participarea unui mare număr de femei numeroase manifestări cultural-educative, care au făcut cunoscute marile realizări ob- ţinute de poporul nostru în industrie, agricultură, în artă şi cultură, dezvoliînd totodată sentimentele lor internaţionaliste de prietenie față de femeile din celelalte ţări care luptă pentru pace și progres social. N-am reuşit însă în măsura categorii de femei căreia i se adresa. Considerăm, de asemenea, că nu avem multe de făcut în ce priveşte cuprinderea în activitatea culturală a maselor de femei de la sate și a gospodinelor din oraşe care manifestă o mare sete de cunoștințe. Consiliul naţional, comitetele şi comisiile femeilor au datoria de a se preocupa mai mult de educaţia politică a femeilor, de cunoaşterea mai temeinică de către ele a problemelor politicii partidului și guvernului, astfel încît să poată participa mai deplin, ca adevărate cetățene libere, la traducerea în viaţă a acestei politici. Referindu-se la diversitatea formelor folosite de comitetele şi comisiile femeilor în munca educativă de propagare a concepţiei materialiste despre lume şi societate, de combatere a superstiţiilog, prejudecăților şi misticismului, raportul a subliniat necesitatea îmbogăţirii conţinutului activităţii brigăzilor ştiinţifice, cercurilor de citit, lectoratelor pe probleme ştiinţifice, sanitare, pedagogice, literare, de educaţie patriotică şi cetățenească. Partidul și statul nostru consideră ca o problemă centrală instruirea și educarea copiilor, a tinerei generaţii în vederea formării omului nou, demn de epoca socialismului și comunismului. O mare răspundere în educarea copiilor, a tinerilor revine părinţilor, îndeosebi mamelor. Ei sînt chemaţi să sădească cei dintîi la copii trăsăturile morale ale omului nou: cinstea, modestia, sinceritatea, curajul, respectul față de părinți, de profesori, de cei vîrstnici, să le insufle simţul datoriei, al dragostei pentru învăţătură, să-i facă să îndrăgească munca, izvorul tuturor bogățiilor noastre. Nouă ne revine sarcina de a îndruma mamele în aşa fel încît ele să-i crească în spiritul devotamentului profund față de partid, faţă de cauza socialismului. Consiliul naţional al femeilor va trebui să conlucreze mai strîns cu terul Învățămîntului pentru folosirea cu mai multă eficienţă a cluburilor și caselor de cultură ale tine= retului, a sălilor de clasă libere, a terenurilor sportive ale școlilor pentru organizarea unui program bogat, educativ şi atractiv pentru șco= lari, precum şi la supravegherea lor în pregătirea lecţiilor. Propunem, de asemenea, Ministerului Învățămîntului să studieze posibilitatea îmbogăţirii literaturii pedagogice pentru părinți; Comitetul unele filme pe astfel de teme. Adresăm, totodată, un apel scriitorilor pentru ca operele lor să oglindească mai mult misiunea nobilă ce revine familiei — și în mod deosebit mamei — în educarea tinerei generații, să înfăţişeze chipul luminos al celor mai înaintate femei, constructoare active ale socialismului. Una din preocupările importante este aceea de a asigura participarea tot mai activă a maselor de femei la activitatea gospodărească de interes obştesc. În jurul sfaturilor populare de la orașe şi sate lucrează sute de mii de femei, contribuind activ şi cu competenţă la rezolvarea problemelor economice, social-culturale, edilitare. De mare însemnătate este activitatea pe care o desfăşoară cele peste 10000 de femei în echipele de control obștesc organizate de consiliile locale ale sindicatelor şi sfaturile populare, care controlează felul cum funcţionează întreprinderile comerciale, de fabricare şi distribuire a pîinii, instituţiile sanitare etc. Pentru ca aportul femeilor în echipele de control obştesc să fie și mai mare, este necesar ca acestea să fie instruite periodic, sprijinite în activitatea pe care o desfăşoară, să se dea curs sesizărilor şi propunerilor lor juste, în aşa fel încît activitatea echipelor de control ob- ştesc să capete un caracter permanent şi să devină tot mai eficace. Subliniind rolul activităţii organizatorice în lărgirea bazei de masă a mișcării de femei, în raport se arată că actuala formă de organizare şi-a dovedit eficacitatea, ea corespunzînd cerinţelor de mobilizare şi educare a maselor de femei. Ținînd seama de sarcinile perioadei actuale, Consiliul naţional, comitetele și comisiile femeilor vor trebui să-şi îmbunătățească în continuare În urma încheierii colectivizării agriculturii şi pe baza experienţei din ultimii patru ani a comitetelor şi comisiilor femeilor, a apărut necesitatea îmbunătăţirii normelor de organizare şi funcţionare a mişcării de femei, mai cu seamă la sate. Aceasta pentru a putea desfăşura o muncă mai concretă legată de dezveltarea economică a gospodăriilor colective, care să asigure, totodată, cuprinderea întregii mase de femei. De asemenea va trebui să îndrumăm mai concret activitatea comisiilor femeilor din circumscripțiile orăşeneşti. Întreaga activitate a comitetelor şi comisiilor femeilor trebuie să se bazeze pe un larg activ obștesc, în care să fie antrenate femei din cele mai diferite domenii de activitate, avînd experienţa şi pregătirea politică necesare. Propunem ca atît la Consiliul naţional, cît și la comitetele regionale, raionale şi orăşeneşti să se înfiinţeze comisii pe problemele muncii cultural-educative, economico-obşteşti şi social-sanitare, iar la comitetele regionale, raionale şi orăşeneşti şi comisii pentru problemele organizatorice. În încheierea raportului, vorbitoarea s-a referit la principalele evenimente internaţionale.! Niciodată problema păcii nu a fost atit de arzătoare pentru întreaga omenire ca în zilele noastre. Pătrunse de grija profundă pentru destinele omenirii, ţările socialiste luptă cu consecvență pentru rezolvarea pe calea tratativelor a tuturor problemelor litigioase, pentru apărarea păcii. Alături de celelalte ţări socialiste, o contribuție activă la lupta pentru pace aduce ţara noastră care militează cu hotărire pentru dezarmarea generală și totaiă, pentru dezvoltarea colaborării și apropierii între popoare, Propunerile de pace, concrete, constructive ale ţărilor socialiste se lovesc însă în mod permanent de rezistenţa îndirjită a cercurilor agresive, imperialiste, în frunte cu cele din S.U.A. care aţiță psihoza războinică, sporesc efectivele forțelor armate, continuă experienţele cu arma nucleară. Politicii cercurilor agresive li se opun astăzi forțe uriaşe, ţările socialiste în primul rînd, care dispun de o considerabilă forţă economică şi politică şi de o incontestabilă superioritate militară, un număr tot mai mare de state nesocialiste, îndeosebi tinere state din Asia şi Africa, unele state din America Latină; clasa muncitoare din toate ţările, avînd în primele ei rînduri partidele comuniste; mișcarea de eliberare naţională a popoarelor din colonii și din ţările dependente. Mişcarea mondială a partizanilor păcii s-a dezvoltat în toate ţările lumii. Sprijinind pe deplin politica externă de pace şi coexistență pașnică a statului nostru, mișcarea de femei întăreşte necontenit legăturile de prietenie și solidaritate cu femeile dintr-un număr mereu mai mare de ţări de pe toate continentele, În prezent, Consiliul național al femeilor întreține legături cu organizații de femei şi reprezentante de seamă ale femeilor din 63 de ţări. Vom întări neîncetat legăturile de prietenie cu femeile din Uniunea Sovietică şi din celelalte ţări socialiste de care ne leagă țelul comun şi scump — construirea socialismului şi comunismului. Vom dezvolta mai departe relaţiile noastre cu femeile din ţările capitaliste, care luptă pentru pace şi progres social, cu cele din ţările de curînd eliberate, din țările coloniale şi dependente, Vom aduce o contribuție și mai intensă la activitatea Federației Democrate Internaționale a Femeilor — puternica noastră organizație internațională — care cuprinde în rîndurile sale aproape două sute de milioane de femei din toate continentele şi desfăşoară o activitate sus- ţinută pentru apărarea intereselor vitale de pace și progres ale tuturor femeilor. Pentru marea bucurie de a fi constructori ai socialismului, pentru dragoste, în faţa căreia se deschid perspective nelimitate, mulţumim încă odată partidului nostru scump. Asigurăm Partidul Muncitoresc Romîn, Comitetul său Central, pe tovarășul Gheorghe Gheorghiu- Dej personal, că noi, milioane de femei — muncitoare, colectiviste, intelectuale, gospodine, însufleţite de sentimentul datoriei noastre față de patrie şi de întregul popor, de con- ştiinţa demnității noastre umane, vom munci cu entuziasm alături de toți oamenii muncii pentru continua înflorire, bogăţie şi putere a patriei noastre socialiste, pentru victoria cauzei păcii în lume, (Text prescurtat) DIN CUVINTARILE PARTICIPANTELOR LA CONFERINŢĂ Cuvintul tovarăsei Georgeta Dumitru, președinta Comitetului orăşenesc al femeilor Bucureşti Alături de toţi oamenii muncii din Capitală femeile aduc o contribuţie valoroasă la îndeplinirea importantelor sarcini trasate de partid. Muncitoare, tehniciene, inginere muncesc cu elan la realizarea şi depășirea planului de producție, pentru reducerea preţului de cost ţii produselor. La întrecerea socialistă care se desfăşoară în întreprinderile bucureştene participă zeci și zeci de mii de femei. Comisiile femeilor, sprijinite de sindicate, își aduc contribuţia la acţiunile întreprinse pentru ridicarea continuă a calificării muncitoarelor la nivelul cerinţelor tehnicii noi, prin organizarea unor schimburi de experienţă, a unor cursuri de calificare, întrajutorarea la locul de muncă etc. Alături de muncitoarele din întreprinderi, un aport important la realizarea sarcinilor trasate de partid îl aduc femeile intelectuale, care participă activ la munca culturală de masă. Ne-a preocupat îndeosebi conținutul acestei munci, folosirea unor metode şi mijloace diferențiate, potrivit gradului de pregătire a femeilor, al problemelor ce le preocupă. La ciclurile de conferinţe, simpozioanele, serile literare şi artistice organizate anu! acesta de comitetele şi comisiile femeilor, în colaborare cu diferite instituţii culturale, au luat parte peste 150000 de femei. Rezultatele muncii educative desfășurate de comitetele și comisiile femeilor din Capitală se pot aprecia şi după numărul tot mai mare de femei care contribuie cu energia, ini- țiativa și spiritul lor gospodăresc la munca patriotică pentru buna întretinere şi continua înfrumusețare a orașului, la păstrarea în condiţii bune a fondului de locuinţe, la controlu] obştesc etc. Comitetul orăşenesc al femeilor nu a folosit însă în suficientă măsură formele şi mijloacele muncii culturale ce i-au stat la îndemină. Această activitate trebuie să fie tot mai mult legată în viitor de sarcinile concrete ale construcţiei socialiste, Cuvintul tov. Dobrita Dima, preşedinta G. A.C. din Platonești, regiunea Bucureşti De mulţi ani gospodăria noastră colectivă din Platoneşti își află înscris numele printre gospodăriile milionare din regiunea Bucureşti. Cu fiecare an, realizările gospodăriei, sporirea veniturilor şi a fondului de bază au dus la creşterea bunăstării colectiviştilor şi au schimbat înfăţişarea satului. În 1961, fondul de bază a fost de 15 ori mai mare față de 1952, iar valoarea zilei-muncă a sporit simţitor. Peste trei sferturi din familiile colectiviştilor au case noi, iar garniturile moderne de mobilă, aragazurile, radiourile, maşinile de cusut își fac apariţia în tot mai multe case. sînt peste 400 de femei. Colectivistele cunosc bine planul de produc- ție al gospodăriei, dînd dovadă de de partid şi consiliul de conducere au pus în discuţia colectiviştilor problema înlăturării risipei de zilemuncă, ceea ce înseamnă mărirea valorii acesteia şi venituri mai mari pentru gospodărie şi pentru colectiviști. Comisia femeilor a luat atunci iniţiativa de a rezolva prin munca obştească a colectivistelor o serie de lucrări, care au fost făcute în zilele cînd nu s-a putut ieşi la cîmp, din cauza timpului ploios. Au fost pregătiţi astfel 1000 de saci, care vor fi de folos la recoltatul păjoaselor. Comisia femeilor din G.A.C. a cerut să ia în îngrijirea sa ferma de păsări. Vom creşte anul acesta 18 500 de păsări, față de 10000 cît aveam planificat, ceea ce înseamnă peste 950 de păsări la suta de ħectare. După cum vedeți, sarcinile trasate de partid, de a se ajunge la 500-600 păsări la suta de hectare, pot fi nu numai îndeplinite, dar şi depășite. Cuvinte de laudă am şi pentru colectivistele care lucrează la cultura mare şi în legumicultură. Ele participă cu însufleţire la întrecerea dintre. brigăzi şi echipe, pentru calitate şi terminarea la timp a lucrărilor. A Urmînd calea arătată de partid, alături de întregul popor, colectiviştii din Platonești își făuresc un viitor luminos. Ca urcuşul să nu fie însă întrerupt, avem nevoie de pace. De aceea, noi, femeile, alături de oamenii cinstiţi din toată lumea, luptăm neobosit pentru apărarea păcii, | Cuvintul tov. Adriana Lupu, Noi, cadrele didactice, sîntem conştiente de marea răspundere ce ne revine în pregătirea tineretului. În munca entuziastă pe care o desfășoară învățătorii şi profesorii pentru instruirea şi educarea copiilor, îşi aduc aportul din toată inima şi numeroase femei. Comitetul orăşenesc al femeilor din Galaţi, în strinsă colaborare cu secţia de învăţămînt a statului popular şi cu conducerile şcolilor, a întreprins numeroase acţiuni -pentru răspindirea cunoştinţelor pedagogice în rîndul părinţilor şi în mod deosebit al mamelor, pentru antrenarea lor la o colaborare mai strinsă cu şcoala. În orașul nostru funcţionează 32 de lectorate pedagogice pentru părinți, organizate pe lîngă şcoli, care sînt frecventate cu interes de sute de femei. În acelaşi timp, am acordat o atenţie deosebită problemelor pedagogice în cadrul ciclurilor de conferinţe organizate la căminele culturale şi la cercurile de citit, Referindu-se, în continuare, la ajutorul pe care-l poate da tipărirea unor materiale pe teme educative, vorbitoarea a spus: Apreciez ca bine venită propunerea făcută Ministerului Învățămîntului de a îmbogăţi literatura pedagogică pentru părinţi şi, mai ales, de a manifesta mai multă grijă pentru ca ea să fie larg accesibilă. La Galaţi, comisiile de femei au dus în rîndul părinţilor o muncă susținută pentru ca ei să ţină o legătură permanentă cu şcoala. În întîlniri cu oameni ai muncii din întreprinderi şi instituţii, îndrumate de organizaţiile de partid şi sindicate, comisiile de femei discută situaţia şcolară a copiilor, scoţind în rezultatele bune la învăţătură ob ţinute de elevii ai căror părinţi colaborează cu cadrele didactice, în comparaţie cu situaţia necorespunzătoare a unor copii ai căror părinţi nu trec cu lunile pe la şcoală. Ne propunem să căutăm şi alte forme de ajutorare a familiei şi a şcolii în munca de educare a tinerei generaţii. Cuvintul tov. Elena Sîrb, muncitoare la Uzinele de pielărie şi incălțăminte-Cluj Uzina noastră de pielărie și încălțăminte din Cluj, ca şi multe alte uzine din țară, a cunoscut în ultimii ani o mare dezvoltare. Datorită desfășurării largi a întrecerii socialiste, în primele patru luni ale acestui an planul producţiei globale a fost îndeplinit şi depăşit, realizîndu-se economii în valoare de peste 1500 000 lei. Tot în această perioadă s-au produs, peste sarcina prevăzută, 16700 perechi încălțăminte de calitatea I şi 1870 kg talpă. La aceste succese a contribuit şi munca numeroaselor femei din uzină. În urmă cu cîțiva ani, în uzină a luat naştere iniţiativa „să realizăm la cît mai multe produse cele mai mici consumuri specifice pe ţară şi cea mai bună calitate”, ini- țiativă care continuă să antreneze întregul nostru colectiv. Numai din economiile realizate în secţiile de croit. în primele patru luni ale acestui an se pot confecţiona în plus 16 000 perechi de încălţăminte. Referindu-se la condițiile. create muncitorilor din întreprinderea în care lucrează, vorbitoarea s-a referit la o iniţiativă luată de sindicat şi comisia femeilor pentru a veni în sprijinul părinților. În cadrul uzinelor a fost amenajată o încăpere specială, unde copiii celor ce muncesc aici — elevi la școala elementară — îşi pregătesc lecţiile sub îndrumarea atentă a unor cadre didactice. Bogata activitate cultural-educativă desfăşurată în întreprindere, la care sînt antrenate numeroase muncitoare, contribuie din plin la formarea şi dezvoltarea conştiinţei socialiste a femeilor. Acest lucru se reflectă în participarea lor tot mai activă la îmbunătăţirea procesului de producţie, la viaţa obștească. Cuvintul tov. Alice Săvulescu, membru corespondent al Academiei R. P. Romine a spus vorbitoarea — numeroase femei ne-au împărtăşit experienţa lor şi ne-au înfățișat succesele ob- ținute de gospodăriile colective. Acestea se datoresc în bună măsură priceperii, talentului organizatoric şi abnegaţiei cu care ţărăncile colectiviste muncesc pentru întărirea economico-organizatorică a G.A.C. Şi intelectualele au datoria de a-și pune în valoare toate cunoștințele şi experiența pentru dezvoltarea continuă a agriculturii socialiste, La chemarea partidului şi guvernului, numeroase femei — ingineri agronomi — au cerut să lucreze în unităţile agricole socialiste, acolo unde. se hotărăşte soarta recoltei. Ele şi alte specialiste în domeniul agriculturii se străduiesc, alături de toţi oamenii de ştiinţă, să creeze soiuri noi de plante, să găsească cele mai potrivite mijloace de obţinere a unor diferite metode de combatere a bolilor şi dăunătorilor. Nu poate fi satisfacție mai mare pentru un om de ştiinţă care lucrează în agricultură, în biologie, decît sentimentul, că munca sa a ajutat ogoarelor gospodăriilor noastre să rodească mai mult şi mai bine şi că, prin aceasta, colaborarea sa cu ţăranii colectivişti devine tot mai strînsă. Dar, pentru ca rezultatele roadele, este necesar ca ele să fie introduse în producţie. Prin vizite la unităţile agricole, prin îndrumări date la faţa locului, oamenii de ştiinţă care lucrează în agricultură trebuie să verifice aplicarea în practică a noilor cuceriri ale științei, potrivit cu specificul de climă şi sol şi cu nivelul de înzestrare tehnică al fiecărei gospodării colective. Istoria patriei noastre — a încheiat tov. Alice Săvulescu — nu şe mai scrie cu domnițe împodobite cu nestemate, care-și petrec zilele în huzur şi lenevie. Domnițele noastre sînt muncitoarele şi colectivistele fruntaşe, eroinele muncii socialiste, înconjurate de recunoştinţa şi stima întregului popor. Deschiderea lucrărilor Conferinței naţionale a femeilor (Urmare din pag. I-a) Au fost alese apoi prezidiul alcătuit din 35 de persoane și comisiile de lucru ale conferinţei. Conferinţa are la ordinea de zi: 1. Raportul: despre activitatea Consiliului Naţional al Femeilor. 2. Raportul Comisiei de cenzori. 3. Alegerea Consiliului Naţional al Femeilor din R. P. Romină și a comisiei de cenzori. Primit cu aplauze puternice a luat cuvîntul tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, care a adresat Conferinţei naţionale a femeilor salutul Comitetului Centra] al Partidului Muncitoresc Romiîn, Consiliului de Stat şi guvernului R. P. Romîne, Cuviîntarea a 'fost subliniată repetate rinduri cu îndelungi Tovarăşa Maria Rosetti a prezentat raportul la primul punct al ordinei de zi. Raportul Comisiei de cenzori a fost prezentat de tovarăşa Letiţia Ionescu, Apoi au început discuţiile la cele două rapoarte, Au luat cuvîntul tovarăşele: Georgeta Dumitru, președinta Coîn amitetului orăşenesc al femeilor din București, Emilia Chitoroagă, filatoare la întreprinderea „Țesătura“ din Iaşi, Dobriţa Dima, preşedinta G.A.C, din comuna Platoneşti, regiunea Bucureşti, Adriana Lupu, învăţătoare din oraşul Galați, Constantina Mititica, muncitoare în sectorul zootehnic al G.A.S. Segarcea, regiunea Oltenia, Elena Sîrb, muncitoare la Uzinele de pielărie şi încălţăminte din Cluj, Maria Bodnar, președinta Comitetului regional al femeilor din Banat, Alice Săvulescu, membru corespondent al Academiei R. P. Romine, Letiţia Ciorogaru, inginer chimist la Combinatul siderurgic din Hunedoara, Maria Ioniţă, gospodină din orașul Bacãu, Ecaterina Stancu, director al întreprinderii „7 Noiembrie“ din Capitală, Doina Moater, medic pediatru din Sibiu, Teodora Nae, brigadieră în G.A.C. din comuna Nicolae Bălcescu, raionul Călăraşi, regiunea Bucureşti, Victoria Vasilescu, președinta cooperativei „Arta Populară“ din Breaza, regiunea Ploieşti, Elena Iancu, vicepreşedintă a Comitetului regional al femeilor — Iaşi, scriitoarea Lucia Demetrius, vicepreşedintă a Consiliului național al femeilor, Elena Petcu, bibliotecară în comuna Dragalina, regiunea Iași, Elena Popa Ceauşescu, inginer agronom la G.A.S. Căteasca, regiunea Argeş, Varvara Simon, secretară a Comitetului raional al femeilor — Miercurea Ciuc, regiunea Mureş-Autonomă Maghiară, Virginia Prahoveanu, colectivistă din comuna Hălchiu, regiunea Braşov, Natalia Popa, asistentă la Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj, Ortansa Nicolau, lucrătoare la magazinul „Bucureşti“, din Capitală. Maria Rădăvoi a prezentat raportul Comisiei de validare. Au luat cuvîntul Margarita de Ponce, vicepreședintă a Federației Democrate Internaționale a Femeilor, președinta Uniunii Femeilor Argentinene, Olga Hvalebnova, vicepreşedintă a Comitetului femeilor sovietice, Rada Todorova, preşedinta Comitetului femeilor bulgare, Rujena Pikmanova, secretară adiunctă a Comitetului femeilor cehoslovace, Yang Yun-Yu, membră a Secretariatului Federaţiei naționale a femeilor din B. P. Chineză, şi Tyyne Tuominen, secretară generală a Uniunii democrate a femeilor finlandeze, care au adus conferinţei salutul organizaţiilor de femei pe care le reprezintă. (Agerpres) Nr. 5560 E EET DOR IE a a Semnarea acordului de colaborare culturală și științifică între guvernele R. P. Romine şi R. P. Buigaria La 14 iunie a avut loc la Ministerul Afacerilor Externe semnarea acordului de colaborare culturală și ştiinţifică între guvernele Republicii Populare Romine şi Republicii Populare Bulgaria. Tratativele între delegaţia guvernamentală a R.P. Romine şi delega- ţia guvernamentală a R.P. Bulgaria s-au desfășurat într-o atmosferă Acordul a fost semnat din împuternicirea guvernului romîn de Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe al R.P. Romine, iar din împuternicirea guvernului bulgar de Nacio Papazov, ministrul învățămîn= tului și culturii al R.P. Bulgaria. Acordul stabilește principiile colaborării culturale dintre cele două țări și prevede o dezvoltare largă a colaborării în domeniile științei, învățămîntului, culturii și artei, presei, radioteleviziunii, sportului şi tu rismului. Şefii celor două delegații, în cuvântul lor, şi-au exprimat convingerea că noul acord de colaborare culturală şi ştiinţifică va contribui la continua dezvoltare a relaţiilor dintre popoarele romiîn şi bulgar. La semnare au fost de faţă: A. Mălnăşan, adjunct al ministrului afacerilor externe, Ştefan Bălan, adjunet al ministrului învăţămîntului, V. Florea, vicepreședinte al Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, acad. I. S. Gheorghiu, vicepreşedinte al Academiei Republicii Populare Romiîne, Al. Buican, vicepreşedinte al I.R.R.C.S., funcţionari superiori din Ministerul Afacerilor Externe, din Ministerul Învățămîntului şi Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă. Din partea bulgară au asistat: Ivan Kinov, ambasadorul R.P. Bulgaria la București, Ivan lotov, secretar general al Comitetului pentru prietenie şi relaţii culturale cu străinătatea al R.P. Bulgaria, membri ai ambasadei R.P. Bulgaria şi Sașa Stoianov, regizor, Vizita acad. V. A. Ambarţumian la Prezidiul Academiei R. P. Romîne Joi după-amiază, acad, V. A. Ambarțumian, preşedintele Academiei de Științe a R.S.S. Armene, pre- ședințele Uniunii Astronomice Internaționale, a făcut o vizită la Prezidiul Academiei R. P. Romîne, unde a avut o întrevedere cu acad. A. Joja, preşedintele Academiei R. P. Romine, cu membri al Prezidiului Academiei și cu alți academicieni. În continuare, acad. V. A. Ambar- țumian a conferențiat, în aula Academiei, în faţa a numeroși academicieni, cercetători ştiinţifici și a altor oameni de ştiinţă, despre „Probleme de astronomie extragalactică“. Expunerea savantului sovietic a fost viu aplaudată de asistenţă, (Agerpres) Participarea tării noastre la Colocviul internațional asupra spectacolului pentru marele public de la Atena Joi dimineața a părăsit Capitala, plecînd spre Grecia, artistul poporului Radu Beligan, pentru a participa la Colocviul internaţional asupra spectacolului pentru marele public, care are loc la Atena între 16 şi 27 iunie. Colocviul se desfă- șoară sub auspiciile unor organiza- ţii internaţionale de specialitate în colaborare cu U.N.E.S.C.O. În cadrul acestui colocviu vor fi organizate numeroase manifestări culturale, spectacole, expoziţii, dezbateri între dramaturgi, regizori, compozitori, scenografi, arhitecţi, tehnicieni, din diferite ţări asupra multiplelor aspecte legate de arta spectacolului. La Expoziţia internaţională, care ge va deschide cu acest prilej, țara noastră va fi reprezentată în cadrul secţiei de decoruri şi costume și cea de arhitectură în teatru. Pentru prima au fost trimise machete şi schițe de decoruri și costume realizate de 17 artişti plastici pentru spectacole cu piese romineşti și străine. La secţia de arhitectură în teatru vom expune fotografii și planuri înfăţişind cîteva din marile cultural-artistice: Sala Palatului R.P. Romine, Circul de Stat. După cum s-a anunțat, în această perioadă vor avea loc la Teatrul „Herod Atticus“ din Atena şi concertele orchestrei simfonice a Filarmonicii de Stat „George Enescu“. (Agerpres) INFORMAŢII O Renumitul pianist sovietic Sviatoslav Richter a susținut joi seara, in sala Ateneului R. P. Romine, al doilea recital în cadrul turneului pe care-l întreprinde în țara noastră. Interpretarea magistrală dată de Sviatoslav Richter Carnavalului vienez şi Sonatei în sol minor nr. 2 de Schumann, Polonezei-fantezie de Chopin, unor piese din ciclul Stampe de Debussy şi Sonatei nr. 5 de Skriabin, a stirnit entuziasmul ascultătorilor. Prin aplauze care nu mai conteneau, publicul a rechemat de mai multe ori pe marele artist. © De două zile se află în Capitală un grup de 200 de tineri muncitori şi activisti din Varşovia, membri ai Uniunii Tineretului Socialist din R. P. Polonă, care întreprind o călătorie cu trenul prieteniei şi al festivalului. Tinerii varșovieni au vizitat diferite cartiere ale Capitalei, instituții culturale, parcuri, muzee etc. Joi seara, la Casa de cultură a tineretului din raionul Grivita Roşie, oaspeții au avut o intilnire cu tineretul din Capitală, @ Artiştii Teatrului regional Bucureşti au prezentat joi seara o nouă premieră — comedia „„Mateiaş Giscarul” de Moricz Zsigmond, traducere şi prelucrare de Al. Anariţoiu şi Al. Marosi. Spectacolul a fost realizat în regia lui Vlad Mugur. Din distribuţie au făcut parte Silviu Stănculescu, Victoria Dinu, Dominic Stanca, Ion Marinescu gi alţii. (Agerpres) CA koa] în meandar me Locuinţe muncitoreşti la Gura Barza, regiunea Hunedoara, (Foto: M. Andreescu) re > Dero R. $. Cehoslovacă și Brazilia în finala „Mondialelor Interesante ca spectacol şi destul de echilibrate, semifinalele celui de-al 7-lea campionat mondial de fotbal au consacrat superioritatea echipelor Braziliei şi R. S. Cehoslovace, care își vor disputa duminică la Santiago cea de-a 7-a cupă Jules Rimet. lată o scurtă relatare a destiășurării celor două partidə disputate miercuri seara: Brazilia — Chile 4—2 (2—1) Sperantele chilienilor de a ajunge în finala campionatului mondial au fost spulberate de jucătorii brazilieni, Din primele minute ei atacă dezlănţuit. În minutul trei, Garrincha trece printre apărătorii chilieni, şutează puternic, Escutti e pe picior greşit, dar Raul Sanchez salvează de pe linia porţii. În minutul 9 Didi, de la mijlocul terenului, lansează atacul care avea să ducă la deschiderea scorului. El pasează lui Amarildo, acesta prelungește cu efect extremei stingi Zagallo. O centrare la semiînălțime şi Garrincha, din vole, înscrie imparabil. Chilienii nu se descurajează şi atacă cu vigoare. Dar, în minutul 31 brazilienii înscriu cel de-al doilea gol. La un corner executat de Zagallo, Garrincha, aflat la patru metri de poartă, reia cu capul în colțul din stinga, După acest gol brazilienii se retrag în apărare. Presează echipa gazdă şi în minutul 43 arbitrul acordă o lovitură liberă de la 20 m. Interu] dreapta Toro, trage extrem de puternic pe sus, Gilmar plonjează, dar nu poate să reţină, Scor 2—1l în favoarea Braziliei. La reluare, în minutul 47, Rodriquez trimite mingea în corner. Garrincha trage şi Vava inscrie cu capul. 3—1 pentru Brazilia. Chilienii reduc scorul în minutul 62, în urma unei lovituri de la 11 metri, transformată de Leonel Sanchez. La de iotbal 3—2 chilienii sperau în egalare, apărarea brazilienilor nu cedează. Trec din nou la atac și în minutul 77 Vava înscrie din nou cu capul, Jocul se termină cu scorul de 4—2 pentru echipa braziliană. însă R. S. Cehoslovacă — Iugoslavia 3--1 (0—9) avut un rol decisiv în cea de-a doua semifinală. După o repriză egală, cehoslovacii calmi, mai metodici şi cu resurse superioare, au reușit să străpungă de trei ori apărarea iugoslavilor, în timp ce ei au cedat o singură dată. Înaintaşii iugoslavi n-au mai fost însă la fel de eficaci şi preciși în șuturi ca in meciurile cu Columbia şi R; F. Germană. În primele zece minute ei au avut ocazia să deschidă scorul, dar Scoblar a tras in bară. În minutul 11, la un contraatac al cehoslovacilor, Soskici este nevoit să plonjeze la picioarele lui Pospichal. Jocul este destul de lent și nici una din echipe nu riscă, păstrind cite patru fundaşi în apărare, Primul gol a fost inscris de Kadraba la 4 minute după începerea rteprizei a doua. Primind o pasă de la Pospichal, extrema dreaptă a tras puternic, Soskici a respins cu pumnii. însă tot spre jucătorul cehoslovac, care a reluat cu capul. Egalarea se produce în minutul 69. La o minge înaltă trimisă de la centrul terenului, Schroif iese dar nu poate reține şi Jerkovici trimite mingea cu capul în plasă. Cehoslovacii ies în atac şi înscriu în minutul 80. Novak degajează lung, Krasnak interceptează baionul, driblează scurt, o pasă înainte lui Scherer şi acesta plasează balonul în colț. În minutul 84 iugoslavul Markovici atinge mingea cu mîna în spațiul de pedeapsă. Arbitrul Dienst (Elveţia) _ dictează lovitură de la 11 m. Scherer execută impecabil, pecetluind scorul la 3—1. Rezultat cu care se încheie partida. Ultimele meciuri din cadrul campionatului mondial vor avea loc la Santiago. Simbătă se vor întilni echipele Jugoslaviei şi Chile pentru locurile 3—4, iar duminică, are loc finala: R.S. Cehoslovacă—Brazilia, care va fi arbitrată de Prima cunoștință cu consiliul agricol (Urmare din pag. I-a) Ghindăoani, etc”. 9, Toată lumea este de acord că trebuie pus un accent deosebit pe producția de lapte. În prezent nu prea au cei din raionul Tg. Neamţ cu ce se lăuda: media este doar ceva peste 1.600 de litri de la o vacă. Și asta pentru că în raion sînt gospodării cu producții foarte diferite, după cum sînt, în cadrul aceleiași gospodării, vaci care dau 10—15 litri lapte zilnic, alături de altele de la care nu se mulge nici cit de la o capră. „Vacile nu sînt îngrijite peste tot cum trebuie — ne atrage atenția tov. Olteanu, secretar al comitetului raional de partid, Animalul simte şi dacă-i dai în silă, darmite dacă nu-i dai ce-i trebuie. Am nimerit într-o zi de sărbătoare la Tupilați, îşi aminti el. Era hora nestinsă de 2 zile. Afară veselie mare; dar în grajd? Vitele nu băuseră apă de 2 zile. S-a discutat foarte serios cazul acesta. Acum, dacă vrei să vezi viie îngrijite ca la carte, potiește la Tupilați". Învață oamenii! Şi învață bine. La aceasta contribuie desigur și o discuţie ca cea dela Urecheni: ce însearană pentru noi, colectiviștii, că avem un fond de bază de 214 000 lei la suta de hectare şi ce va aduce sporirea lui continuă; ori punciul din programul căminului cultural: Informare politică la brigada a 9-a pe tarla la cîmp. E ieste, un nou stil de muncă nu depinde numai de dorința de a-l promova. Agricultura se face Țibucani, Păstrăveni de către colectiviști, lucrători din Gostat, mecanizatori și încă de cineva — de specialişti. Aici a fost una din problemele cheie. Unde munceau și unde muncesc acum specialiștii? În majoritatea covizşitoare ei au trecut acolo unde este rostul lor — în unităţile agricole socialiste de producție. Această inițiativă a partidului, împreună cu crearea acelor organe în care conducerea treburilor agricole a fost încredințată cadrelor răspunzătoare direct de producție, determină schimbarea radicală a felului de a munci, de a controla, de a conduce și realizează cum nu se poate mai bine ideea centralismului domocratic. Hotăririle trasate de partidul nostru şi de guvernul nostru, izvorite din experiența şi cerințele vieții, dezbătute de jos pină sus, se înfăptuieso cu precizie şi convingere de cei care da fapt le-au inspirat, „Acum nu este suficient — ne spunea un tovaraş din consiliul agricol — ca specialistul să comunice în scris de la raion calendarul în gospoduriile puncte, puncte, se vor face următoarele lucrări de la caz, la caz.. Acum este nevoie de el în gospodărie, unde împreună cu consiliul de conducere stabilește concret ce este de tăcut, trece la aplicare şi răspunde de calitatea indicaţiilor şi de rezultatele obţinute. Așa se pune problema!“ Chiar așa se pune problema. Și specialiştii s-au dovedit mult mai buni decit puteau să apară din hă- țișul de hârtii la care lucrau în diferite birouri pînă nu de mult. Colectiviștii spun cu bucurie despre inginerii veniţi de curînd: „Parcă ax fi la noi de cînd lumea”. Ne-a fost dat ca exemplu, ing. agronom Cozma din Petricani. El e tot una cu colectiva. S-a legat strîns de oameni şi oamenii de el. l-au aranjat o casă, i-au făcut şaretă. Nu fac un pas fără să-l consulte, pe alta cu tot felul de întrebări „mal ştiinţifice“. Dar oamenii îl respectă şi-l iubesc nu numai de dragul ochilor Jui. Înainte de toate pentru că văd că inginerul știe ce vrea. „Unii mal umblă de colo, colo. Dar al nostru nu-i așa — spun ei; cînd te uiţi în urma lui vezi de departe că a trecut picior de agronom pe-acolo“. inginerul Cozma şi consiliul de conducere au luat pisptiş greutăţile începutului și, împreună, au hotărit: „Vom tace din Petricani cea mai tare gospodărie din ralon, cea maqi tare, chiar dacă pul la socoteală şi pe cea din Țibucani!“ upă cum se munceşte aici la Petricani nici că poți avea dreptul de a pune la îndoială spusele lor. Ps cîmpul care porneşte de sub o coamă de pădure și se întinde cît vezi cu ochii lucrează în pilcuri dese colectiviştii. Brigăzile sînt în întrecere pantru prășitul la termen şi de calitate — „îmblinzese pămintul care a fost veacuri de-a rindul, întesat de petice şi sălbăticit“, apune cineva filozoiic. Se ridică construcții gospodăreşti (grajduri și magazii) de către brigada proprie de constructori, La grupa de tăiat la trașcă se dă formă potrivită unor cioate de pomi scoși din isilazul gospodăriei. Toţi muncesc cu o rivnă molipsitoare. Din primul contact cu activi. tatea noilor consilii agricole, am identificat o altă trăsătură a muncii lor — operativitatea. După ce problemele au fost dezbătute în consiliu, preşedinţii şi inginerii din G.A.C., plecind acasă, stabilesc în conducerile gospodăriilor ce au de făcut, Secretarul organizației de bază din G.A.C. Păstrăveni, Matei Anton, ne-a arătat cum, de pildă, recomandările date de consiliu în privința întreţinerii culturilor au fost discutate „operativ“ prin agitatorii și organizatorii celor 13 grupe de partid din brigăzile de producţie, Acolo, pe cimp, la Păsirăveni și-a petrecut citeva ceasuri președintele Consiliului agricol raional. S-a interesat îndeaproape de calitatea plivitului la grîu și a prăşitului la porumb şi la sfecla de zahăr. l-a sucit şi i-a răsucit pe brigadieri. Părerea sa i-a comunicat-o pre- ședintelui gospodăriei, — Îţi place cum e plivit gziul de lîngă moară, frate Eșane? lar prăgitul sfeclei, trebuie să recunoști, a început cam tirziu. Așa, pe loc, cu președintele gospodăriei şi cu ciţiva brigadieri și Consiătuirea ad-hoc, de 15 minute, a luat sfirsit, şi odată cu ea aces! scurt, dar folositor, schimb de păreri, (3:9aaizarea schimbului de experiență constituie una din sarcinile principalo alo consiilor agricole. Dacă țibucănenii, de exemplu, dau produse multe, apoi tot din plin dau şi altora din ce ştiu ei. l-au imitat apoi cei din Urecheni, din Bălțăteşti, din Ghindăoani. Procedează și ele la fel ca atitea alte sute de gospodării colective din Dobrogea sau Banat, regiunea București sau Cluj. Ne povestea un colectivist de la Petricani cum la ei vine cu regularitate pentru ca să-l ajute şi să-i învətə cum să crească animalele tov. Samson — un brigadier zootehnie de frunte din gospodăria vecină, Am fost mișcaţi de căldura cu care vorbea colesctivistul despre vecinul lor. Sînt aceiaşi tărani care poate altădată căutau să-și ridice cit mai înalt gardul dintre ogrăzi, să umble cu fereală unul de altul, ascunzindu-și sărăcia şi viața măruntă, încuemenită în izolare. Împărtăşirea propriei experienţe, destăinuirea secretelor succesului în producție — ce lucruri minunate! Poate că această atitudine nouă este una din cele mai concludente dovezi a. creşterii conștiinței socialiste a țăranului de azi. Consiliul agricol s-a gindit să dea o formă organizată schimburilor de experiență, Se prevăd vizita în grup la gospodăriile puternice și, totodată, trimiteri pentru perioade mai lungi a unor colectivişti fruntaşi în diferite sectoare ale gospodăriilor tinere, precum și a celor din aceste gospodării pentru „învăţătură” la colectivele mai experimentate. Odată pe lună se vor organiza schimburi de experiență într-un cadru mai larg. În acost fel vor putea să-și aducă contribuția şi cadrele de bază din raion, se va putea da elticacitate mai mare schimbului de experienţă. EP constituirea Consiliului Superior al Agriculturii s-a declaroi pe bună dreptate: E greu să spui care ar fi cele mai bune metode de muncă pentru a le da ca reţetă consiliilor agricole regionale şi raionale. Ele vor izvori din viața însăși. Un lucru e însă sigur. Activiştilor consiliilor le sint cu totul străine metodele birocratice, funcționărești, conducerea prin hirtii. Trebuie să-i caracterizeze munca via cu oamenii, contactul nemijlocit cu terenul, cu problemele cum trebuie să-i caracterizeze temelnicia, ştiinţa de a sxumina cu atenție și de a dezbate sistematic în consiliu şi pa secţii rezultatele constatărilor pe teren, ca şi măsurile de amploare izvorite din hotăririle partidului, menite să împingă mereu „Asa se feurește în raionul Tg. Neamţ perspectiva, viitorul: în strinsă legătură cu problemele la zi, pornind de la realităţile existente, luptind pentru succesul sarcinilor curente. | Convori ne art anna Oe La Moscova se simte din plin apropierea Congresului mondial pentru dezarmare generală și pace. Pregătirile pentru Congres sînt în toi; Comitetul sovietic pentru apărarea păcii primește zilnic din sute de scrisori în care se anunţă participarea la Congres a noi şi noi personalități marcante ale vieţii politice, toate colţurile lumii culturale. Spre a înfățișa cititorilor o imagine a luptei conde poporul şi statul sovietic de-a lungul deceniilor pentru statornicirea principiilor leniniste ale coexistenței paşnice în relaţiile dintre țări, pentru înfăptuirea năzuinței fierbinţi a popoarelor — o lume fără arme şi războaie, pentru apro- N. LIUBIMOV: secvente duse înt amintiri care nu se pot uita niciodată — ne spune profesorul Liubimov. Așa, de pildă, nu pot uita conferința interna- țională də la Genova din anul 1922. Atunci am însoțit delegaţia sovietică în calitate de expert în problemele financiare internaționale. Au trecut de atunci patru decemii, Ascultăm cu toată atenţia relatările interlocutorului nostru care evocă acest însemnat episod istoric. Conferința din 1922 a constituit un prilej de puternică afirmare a diplomației de tip nou, a diplomației sovietice. La Genova — subliniază prof. stat sovietic au luat loc pentru prima oară la aceeași masă cu reprezentanţii lumii capitaliste. Pentru a înfățișa în adevărata sa lumină acest eveniment, trebuie să precizăm că în prealabil — în ianuarie 1922 — la Cannes avusese loc o conferință a țărilor Antantei la care s-a elaborat o rezoluţie menită să aservească Rusia Sovietică pe plan economic și să zădărnicească cuceririle revolutionare ale popoarelor sovietice. La Cannes s-a hotărit convocarea conferinței de la Genova la care să participe şi Rusia Sovietică, Organizatorii aveau să-i dea numele de „Conferința internaţională economică” subliniind rolul et Lenin considera că, în ciuda planurilor aveniuroase ale Antantei, invitarea Rusiei Sovietice constituie o cotilură pə arena politicii internaţionale. Sub îndrumarea personală a lui Lenin, delegația sovietică a depus o muncă uriaşă pentru a pregăti documentele ce trebuiau prezentate la conferință, documente care aveau să-şi gă- A. BOGOMOLOV: othe Rau. specialist în nale, fost expert economice şi piere, întelegere și colaborare între popoarele lumii — ne-am adresat unor cunoscute personalităţi ale vieţii publice din U.R.S.S. Relatăm mai jos convorbirile pe care le-am avut cu prof. N. LIUBIMOV, probleme financiare îmternațioal Uniunii Sovietice la conferința de la Genova din 1922 și la alte conferinţe interna- ționale, cu A. BOGOMOLOV, unul dintre cei mal sească — așa cum vom vedea — un larg răsunet internațional. „Întreaga lume își aţintea privirile spre Genova. Rezoluţia de la Cannes era deja cunoscută. Cum va reacționa Rusia Sovietică? Ce propune statul sovietic omenirii abia scăpate de sub urgia unui pustiitor război mondial? lată ce La Genova pregătirile erau în toi. Se rozervaseră reședințe pentru cele 34 de delegaţii. Sute de invitaţi și ziariști din toate colțuzile lumii soseau zilnic în acest italiene, care depuneau un zel neobosit în a organiza securitatea acestora, au înconjurat cu unităţi polițienești gara din Genova în ziua sosirii delegaţiei sovietice. La palatul San Giorgio, în ziua cu greu loc prin mulţimea de invitați şi ziariști, Conierința a fost deschisă de primul ministru țtalian Facta. Primul vorbitor, premierul britanic Lloyd George, și-a ţinut discursul pe un ton declamator, perorînd despre „egalitate“ ca să sfirșească prin a cere delegațiilor să accepte condiţiile stabilite la Cannes (fixate în prealabil de bancherii irancezi și englezi). Cuvintările delegaților francez, japonez, belgian au urmat în general aceeaşi se plictisească: în sală creștea rumoarea. Dar iată că preşedintele dă cuvintul primului delegat sovietic, G. V. Cicerin. În clipa aceea o liniște adincă a cuprins sala, Cuvintarea lui Cicerin, devenită celebră, cuprindea tezele formulate de Lenin: colaborare economică între statele reprezentind vechi diplomați sovietici, fost ambasador al U.R.S.S. în Franța și Italia, fost reprezentant al Uniunii Sovietice în diferite comisii și comitete ale O.N.U., şi cu V. KOCEMASOV, vicepreşedinte al Comitetului sovietic de sprijinire a Congresului mondial pentru dezarmare generală şi pace. Genova — 1922 sistemele de proprietate capitalist și comunist; reducerea generală a armamentelor, cu condiția reciprocității totale şi necondiționate; convocarea unui congres mondial al păcii la care să participe organizaţiile muncitorești etc. Cind Cicorin şi-a terminat cuvintarea, un ropot îndelungat de aplauze q izbucnit în rîndurile asistenţei. Şetul delegaţiei franceze, Barthou, s-a ridicat la tribună pentru a declara că Franţa nu permite să se vorbească despre problema armamentelor și revizuirea tratatelor. Cicerin l-a amintit că la conforinta de la Washington, care avusese loc în 1921—1922, fostul premier francez Briand refuzase să discute problema dezarmării, pretextind lipsa delegaților Rusiei Sovietice. Dar acum, Rusia Sovietică era de față și propunea dezarmarea. Ce-i mai putea opri pe Cuvintarea delegatului sovietic a produs o adincă impresie. Ziarele vremii subliniau însemnătatea propunerilor sovietice. Zeci de corespondenţi transmiteau în toată lumea cuvintul guvernului sovietia — dezarmare, coexistență paşnică, egalitate deplină în drepturi, Erau gindurile și cuvîntul lui Lenin. Ca fost delegat la conferinţa internațională de la Genova — încheie interesanta sa expunere interlocutorul nostru — mă bucură iaptul că programul lui Lenin îşi găsește o nouă întruchipare în propunerile pentru înfăptuirea dezormării generale şi totale prezentate de N. S. Hrușciov, în numele guvernului sovietic la O.N.U. Aceste propuneri și-au aflat sprijinul călduros al tuturor popoarelor, al tuturor celor ce iubesc pacea și progresul omenirii. De la Decretul asupra păcii — la programul dezarmării generale şi totale TI radiţiile politicii noastre de pace — ne-a declarat A. Bogomolcv — sînt de o virstă cu însuşi statul sovietic. Sə ştie prea bine că nașterea statului nostru, primul stat socialist din lume, a fost vestită omenirii nu numai de salvele „Aurorei” ci și de salva nu mai puţin istorică a Decretului asupra păcii elaborat şi semnat de Vladimir Ilici Lenin. De atunci a început o nouă eră în relațiile internaţionale, o eră pe care şi-a întipărit puternica sa pecete primul stat al muncitorilor și țăranilor. Este, fireşte, cu neputinţă cuprinzi în cadrul unei succinte convorbiri tot ceea cea făcut U.R.S.S. de-a lungul anilor pentru întărirea păcii și securităţii internaționale. A. Bogomolov aminteşte cîteva momente memorabile ale istoriei relaţiilor internaționale din ultimele decenii. Încă din primii ani ai Puterii Sovietice, străduindu-se să spargă zidul izolator impus de puterile imperialiste, statul nostru a pus în iața diferitelor conierințe internationale problema dezarmării ca pe un țel ce poate garanta în cea mai mare măsură pacea lumii. Propunerile de dezarmare ale guvernului sovietic au răsunat pentru întiia oară la conferința de la Genova. Asupra importanței acestei conferințe a vorbit pe larg profesorul Liubimov așa că nu voj mai insista. Vreau numai să amintesc faptul că, deși propunerea sovietică a fost respinsă de țările imperialiste participante la conferință, guvernul sovietic şi-a continuat eforturile în această direcție, convocînd, în același an, la Moscova, o conferință cu vecinii apropiați — Polonia, Letonia, Fin- V. KOCEMASOV: NY | m vizitatori străini au a- N vut prilejul să sublinieze în cuvinte calde ospitalitatea Moscovei şi a moscoviţilor — ne spune V. HKocemasov, vicepreşedinte al Comitetului sovietic de sprijinire a Congresului mondial pentru dezarmare generală și pace. Cu această ospitalitate vor putea să facă cunoştinţă și cei peste două mii de delegaţi din 120 de țări care vor lua parte, în iulie, la această măreață adunare a popoarelor. Congresul iși va începe lucrările la 9 iulie, în Palatul Congreselor din Kremlin. — Cum a luat naștere ideea convocării unui asemenea congres reprezentativ? — Încă de la înființarea sa mişcarea partizanilor păcii a declarat că salută acţiunile tuturor organizațiilor care luptă — de pe difetite poziţii politice, religioase sau ideologice — pentru pace și înțelegere între popoare. Totodată, în repetate rinduri, Consiliul Mondial al Păcii s-a declarat gata să ia parte la acțiuni comune împreună cu aceste organizaţii, precum și cu personalităţi care militează pentru pace în diierite colţuri ale lumii. Năzuința aceasta spre colaborare s-a ivit şi în multe dintre organizaţiile amintite, mal ales în ullanda, Estonia — consacrată blemsi reducerii înurmăritox. Sub presiunea puterilor Antantei, guvenele burgheze ale acestor tări au ' respins însă propunerile U.R.S.5.; ecoul acestor propuneri n-a contenit însă să crească în lumea întreagă. pro- În apelul către toate popoarele lumii adresat de Congresul al X-lea al Sovietelor, din 1923, se arăta că Rusia Sovietică față de ideea păcii nu în rezoluţii, nu în promisiuni, ci în fapte”. Aceste cuvinte sună şi astăzi deosebit de actual. e Că U.R.S.S. a urmat neclintit această linie în decursul anilor este demonstrat de nenumăratele fapte care au intrat în domeniul istoriei, Aș aminti, de pildă, de lupta destăşurată de guvernul sovietic în cadrul conferinței internaţionale pentru dezarmare din 1933—1934. Este bine cunoscută importanţa pe care a avut-o propunerea făcută de delegaţia sovietică la 6 februarie 1933 în ce priveşte definirea agresorului. Pe baza propunerii sovietice s-au încheiat atunci cu un şir întreg de state, printre care și cu Rominia, convenţii de definire a agresorului. Uniunea Sovietică a făcut de asemenea propuneri concrete de reducere şi limitare a armamentelor, care au fost însă sabotate de guvernele statelor capitaliste din Occident interesate în înarmarea grabnică a Germaniei hitleriste spre a-i canaliza forța militară spre Răsărit. Se cunosc urmările nefaste ale acestei politici chiar pentru inițiatorii ei. Imediat după încheierea celui de-al doilea război mondial, statul sovietic și-a reluat eforturile în timii ani, cînd a devenit tot mai limpede primejdia nimicitoare pe care o reprezintă pentru omenire un război nuclear. În felul acesta, ideea convocării unui asemenea congres s-a născut aproape simulian, în diferite țări. Primul pas spre realizarea sa l-a constituit crearea Comitetului de pregătire, al cărui preşedinte a fost ales savantul englez, profesorul John Bernal, Este demn de subliniat faptul că, pînă în prezent, peste 160 de personalități din lumea întreagă au anunțat că sprijină congresul. Cunoscutul filozof englez Bertrand Russell, omul de afaceri american Cyrus Eaton, scriitorii Jean-Paul Sartre (Franța), Somerset Maugham (Anglia), Sean O'Casey (Irlanda), oameni politici ca proiesorul Prijono, ministrul instrucţiunii și culturii din Indonezia şi mulţi alții s-au pronunțat în favoarea acestui congres. În ce ne priveşte pe noi, gazdele, ținem să arătăm că vom crea condiţiile cele mai prielnice pentru buna desfășurare a lucrărilor congresului. Organizatorul congresului este Comitetul internațional de pregătire. La Moscova funcţionează numai un comitet sovietic de sprijin, prezidat de cunoscutul scriitor sovietic A. Korneiciuk. La a ata această direcţie, luptind pe toate căile care i-au stat la îndemină pentru interzicerea armelor de exterminare în masă și pentru reducerea armamentelor obișnuite. Şi nu e vorba numai de propunerile concrete pe tema strictă a dezarmării, ci și de lupta dusă împotiva propagandei de război, ca armă ideologică a cercurilor interesate în cursa înarmărilor. Ca reprezentant sovietic în comisia O.N.U. pentru problemele inîormației am luat și eu parte, în 1949, la multe episoade ale acestei lupte al cărei rezultat a fost condamnarea propagandei războinice. Totodată, în calitate de membru al delegaţiilor sovietice la diferte sesiuni ale O.N.U. și la gedinţele comisiilor sale, am prezentat în numeroase rînduri propunerile constructive ale guvernului sovietic menite să contribuie la crearea unui fundament trainic al păcii între popoare. Punctul culminant al luptei pentru pace și dezarmare al statului sovietic l-a constituit istoricul program al dezarmării generale și totale prezentat la 18 septembrie 1959, de la înalta tribună a O.N.U., de șeful guvernului sovietic, Nikita Sergheevici Hruşciov.. Se poate spune că din acel moment bătălia peniru pacea lumii a intrat într-o nouă etapă. Mă bucur că organizatorii Congresului mondial pentru dezarmare generală şi pace au ales pentru desfăşurarea lucrărilor sale Moscova noastră, capiiala țării care a dat lumii două documente fundamentale pe această linie — Docreiul asupra Păcii 'şi programul dezarmării generale şi totale își încheie expunerea sa A. Bogomolov. Peste 2000 de delegaţi din 120 de ţări conferința unională a reprezentan- ților opiniei publice sovietice care şi-a încheiat de curînd lucrările la Moscova, s-au elaborat recomandări pentru delegaţii sovietici la congres. În cadrul acestor recomandări se arată că delegaţii sovietici urmează să colaboreze cu toți participanţii la congres, fără a ține seama de opiniile politice sau religioase, în vederea elaborării unui program de acţiune comună pentru pace și dezarimnare. Referindu-se la pregătirile care se fac pentru congres, V. Kocemasov a arătat în continuare că participanţilor li se va oferi posibilitatea dea vizita diferite regiuni ale Uniunii Sovietice, de a se întilni cu colegii lor de profesie — a viziona un festival al filmului pătruns de ideile păcii, În timpul congresului vor fi deschise două expoziții internaționale — unu de fotografii și alta de artă plastică — cu tema „Omul contemporan şi pacea”. Mai este o lună pină la congres, o lună de muncă rodnică pe care 0 sperăm încununată de succes, (Interviuri luate de A. Munteanu MOSCOVA, prin telefon. NN a a a a PN ULTIMELE ŞTIRI Conferinta de dezarmare de la Geneva şi-a intrerupt lucrările pentru o lună GENEVA 14 (Agerpres). — La 14 3unie s-a încheiat prima fază a lucrărilor Comitetului celor 18 state pentru dezarmare care a anunţat întreruperea lucrărilor sale pentru o. lună. _La cea de-a 56-a plenară a comitetului, ultima înainte de întrerupere, multe delegaţii şi-au exprimat dorinţa să facă într-o formă sau alta bilanţul lucrărilor Comitetului celor 18 state pentru dezarmare care au durat trei luni. Au luat cuvîntul reprezentanţii Bulgariei, S.U.A., Angliei, U.R.S.S., Canadei, Cehoslovaciei, Birmaniei, Poloniei, Indiei, Romîniei, Mexicului, Etiopiei. Reprezentantul U.R.S.S., V. A. Zorin, a caracterizat pe scurt situația internațională în care s-au desfä- Discutarea în comitet a proiectului de tratat prezentat de guvernul sovietic şi a schiţei principalelor prevederi ale tratatului prezentate de Statele Unite, a arătat V. A. Zorin, a scos la iveală existenţa unor divergențe serioase, Motivul divergenţelor decurge din deosebirea care există în felul de a aborda problemele fundamentale hotăritoare care stau la baza dezarmării generale şi totale. Poziţia Uniunii Sovietice şi a celorlalte ţări socialiste este determinată de năzuința de a obţine re zolvarea rapidă și radicală a problemei dezarmării, de a înlătura în primul rînd fără întîrziere primejdia izbucnirii unuj război nuclear care planează asupra popoarelor. Cu totul alta este poziţia S.U.A. și a aliaţilor lor din blocurile militare occidentale, a spus în continuare V. A. Zorin. Dezarmarea generală şi totală nu poate fi realizată fără a se încheia un tratat care să prevadă obligaţii ferme, o dată precisă, trecerea conkinuă garantată de la o etapă la alta. S.U.A. obiectează împotriva acestor condiţii“de cea mai mare importanță ale tratatului. Fără interzicerea şi lşchidarea totală a armei nucleare nu poate fi vorba de dezarmarea generală şi totală. S.U.A. însă nu sînt dispuse să-și ia ase menea obligaţii. Un acord este cu neputinţă atunci cînd una din părţi caută să obţină avantaje militare, încearcă să men- ţină pînă la sfirşitul dezarmării totale, nu numai mijloacele de agresiune nucleară, ci şi capetele de pod pentru agresiuni, bazele militare străine de pe teritoriile altor ţări, din apropierea teritoriilor partenerilor lor. Această tendinţă reiese în mod clar din programul de măsuri, din întreaga poziţie a S.U.A. Luînd cuvîntul, șeful delegaţiei R. P. Romine, G. Macovescu, a irecut în revistă rezultatele primei scos în evidenţă problemele cărora nu li s-a putut găsi o soluţie. După ce a subliniat că în cursul celor trei luni de tratative au fost expuse pozițiile părţilor referitoare la măsurile de dezarmare, preconizate în cele două documente prezentate comitetului. de către delegaţiile U.R.S.S. şi S.U.A., G. Macovescu a spus: Din păcate însă, tratativele noastre nu ne-au putut conduce la nici un acord cuprinzind măsuri concrete de dezarmare. Atitudinea rigidă a Statelor Unite şi Marii Britanii a împiedicat încheierea unui tratat de interzicere a experienţelor cu armele nucleare. Comitetul plenar — a declarat în continuare delegatul romîn — nu a putut să-şi ducă la îndeplinire sarcina de a redacta o declaraţie împotriva propagandei de război, deoarece amendamentele propuse de guvernul sovietic, cu scopul de a îmbunătăţi declaraţia, de a-i da un necesităţilor internaționale, au întilnit rezistenţa delegaților occidentali. Referindu-se la problema interzicerii armelor nucleare, reprezentantul R. P. Romine a spus: „A interzice şi a distruge arma nucleară,a lua măsuri radicale pentru a pune capăt posibilităţii izbucnirii unui război nuclear — iată primul și cel mai important obiectiv de atins în cadrul obiectivului general al înfăptuirii dezarmării generale şi totale”. „Este necesar — a spus în încheiere G. Macovescu, ca guvernul Statelor Unite să adopte o nouă poziţie, să accepte în mod clar și fără echivoc obligaţii concrete în vederea interzicerii tuturor armelor nucleare. Popoarele aşteaptă fapte. Dar dacă vom continua să auzim bubuiturile exploziilor din Pacific şi din spaţiul cosmic, dacă amenințările de război vor răsuna din ce în ce mai des şi vor fi proferate de personalităţi din cele mai influente din statele occidentale, atunci discursurile rostite aici de către reprezentanţii puterilor vestice nucleare nu vor avea nici cea mai mică rezonanță. Este o datorie a noastră, a celor ce lucrăm în acest comitet, să luptăm cu energie pentru înlăturarea acelor concepţii care împiedică a Des Bertrand Russell, conducătorul „Comitetului celor 100“, vorbind la un miting de masă împotriva inarmării atomice în Traialgar Square din Londra. În diferite regiuni ale Spaniei muncitorii au declarat din nou grevă MADRID 14 (Agerpres). — Ziarul „L'Humaniie“ relatează că muncitorii de la două mari întreprinderi din Bilbao, al căror număr se ridică la cîteva mii, au declarat din nou grevă în vederea obţinerii majorării salariilor și în semn de protest împotriva măsurilor de represiune la care sint supuşi de autorităţile franchiste. „Majorarea salariilor promisă de patronat cu prilejul recentelor greve, care au paralizat aproape întreaga economie spaniolă, a rămas la Bilbao doar o vorbă goală“, se spune printre altele într-un manifest publicat de o serie de organizaţii progresiste din Bilbao și provincia Biscaya, interzise de autorităţile franchiste. Manifestul relevă că în semn de protest împotriva represiunii franchiste, metalurgiștii din provincia Biscaya încetează lucrul timp de cìteva ore pe zi. Ei cer eliberarea muncitorilor arestaţi cu prilejul recentelor greve. In Asturia, minerii din bazinul Mires au declarat din nou grevă cerînd majorarea salariilor şi eliberarea tovarășilor lor. Lupta pentru eliberarea muncitorilor arestaţi pentru că au lilât parte la grevă continuă şi în alte regiuni ale Spaniei sub cele mai diverse forme, eE E R A REDACTIA şi ADMINISTRAȚIA 1 Bucuresti, Piaţa „Scinteii”, Tel 17.60.10, 17.60.20, Ahonamantale se fac la oficiile postale, factorii postali gi difuzorii voluntari din Intreprinderi ei institutii, Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Scinteil „Fantome la Crahul de la bursa de acțiuni din New York reține mai departe aten- ţia presei occidentale. Sub titlul „Fantome la Wall Street”, ziarul englez „NEW STATESMAN” scrie: „După mai bine de 30 de ani un crah al Wall Street-ului continuă să trezească sumbre presimţiri. Dincolo de giasurile care insistă că economia S.U.A. este încă sănătoasă, răsună giasul lui Hoover care chema pe un ton plingăreţ la încredere şi calm, în timp ce băncile se închideau pe întreg cuprinsul Americii, Este adevărat că situaţia este foarte diferită faţă de cea din 1929, iar piața ar putea să-şi revină. Lumea este însă atit de sensibilă la fluctuațiile înregistrate de economia S.U.A., iar Occidentul atit de dependent de vitalitatea acestora încît lovitura a scos la iveală sentimente de îngrijorare multă vreme reprimate în legătură cu o nouă prăbușire a economiei americane. Este prea panică este pur și simplu o „zguduire sănătoasă” sau dacă anunță o recesiune serioasă care ar putea avea consecințe dezastruoase — adtit politice cît şi economice — şi pentru capitalismul occidental, și pentru țările slab dezvoltate care îi sînt auxiliare. Există însă toate dovezile că acest orah constituie un simptom al unei stări de lucruri mult mai cronice care va persista chiar dacă deţinătorii americani de capitaluri își recapătă siguranța de sine. Anul trecut economia S.U.A. înce- | pea să înainteze foarte lent, deși e > ID Reisfoind presa străină realizarea dezarmării generale și totale sub control internaţional, care pun piedici în calea dorinței sutelo» de milioane de oameni de a trăi într-o lume fără războaie. Rezultatele lucrărilor comitetului au fost apreciate în mod similar şi de o serie de alţi delegaţi care au luat cuvîntul la şedinţa de azi. Totodată, majoritatea vorbitorilor au subliniat că delegaţiile trebuie să folosească perioada de întrerupere a lucrărilor comitetului pentru a analiza cu grijă punctele de vedere expuse în cursul discuţiilor şi a trage din aceasta concluziile cuvenite. Următoarea şedinţă plenară a comitetului va avea loc la Geneva la 16 iulie 1962. XIENG KUANG 14 (Agerpres). — La 13 iunie postul de radio „Vocea Laosului” a subliniat în comentariile sale că rezultatul satisfăcător al tratativelor dintre cei trei prinți în problema formării guvernului de coaliţie, bucură şi însufleţeşte intregul popor laoţian. Acordul realizat la tratative, a subliniat postul de radio, este un rezultat al luptei neobosite a poporului şi a tuturor proclamată de guvernul regal şi Partidul Neo Lao Haksat corespunde aspirațiilor întregului popor laotian şi este sprijinită de popoarele iubitoare de pace din întreaga lume. PEKIN 14 (Agerpres). — Guvernul R. P. Chineze a dat publicității o declarație în legătură cu acoraul cu privire la formarea unui guvern provizoriu în Laos. În declarație se subliniază că înțelegerea deplină între cei trei prinți laoțieni în pro blema formării guvernului provizoriu şi semnarea acordului cu privire la tratativele dintre ei reprezintă o victorie de seamă a poporului lao- țian în lupta pentru pace, independență şi neutralitate. Acordul dintre cei trei prinți, se spune în declaraţie, constituie un important progres în reglementarea pașnică a problemei laoţiene. Acest acord asigură poporului laoţian condiţii prielnice pentru traducerea în SS o Noi scăderi inregistrate de cursul acțiunilor la bursa din New York NEW YORK 14 (Agerpres). Bursa din New York a marcat miercuri, în continuare, scăderi care au coborit preţurile acţiunilor sub nivelul minim atins la 28 mai. La închidere s-a constatat o reducere generală de 6,9 puncte a indicelui Dow-Jones, care a ajuns la 574,04 (faţă de 576,93 înregistrat la 28 mai la închidere). Acesta este indicele cel mai scăzut înregistrat la închidere în cadrul tendinței generale de scădere manifestate la bursa din New York începînd din 13 decembrie 1961. Oscilaţiile bursei din New York sînt considerate ca un simptom alarmant al situaţiei economiei S.U.A. Panica şi neliniştea manifestate în Wall Street“ Kennedy considera dificil din punct de vedere politic să-și onoreze angajamenitele electorale. Tot ceea ce au obținut, a tost o sporire a cheltuielilor de înarmare de aproximativ 10 miliarde dolari. Consilierii pină în anul curent, au prezis apoi că venitul național va creşte cu aproximativ 10 la sută. Prăbuşirea cursului acţiunilor le spulberă însă sperantele lor. Realitatea brutală& este că economia aparent înfloritoare a S.U.A. a stagnat. Un remediu spre care s-a îndreptat Congresul în mod consecvent în tot cursul războiului rece a fost intensificarea cheltuielilor pentru armament, căutindu-se totodată echilibrarea bugetului prin refuzul de a vota fonduri suplimentare pentru bunăstarea publică. lar pierderile de săptămîna aceasta de la bursă vor duce fără îndoială la noi presiuni în vederea unui program mai vast de armament și a unor finanțe mai ortodoxe, Astiel, în momentul cînd una din problemele vitale în tratativele de dezarmarea rezidă în capacitatea Americii de a renunța la economia de război fără riscuri economice, lobby-ul înarmării a fost putemic consolidat de evenimente. El a găsit întotdeauna urechi binevoitoare în Congres — iar evenimentele de anul trecut cind Congresul a votat pentru sporirea armamentelor, dar a tratat celelalte capitole ale programului președintelui cu dispreţ, contirmă această stare de tapt”, ULTIMELE ŞTIRI După formarea guvernului provizoriu de coaliție in Laos PR a a a a e in Algeria PARIS 14 — Corespondentul Agerpres transmite: Cei mai mulţi dintre observatorii politici din capitala Franței scot în evidenţă, în comentariile lor din dimineata zilei de 14 iunie, ideea centrală reafirmată la 13 iunie la Tunis da preşedintele guvernului provizoriu al Republicii Algeria, Ben Khedda, şi anume că: „restabilirea unei adevărate păci în Algeria nu poate avea loc decît prin aplicarea strictă a acordurilor de la Evian“. „G.P.R.A.“, pune astfel capăt o dată pentru totdeauna tuturor speculațiilor care au circulat în cursul uitimelor două săptămîni despre pretinse concesii care ar urma să fie făcute O.A.S. de către guvernul provizoriu. metodic atacurile cu bombe împotriva instituţiilor publice ale maviaţă a năzuinţelor lui la pace, independenţă şi neutralitate. Astăzi, cînd se întrevede rezolva: rea pașnică a problemei laoţiene, se spune în declaraţie, este de datoria tuturor ţărilor şi popoarelor iubitoare de pace să depună noi eforturi pentru a obţine ca rezlementarea pașnică o problemei laoţiene să constituie începutul destinderii în întreaga Asie de sud-est. Guvernul R. P. Chineze, se spune în declaraţie în încheiere, speră în mod sincer că Conferinţa de la Geneva pentru reglementarea problemei laoţiene va fi încheiată cu succes, iar năzuinţele de pace, independenţă şi neutralitate ale poporului laoţian vor fi în curînd traduse în viaţă. zi LONDRA 14 (Agerpres). — „Toți cei care sînt interesați în slăbirea încordării internaţionale şi lichidarea pericolului ce amenință pacea vor saluta acordul cu privire la formarea guvernului provizoriu de coaliție al Laosului“, se spune în declaraţia lui John Bernal, preşedintele executiv al Prezidiului Consiliului Mondial al Păcii, dată publicităţii la 13 iunie la Londra. Considerînd acordul drept un „pas important spre instaurarea păcii în Laos“, Bernal arată că el trebuie urmat de retragerea rapidă a tuturor trupelor străine din Laos, Wall Street s-au tradus în mod concret miercuri prin vînzarea a 5850000 de acțiuni, dintre care peste un milion în ultima jumătate de oră înainte de închidere. LONDRA 14 (Agerpres), — După cursul acţiunilor la bursa din Wall Street, la 13 iunie cursul acţiunilor a scăzut brusc şi la bursa din Londra. Scăderea cursului acţiunilor a continuat toată dimineaţa şi spre prînz. După cum relata ziarul „The Financial Times“ indicele acţiunilor a 30 de mari societăţi a scăzut cu 3,5 puncte atingînd un nivel numai cu 1,4 puncte peste cel mai scăzut nivel al anului şi anume nivelul înregistrat la 29 mai după crahul de la bursa din Wall Street. ULTIMELE ŞTIRI Noi fărădelegi ale bandelor 0.A.S. rilor orașe ale Algeriei. La 13 iunie, ia Alger au avut loc 20 de explozii soldate cu distrugerea a trei şcoli, o farmacie, patru magazine deţinute de musulmani, un colegiu tehnic, precum și instalaţiile radax ale aerodromului din Alger. După cum relatează agenţia Algerie Presse Service, a Sidi Bei- Abes, un grup de fasciști din 0.A.S., membri ai legiunii străine, au pătruns în casa unui musulman, asasinînd cu o ferocitate rar întilnită cele 11 persoane pe care le-au găsit acolo. Printre cei asasinați se numără patru copii şi trei femei, În cursul serii de miercuri, postul de radio pirat „Vocea O.AS. a transmis, pe undele postului de radio Alger, un comunicat în care proferează cele mai sălbatice ameninţări împotriva populaţiei algeriene și a tuturor acelor care refuză să sprijine O.A.S., dacă nu se va asigura acestor elemente ultracolonialiste participarea la conducerea Algeriei după referendum. Pe măsura apropierii datei de 1 iulie, ziua referendumului cu privire la autodeterminarea Algeriei, se intensifică și represiunile dezlăn- ţuite de poliţia franceză împotriva algerienilor care locuiesc în Franţa. După aprecierile ziarului „VHumanite“, pînă în seara zilei de 13 iunie în urma acestor atacuri ale poliției franceze au fost răniţi peste 200 de aigerieni, iar alţi patru au fost omorîţi cu o cruzime nemaiintilnită prin lovirea cu patul puștii şi cu bastoanele de cauciuc. Nr. 5560 0 excepțională realizare a minerilor sovietici Importante realizări au obținut minerii din Kuzbas. După cum scrie ziarul „Trud“, la mina „Certinskaia- Iujnaia“, din acest bazin carbonifer, o brigadă complexă condusă de minerul Nikolai Maliutin a extras într-o lună cu o singură combină 50 211 tone de cărbune! O asemenea productivitate la extracția de cărbune cu combina n-a fost realizată pînă acum în nici o țară din lume. Brigada lui Maliutin extrage în 24 de ore o cantitate de cărbune egală cu cea obţinută în acelaşi timp dintr-o mină de capacitate medie. Realizarea brigăzii lui Maliutin este cu atît mai mare cu cît ea n-a fost obţinută prin nici un fel de mașini speciale, ci se datorește numai măiestriei cu care această brigadă foloseşte utilajul existent iñ numeroase mine de cărbune. Pentru Maliutin şi tovarășii săi au fost felicitaţi cu căldură de N. S. Hrușciov, prim-secretar al CC. al P.C.US,, președintele Consiliului de Miniștri al URSS. Cel mai mare pod din Europa SARATOV 14 (Agerpres). După cum scrie ziarul „Pravda“, lingă Saratov se construiește cel mai mare pod din Europa. Este vorba de podul peste de Volga. lungime de 3 km. Noul pod va lega Saratov de orașul Engels și de mamile grinare de dincolo Podul de la Saratov este neobişnuit nu nu- Hilo lui, atit cole de sub apă, oft și cele deasupra apel, vor îl executate din beton armat pretensionat. În construcția lui sint folosite si alte procedee teh- Muviul Volga pentru mai prin proporțiile nice no! în domeniul transportu] auto cu o sale uriașe. Construc- construcției de poduri Comemorarea lui Caragiale în Gruzia TBILISI 14 (Agerpres). — TASS. Opinia publică din Gruzia a comemorat semicentenarul morţii cunoscutului scriitor romîn Ion Luca Ca: ragiale. Filiala din Gruzia a Asociaţiei de prietenie sovieto-romînă, Institutul de teatru Rustaveli şi Institutul pedagogic au organizat o seară consacrată clasicului literaturii romîne, la care au participat scriitori, oameni de ştiinţă, reprezentanţi ai întreprin- +00 derilor industriale, studenți, oameni ai artei din capitala Gruziei. După referatul prezentat în limbile gruzină şi romînă despre viața şi creația lui Caragiale, a avut loc un program artistic, în cadrul căruia au fost reprezentate opere de autori romiîni. Studenţii de la Institutul de teatru au interpretat fragmente din piesa lui Caragiale „O scrisoare pierdută”, N me f ALINEAT a SR GE DEE KIROAA e AOOO TEAETTITONAAA OIE MOSCOVA, La l4 iunie în marele Palat al Kremlinului a avut loc semnarea următoarelor documente sovieto-senegaleze: acordul comercial, acordul cu privire la colaborarea economică și tehnică, conventa cu privire la, colaborarea culturală și comunicatul comun sovietosenegalez. Documentele sovieto-senegaleze au iost semnate de Mamadou Dia, președintele Consiliului de Miniștri, ministrul Apărării al Rəpublicii Senegal şi de N. S, Hrușciov, președintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. i ZANZIBAR. Mai multe sute de demonstranți s-au adunat în fața tribunalului din Zanzibar unde se judecă procesul intentat de autoritățile coloniale lui Abdul Rahman Muhammed, secretarul general al Partidului naționalist din Zanzibar, acuzat de încălcarea ordinii publice. Poliţia a intervenit cu brutalitate pentru a risipi demonstranții au străbălut străzile ora- șului strigînd, plini de mînie, lozinci ca: „Jos cu statul polițienesc“ „Liberaji pe cei nevinovaţi”. VIENA. Numeroşi gastroneurologi cu renume mondial s-au întilnit în cadrul unei sesiuni ştiinţifice în localitatea balneară Tatzmannsdorf din Austria. La sesiune a luat cuvîntul acad. A. Kreindler, repres zentantul R. P. Romine. ATENA. Deputaţii Brilakis, L. Kirkos şi un grup de alţi deputați ai Uniunii Democrate de Stînga din Grecia (E.D.A.) au depus o interpelare în parlament în care protestează împotriva măsurilor represive adoptate în ultima vreme de direcţia închisorii de pe insula Egina față de Manolis Glezos şi alţi deţinuţi politici care se află în această închisoare. Deputaţii cer anularea acestor măsuri, înlocuirea direcţiunii închisorii. Interpelarea cuprinde, de asemenea, cerința de bell PD Pentru apărarea lui Antoine Gizenga CAIRO 14 (Agerpres). — La 13 iunie, Comitetul internaţional pentru ajutorarea Congoului şi Algeriei, a anunţat la Cairo crearea unui colegiu de jurişti din ţările afro-asiatice pentru apărarea lui Antoine Gizenga, la procesul înscenat acestuia care va avea loc la Leopoldville în luna aceasta. Din componenţa colegiului fac parte reprezentanţi ai juriştilor din R.A.U., Mali, India, Japonia, Cuba şi Guineea. În declaraţia Comitetului interna- ţional pentru ajutorarea Consgoului publicităţii cu acest prilej se scrie: „Parlamentul congolez, sub o puternică presiune din partea imperialiştilor şi a guvernului Adoula, i-a ridicat recent lui Gizenga imunitatea parlamentară pentru a-l deferi justiției sub învinuirea că a organizat o lovitură de stat, şi a cerut guvernului belgian să trimită trei judecători pentru a conduce procesul. În acelaşi timp, s-a refuzat acordarea vizei de intrare în ţară avocaţilor care doresc să pledeze în apărarea lul Gis zenga şi care sprijină independența şi unitatea Congoului. Toate acestea demonstrează că judecarea lui Gizenga va avea un caracter colonialist. Comitetul internațional pentru apărarea Congoului şi Algeriei cheamă popoarele Africii, Asiei şi Amevicii Latine, guvernele și popoarele iubitoare de libertate din lumea întreagă să acorde sprijin colegiului juriştilor afro-asiatici pentru apărarea lui Gizenga. Secretul „cazului Gizenga”. (Desen de V. TIMOC) a se acorda amnistie generală deţinuţilor politici și deportaților politici, DJAKARTA. In şedinţa statului major al operaţiunilor pentru eliberarea Irianului de vest, preşedintele Sukarno a declarat că sporirea cfectivului forţelor armate olandeze în Irianul de vest nu vădeşte cituși de puţin dorinţa Olandei de a rezolva problema Irianului de vest pe cale paşnică. Pînă cînd nu vom zdrobi puterea olandezilor prin mijloace militare, a spus Sukarno, va fi greu de rezolvat problema retrocedării Irianului de vest către Indonezia. DELHI. La 13 iunie, la Delhi a fost semnat un contract pentru construcția în regiunea Haiderabad, cu ajutorul U.R.S.S., a unei fabrici de produse sintetice și preparate chimico-farmaceutice. WASHINGTON. Senatul american a aprobat un proiect de lege prevăzind alocarea unei sume de 48 500 000 000 dolari pentru credite militare. După cum subliniază agenţia France Presse, această cifră reprezintă un record fără precedent în timp de pace. Senatul a respins un amendament care ar fi redus cu peste 600 milioane de dolari aceste credite. PARIS. În Adunarea Naţională a Franţei au loc dezbateri de politică externă. Simonnet, secretarul general al partidului M.R.P., a protestat cu hotărire în numele a 280 de deputaţi („independenţi“, membri ai M.R.P., radicali, socialişti), împotriva refuzului guvernului de a încheia dezbaterile de politică externă prin vot. După aceasta, deputaţii din partea partidelor amintite au părăsit sala de şedinţe, refuzînd să participe la dezbateri de politică externă, UGANDA PE DRUMUL INDEPENDENȚEI LONDRA. La Londra s-a deschis conferința pentru acordarea independenței teritoriului Uganda. La conferință participă guvernatorul Ugandei, Walter Coutts, primul ministru al Ugandei, Milton Obote, precum şi ministrul coloniilor al Angliei, Reginald Maudling. La Londra se află de asemenea și conducătorii celor patru regate care intră în componența Ugandei (Buganda, Ankole, Bunyoro și Toro). Confarința, care urmează să dureze pînă la sfîrşitul lunii, trebuie să stabilească aranjamentele finale în vederea proclamării Ugandei teritoriu independent pînă la 9 octombrie, mere > pr Jene. Cinematografe ) TEATRUL DE OPERĂ ȘI BALET AL R. P. ROMINE: TOSCA — (orele 19,30). TEATRUL DE STAT DE OPERETĂ: INTILNIRE CU DRAGOSTEA — (orele 19,30). TEATRUL NAȚIONAL „I. L. CARA- GIALE“ (Sala Comedia): VICLENIILE LUI SCAPIN — (orele 19,30). TEATRUL „C. I. NOTTARA“, (Sala Magheru): ANTONIU ȘI CLEOPATRA LOASA LEGĂTURĂ DINTRE DOMNUL KETTLEE ŞI DOAMNA MOON — (orele 20). TEATRUL „LUCIA STURDZA BU- TEATRUL SATIRIC MUZICAL „C. TĂNASE" (Sala Savoy): VORBA RE- CINEMATOGRAFE. RAZE PE GHEA- MAREA: Republica (9,15; 11; 12,45: 35; 17 19212. 22.40), 1.-€.. Brimu, (9;511; 13; ambele serii — cinemascop: Grădina Progresul (20,30), Arta (11; 15,30; 19). CO- MEDIANȚŢII rulează la cinematografele Elena Pavel (10; 12,15; 14,90; 16,45; 21,30 (20,15), Grădina 13 Septembrie (20,15). FOCURI IN MUNŢI: V. Alecsandri (15; 17; 19; 21), Lumina (rulează în continuare de la orele 9,45 pînă la orele 12,30, 15; 17; 19; 21). UN CINTEC STRABATE 18,30; 20,30). POMPIERUL ATOMIC: Victoma (Jia 113; dor Moe lOr Mal CĂLĂTORIILE LUI GULLIVER: 1$ 21), 16 Februarie (16; 18; 20). FILME DO- CUMENTARE rulează în continuare de la orele 10 pînă la orele 21 la cinematogratul Timpuri Noi, CINE-I DE REA — ambele serii: Infrăţirea între TANT: Alex. Popov (rulează în continuare de la orele 10 pînă la orele 21), LUI: 8 Martie (15; 17,05; 19,10 — grădină 20,30), G. Bacovia (11,30; 15; 17; 19; 19; 21). CARMEN DE LA RONDA: C-tin David (15,30; 18; 20,30), AGRAFA T. Vladimirescu (16; 18; 20). OMUL AM- HURRAMZAMIN: M. Eminescu (16; 18.15; 20,30). HANUL DIN SPESSART: Ilie PUŞTIUL: 8 Mal (15; 17: 19; 21). S-A FU- ANII FECIORIEI: rulcază la cinematograful Olga Bancic (15,90; 18). SABIE"ŞȘŞI ZAR: 30 Decembrie (16: 18; 20). ALO t.. AȚI GREŞIT NUMĂRUL: Drumul Serii (16; 18; 20). CAVALERII TEUTONI ambele serii rulează la cinematograful Aurel Vlaicu (14,30; 17,45; 21). PESCARII DIN ARHIPELAG: N. Bălcescu (t6: 18,15; 20,30). MIZERABILII ambele serii rulează la Grădina T. Vladimirescu (20,30), Popular (16; 19,30). BAIETI NOS- TRI: Grădina Olga Bancic (20.30). OMUL CARE ADUCE PLOAIA: Grădina Unirea Timpul probabil pentru zilele de 16, 11 şi 18 iunie: Vreme frumoasă şi cñduroasă cu cer mai mult senin. Inrourări izolate, urmate de ploi de scurtă durată se vor produce în cursui dupăamiezelor. Vînt slab pînă la potrivit din sectorul vestic. Minimele vor fi cuprinse între 8 şi 18 grade, iar maximale inire 22 şi 32 de grade, Local mai ridicate. === CORRECTED KEY PASSAGES (proof-read by Claude, Oct 2026) === --- [page ] --- Vineri 15 iunie 1962 4 PAGINI — 20 BANI În interiorul ziarului: [fragment from adjacent column:] [...] ționale a femeilor (pag. 2-a). [fragment from adjacent column:] Corespondență din Moscova: Convorbiri despre dezarmare (pag. 3-a). [fragment from adjacent column:] Noi scăderi înregistrate de cursul acțiunilor la bursa din New York (pag. 4-a). [Unreadable] Stoica, Alexandru Drăghici, Alexandru Moghioroș, Dumitru Coliu, Leonte Răutu, Leontin Sălăjan, Ștefan Voitec. La conferință participă membri ai C.C. al P.M.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului, conducătorii unor organizații obștești și instituții centrale. Iau parte, de asemenea, numeroase invitate de peste hotare: Margarita de Ponce, vicepreședintă a Federației Democrate Internaționale a Femeilor, președinta Uniunii Femeilor Argentiniene, Olga Hvalebnova, vicepreședintă a Comitetului Femeilor Sovietice, Dolores Ibarruri, militantă de seamă a mișcării mondiale de femei, reprezentanta femeilor spaniole, Maria Greilberger, membră a prezidiului Uniunii Femeilor Democrate din Austria, delegația femeilor din Bulgaria condusă de Rada Todorova, președinta Comitetului Femeilor Bulgare, Rujena Pikmanova, secretară adjunctă a Comitetului Femeilor Cehoslovace, Yang Yung-yu, membră a Secretariatului Federației naționale a femeilor din R. P. Chineză, Kim Sun Bok, membră în prezidiul C.C. al Uniunii Democrate a Femeilor din R.P.D. Coreeană, delegația femeilor din Finlanda condusă de Tyyne Tuominen, secretară generală a Uniunii Democrate a Femeilor Finlandeze, delegația femeilor din Franța condusă de Suzanne Pfrimmer, membră a Biroului de conducere a Uniunii Femeilor Franceze, delegația femeilor din R. D. Germană condusă de Edith Böttcher, președinta organizației de femei din raionul Neuer Brandenburg-Berlin, delegația femeilor din Indonezia condusă de Umi Sardjono, președinta organizației de femei Gerwani, delegația femeilor din Italia condusă de Matilda di Pietrantonio, membră a Comitetului Național al Uniunii Femeilor Italiene, delegația femeilor din R.P.F. Iugoslavia condusă de Maria Bucarici Soljan, președinta Conferinței pentru activitățile sociale ale femeilor din Croația, Ayako Ishi, membră a Comitetului executiv al Federației organizațiilor femeilor japoneze, delegația femeilor din Polonia condusă de Vera Iackowska, membră a Prezidiului Ligii Femeilor Poloneze, delegația femeilor din Ungaria condusă de Ortutay Zsuzsa, secretara Consiliului Național al Femeilor Ungare, delegația femeilor din R. D. Vietnam condusă de Ha Thi Que, vicepreședinta Uniunii Femeilor Vietnameze. [Unreadable] al Femeilor, Maria Rosetti, a rostit cuvîntul de deschidere a conferinței. (Continuare în pag. II-a) [fragment from adjacent column:] [...] naționale a femeilor Cuvîntarea tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romîn, Consiliul de Stat și guvernul Republicii Populare Romîne transmit un cald salut participantelor la Conferința națională a femeilor, milioanelor de femei de pe întreg cuprinsul țării noastre. (Aplauze furtunoase). Conferința națională a femeilor are loc în condițiile puternicului avînt în muncă al întregului nostru popor pe toate fronturile construcției socialiste, ale entuziasmului determinat de măreţul eveniment istoric — încheierea colectivizării agriculturii, care a marcat victoria definitivă a socialismului la orașe și sate. (Aplauze). Înfăptuind politica partidului, oamenii muncii obțin importante succese în dezvoltarea industriei și agriculturii, în înflorirea științei și culturii, în ridicarea nivelului de trai, îndreptîndu-se cu pași siguri spre desăvîrșirea construc-

=== [Page 1] === [Page 1 – masthead: "Scînteia", Organ of the Central Committee of the Romanian Workers' Party [P.M.R.]. "Workers of all countries, unite!" No. 5560, Friday 15 June 1962. 4 pages – 20 bani.] [In this issue: "Proceedings of the National Conference of Women (page 2)"; "Correspondence from Moscow: Talks on disarmament (page 3)"; "New falls recorded in share prices on the New York stock exchange (page 4)".] In a festive atmosphere, on Thursday morning the proceedings of the National Conference of Women opened in the capital, in the hall of the Palace of the R.P. Romania [Palace of the Republic]. More than 3,000 delegates and invited guests from all regions of the country take part in the conference – leading women workers from factories and plants, collective-farm women who have distinguished themselves in the work of economic and organisational strengthening of the collective farms, public activists, scientific researchers, women engineers and technicians, professors and teachers, writers, artists, housewives. With long applause and acclamations there were greeted, on their arrival in the hall, Comrades: Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Emil Bodnăraș, Petre Borilă, Nicolae Ceaușescu, Chivu Stoica, Alexandru Drăghici, Alexandru Moghioroș, Dumitru Coliu, Leonte Răutu, Leontin Sălăjan, Ștefan Voitec. Members of the C.C. of the P.M.R., of the State Council and of the government, leaders of some public organisations and central institutions take part in the conference. Numerous women guests from abroad also take part: Margarita de Ponce, vice-president of the Women's International Democratic Federation [WIDF], president of the Union of Argentine Women; Olga Hvalebnova [Olga Khvalebnova], vice-president of the Soviet Women's Committee; Dolores Ibárruri, outstanding militant of the world women's movement, representative of Spanish women; Maria Greilberger, member of the presidium of the Union of Democratic Women of Austria; the women's delegation from Bulgaria led by Rada Todorova, president of the Bulgarian Women's Committee; Růžena Pikmanová, deputy secretary of the Czechoslovak Women's Committee; Yang Yung-yu, member of the Secretariat of the National Federation of Women of the P.R. of China; Kim Sun Bok, member of the presidium of the C.C. of the Democratic Women's Union of the D.P.R. of Korea; the women's delegation from Finland led by Tyyne Tuominen, general secretary of the Democratic Union of Finnish Women; the women's delegation from France led by Suzanne Pfrimmer, member of the Leadership Bureau of the Union of French Women; the women's delegation from the German Democratic Republic led by Edith Böttcher, president of the women's organisation of the district Neuer Brandenburg-Berlin; the women's delegation from Indonesia led by Umi Sardjono [Umi Sardjono], president of the women's organisation Gerwani; the women's delegation from Italy led by Matilda di Pietrantonio, member of the National Committee of the Union of Italian Women; the women's delegation from the Federal P.R. of Yugoslavia led by Maria Bucarici Soljan [OCR], president of the Conference for the Social Activities of Women in Croatia; Ayako Ishi, member of the Executive Committee of the Federation of Japanese Women's Organisations; the women's delegation from Poland led by Wera Jackowska [Vera Iackowska], member of the Presidium of the League of Polish Women; the women's delegation from Hungary led by Zsuzsa Ortutay, secretary of the National Council of Hungarian Women; the women's delegation from the D.R. of Vietnam led by Hà Thị Quế, vice-president of the Vietnamese Women's Union. The president of the National Council of Women, Maria Rosetti, delivered the opening address of the conference. (Continued on page II) [Photo captions: "During the proceedings of the National Conference of Women"; "In the machining section of the Medgidia metallurgical equipment enterprise" (Photo: Agerpres); "Marin Prieteni"] SPEECH OF COMRADE GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Dear comrades, The Central Committee of the Romanian Workers' Party, the State Council and the government of the Romanian People's Republic send a warm greeting to the participants in the National Conference of Women, to the millions of women across our whole country. (Stormy applause.) The National Conference of Women takes place amid the powerful surge of labour of our whole people on all fronts of socialist construction, and the enthusiasm aroused by the great historic event – the completion of the collectivisation of agriculture, which marked the definitive victory of socialism in town and village. (Applause.) Carrying out the policy of the Party, working people are achieving important successes in the development of industry and agriculture, in the flourishing of science and culture, in raising the standard of living, advancing with sure steps towards the completion of socialist construction. Socialism, together with the other profound revolutionary changes in our country, has also brought a radical change in the position of women in society. By completely and for ever eliminating the roots of the inequality, oppression and humiliation of women, people's power has assured them, together with full equality of rights, respect for their dignity as human beings and citizens, and unlimited possibilities for the development and assertion of their creative abilities and capacities. (Applause.) In the years of our regime, thousands and thousands of women have risen from the ranks of the people who, holding responsible posts in enterprises, institutions, collective farms, in Party, state and public organisations, have earned the respect and esteem of working people through their self-sacrifice and skill. More than 39,000 women are deputies in the people's councils, nearly 15,000 are women engineers and technicians, 7,000 are doctors, 90,000 work in education, 17,000 hold leading posts in collective farms. Millions of working women, peasant women, intellectuals, housewives have made a great contribution to all the victories won by our people on the road of socialist construction. The Party, the government and our people place a high value on the creative work, the ardent struggle that the millions of women of our country carry on, side by side with all working people, for strengthening the economic power of the homeland, raising the well-being of those who work, and defending peace in the world. (Applause.) The National Council of Women, the women's committees and commissions, relying on the help of nearly half a million public activists, carry on, under the leadership of the Party, a vast organisational and educational activity among women in town and countryside. For the fruitful results obtained, we convey to all of them, from this rostrum, warm congratulations and wishes for new successes in their inspired work, full of self-sacrifice. (Prolonged applause.) Comrades, Through the great social force that they represent, women are called upon to make a particularly important contribution to the work of completing socialist construction. Women workers, engineers and technicians who work diligently and conscientiously in the various branches of industry, giving numerous proofs of heroism in labour and devotion to the socialist homeland, have an important role to play in the struggle for the development of the national economy, for carrying out the great programme laid down by the Third Congress of our Party. (Applause.) It is a high duty of the management of enterprises and of the trade-union bodies to concern themselves with raising the vocational training of women workers and helping them to master advanced technology so as to be able to achieve ever better results in production. The trade unions must show constant care for improving the living and working conditions of women workers. Women in the villages are called upon to take part with all their strength in strengthening and developing the collective agricultural farms, increasing public wealth, the continuous growth of crop and livestock production, and creating an abundance of agricultural and food products. Women who work in the fields of science, culture and art, education and public health, whose activity has long since won the appreciation of the people, have a vast field for applying their knowledge in the work for the continued development of the economy, the multiplication of the scientific and cultural values of the homeland, and the spread of culture among the broad masses. Women employed in state and cooperative trade have the duty to ensure ever better service to working people and the civilised functioning of commercial units, a field in which there is still much to be done. Women have the noble mission of bringing up and educating the children, our generation of tomorrow, which will live and work under the conditions of communism; it depends first of all on them to instil in children's hearts ardent patriotism, devotion to the cause of the Party, love of work and respect for those who work, and the feeling of fraternal solidarity with working people everywhere. (Applause.) The Party organisations, the state bodies and the public organisations have the duty to concern themselves closely with promoting as many women as possible to leading posts, in line with their aptitudes and training, giving them constant support in their activity. Under the leadership of the Party organisations, the mass movement of women, the trade unions and the other public organisations, the state bodies and the educational and cultural institutions have the duty to carry on, with united forces, an intense cultural and educational activity with a view to broadening the cultural horizons of the masses of women in town and country and developing the political and moral traits proper to the new man, the active and conscious builder of socialist society. (Applause.) Comrades, The defence of peace is, for all mankind, the most burning problem of our day. As a result of the mad arms race provoked by aggressive imperialist circles, stocks of thermonuclear weapons have accumulated which can turn any war into a cataclysm without precedent in the history of mankind. The growing strength of the socialist states, which stand resolutely guard over peace, and the continuous strengthening of the forces of peace throughout the world, create ever more possibilities for restraining the aggressors, for easing international tension, for averting a new world war. Women all over the world represent an enormous force, vitally interested in the defence of peace, their most ardent wish being to defend the lives of the children to whom they have given birth, to spare them the horrors of war. (Applause.) Together with the whole people, the mass movement of women in our country supports with all determination the foreign policy of peace and peaceful coexistence promoted by our Party and state; they unite their actions with those of the women of the other countries within the gigantic world movement for peace, working energetically to frustrate warmongering schemes, to achieve general and complete disarmament, to settle disputed problems peacefully, for peace and friendship among peoples. (Applause.) The National Council of Women and the women's committees are called upon to contribute even more actively to drawing the millions of women of our country into actions for the defence of peace, to develop the ties of close friendship with the women of the Soviet Union and of the other socialist countries, cooperation with the women's organisations of all countries, to increase their contribution to the activity of the Women's International Democratic Federation, and to strengthen solidarity with women everywhere in the struggle for peace and social progress, for the tranquillity of homes and the happy future of the children. (Applause.) The Central Committee of the Party, the State Council and the government of the Romanian People's Republic express their firm conviction that the masses of women in town and village, responding with enthusiasm to the call of the Party, will not spare their efforts from now on either, so that, together with all working people, they make our homeland ever stronger and more flourishing. (Prolonged applause.) Long live the working women of our country, active participants in the work of completing socialist construction, in the struggle for peace and friendship among peoples! (Applause.) Long live our industrious people and their leader in the struggle for socialism and communism – the Romanian Workers' Party! (Strong, prolonged applause.) Long live and flourish our homeland – the Romanian People's Republic! (Strong applause, cheers.) [Other articles on page 1: "Fraternal friends" – "Fruits of fraternal collaboration" (oil workers of Boldești; delegation to the USSR; Nicolae Steflea, chief driller; Gheorghe Drăghici, foreman, Boldești oil field); "In the service of progress" (Prof. Jean Livescu, rector of the University of Bucharest, on Soviet-Romanian scientific and university cooperation); "Welcome guests" (Soviet sportswomen/students visiting); "First acquaintance with the agricultural council" (Em. Pascu, on the new agricultural council in the Bucovina/Tg. Neamț area) – not translated] [Page 2] [OCR page-header debris: "Nr. 5560"] REPORT PRESENTED BY COMRADE MARIA ROSETTI We are deeply moved by the words spoken here, on behalf of the C.C. of the P.M.R., the State Council and the government of the Romanian People's Republic, by Comrade Gheorghe Gheorghiu-Dej. On behalf of the millions of women of our country whom we represent at this conference, I thank you with all my heart for the high appreciation shown by the leadership of our Party and state for our work, for the contribution of the broad masses of women to the great work of building socialism in our country, and for the especially valuable guidance for all our future activity. The greeting addressed to the conference will remain in the minds and hearts of the women of the Romanian People's Republic as a call and a guiding exhortation in our work and struggle to increase the contribution of women to the completion of the construction of socialism in our dear homeland. Four years have passed, the speaker said, since the last National Conference of Women, a time in which our people, under the tried and wise leadership of the Romanian Workers' Party, has travelled a road rich in achievements of historic significance, achievements crowned by the definitive victory of socialism in town and countryside. The consistent application of the Party's policy of socialist industrialisation of the country and socialist transformation of agriculture has led to the uninterrupted growth, year after year, of the country's economic power. The industrial landscape of the homeland today fills our hearts with justified pride: large power stations, plants, factories, grand constructions and new towns are rising all over our homeland. The picture of the village of the past, when peasants toiled hard with rudimentary tools on land that was not theirs, has remained only a sad memory. The light of culture, once the privilege only of the wealthy, has become the possession of the whole people. The profound revolutionary transformations that have taken place in our country have also changed women's lives from the foundations. The granting of rights equal to those of men, the conditions created for the full use of these rights, the wide avenues opened to them to acquire any profession and to assert themselves in any field of activity have given women the true dignity of human being and citizen, the joy of living a new life and of taking part in the creative work of the whole people. By showing women trust and esteem, the Party and the government have given them the possibility of rising to the highest levels of political, economic and state life. Woman, who lived for so many bitter years in exploitation, bondage and darkness, today knows the incomparable happiness of working for her own good and that of the whole people. In our national economy almost 30 per cent of employees are women. Women represent 46 per cent of all cadres with secondary education and almost 32 per cent of all cadres with higher education. In the supreme organ of the state – the Great National Assembly – there are 77 women deputies, in the people's councils over 39,000, and more than 13,000 women have been awarded orders and medals. After showing how hard and joyless women's lives were in the past, how inhuman the conditions in which they worked in factories and fields, the criminal indifference towards the protection of children – statistics show that every year 100,000 children died before reaching the age of one – the speaker referred at length to the care with which mother and child are surrounded in our country today. Women enjoy paid maternity leave of 112 days, and children up to the age of 14 receive free medicines and medical care. Infant mortality has fallen by 60 per cent. For everything that makes up our life today, for the joy of free, constructive labour, for the benefits of culture which we fully enjoy, for our ever better living standards, for the care shown to our children and their future, we are deeply grateful to the tried and glorious leader of our people, the initiator and organiser of all its historic victories, the Romanian Workers' Party. Animated by the common aspirations of the whole people, women, wherever they work, feel themselves responsible, together with all other working people, for the continuous forward march of our homeland. At the head of all the women of our country stand the diligent, skilled women workers of factories and plants who contribute with élan to the fulfilment of the tasks of the six-year plan. In light industry, where women represent almost 60 per cent of all employees, the production plan is fulfilled and exceeded, as in the other branches of industry, year after year. The Directives of the C.C. of the P.M.R. on the main criteria of socialist emulation have aroused strong enthusiasm among women workers. More than 80 per cent of all women workers take part in the socialist emulation organised by the trade unions, and the number of leading production workers rises to almost 58,000. Women in industry are called upon to take part even more actively in socialist emulation with a view to fulfilling and exceeding the tasks laid down by the Third Congress of the Party, the central objective being to obtain products of superior quality. All of us, whatever our profession, are also housewives and can appreciate the importance of good-quality work. We like the objects we buy for our home and for clothing to be durable and beautiful. When we ourselves create these goods, let us use all the skill at our disposal and make them so that they satisfy the taste of even the most demanding among us. The report goes on to show the ever better conditions created for raising women's vocational qualifications. A high vocational level will allow them to take a more active part in production meetings, to make concrete proposals concerning better organisation of work, and to assert themselves in ever greater numbers as innovators and rationalisers. Wide possibilities for displaying their aptitudes and housekeeping spirit open up for women working in the units that provide services directly to the population. In the trade network and in the handicraft cooperatives, irreproachable work and an attentive attitude in contact with the public are a concrete proof of love for the trade. Women in the health institutions, who have in their care the health of the people, by showing ever greater conscientiousness and initiative, will have the satisfaction of duty fulfilled. The report shows further that in all fields of activity numerous women have been promoted to responsible posts, honourably meeting the tasks entrusted to them. We consider, however, that it is the duty of the ministries and the other state institutions, in whose units a large number of women work, to concern themselves more with promoting to responsible posts women who stand out through their vocational training and organisational talent. A large number of women work in agriculture. They have made an important contribution to the historic victory of our people: the completion of the collectivisation of agriculture. Countless collective-farm women take part with enthusiasm in the struggle for the economic and organisational strengthening of the collective farms, contributing with skill and diligence to increasing crop and livestock production. The more than 17,000 women who are members of the management councils of the collective farms [G.A.C.] or work as brigade leaders and team leaders, together with the thousands of women agricultural technicians and engineers, honourably fulfil the duties that fall to them. The decisions of the April plenary of the C.C. of the P.M.R. this year and of the extraordinary session of the Great National Assembly have laid down the ways of the continued development of our agriculture under the conditions of the new stage it has entered. After the completion of collectivisation, the role of women in the villages grows even more. Under the leadership of the Party bodies we shall have to place at the centre of our activity the improvement of the work of the women's commissions in the collective farms, especially in the newly created units, so that they direct the energy and desire to work of the collective-farm women towards the continuous development of the collective farms. To obtain grain yields at the level of the ever greater tasks set, women in agriculture are called upon to work with even more diligence in all sectors, to carry out work of good quality and on time, to apply everything that agrotechnical science teaches us. In particular, the collective-farm women who work in cereal cultivation are called upon to contribute with all their strength to obtaining this year, from an area of at least 600,000 hectares of non-irrigated land, harvests of over 5,000 kg of maize grain per hectare. Experience so far has proved that women work with good results in the livestock sector, showing skill in raising and tending animals. It is good that an even larger number of women work in this sector; they are asked to make every effort so that through rational animal care they contribute to the growth of the herds and to obtaining higher yields of meat and milk. The women's committees and commissions will have to guide more and more collective-farm women to work in the poultry sector, which is especially important for meat and egg production and brings in large incomes. The women's commissions can propose to the management councils of the collective farms to entrust the work on the poultry farms entirely to collective-farm women. The speaker then referred to the great contribution that women can make to the development of vegetable growing, viticulture, fruit growing and other branches bringing in large incomes. Referring to the importance of mass agro-zootechnical education, the report shows that good results have been obtained in drawing collective-farm women into attending agro-zootechnical courses. There are still some collective farms, however, in which too few women have taken part in agro-zootechnical courses. The National Council, the women's committees and commissions have the duty to carry out intense organisational and guiding work among women so that as many collective-farm women as possible follow the three-year agro-zootechnical courses, so that all collective-farm women are covered in one form or another by mass agro-zootechnical education. Bearing in mind that year by year the number of collective-farm women working in the poultry, sericulture and vegetable sectors grows, we propose that the local agricultural councils organise in the collective farms, wherever conditions allow, cycles of lessons on these themes, in which women especially should be encouraged to take part. For the permanent improvement of work among women in agriculture, the National Council and the regional and district women's committees will have to collaborate closely with the Supreme Council of Agriculture and with the regional and district agricultural councils. In the towns and villages of our homeland a large number of women intellectuals bring their contribution in all fields of [activity – text continues below]. Compared with 1938, when 9,000 engineers – men and women – worked in the whole economy of Romania, today the number of women engineers alone exceeds 11,000; women today represent over 60 per cent of the total teaching staff. The women intellectuals of our country diligently and skilfully bring their contribution to the continuous development of the economy and culture. It is the duty of the women's committees and commissions to draw women intellectuals, to a greater extent and better than until now, into the activity they carry on for enriching the knowledge of the masses of women and educating them in the spirit of our socialist society. No true woman intellectual can consider herself worthy of this name if she does not give the knowledge she has accumulated to the socialist homeland, to the people. The women of our homeland consider that the common good is the good of each of us and that they have the duty to defend and care for it. Millions of women of all categories take part gladly in beautifying towns and villages, in raising socio-cultural buildings, in preserving the housing stock, in returning new land to agriculture. There are, however, fields of public activity in which women have not been sufficiently drawn in. The new and beautiful houses being built everywhere in our homeland are public wealth that must be preserved with the greatest care. It is an honourable duty of women to contribute to their good upkeep. The main task of the National Council of Women, of the women's committees and commissions is to carry on intense political and cultural-educational work among women. In all regions of the country the women's committees and commissions, in collaboration with the institutions and units for the dissemination of science and culture, have organised, with the participation of a large number of women, numerous cultural-educational events which made known the great achievements of our people in industry, agriculture, art and culture, while developing their internationalist feelings of friendship towards women of other countries who fight for peace and social progress. We have not, however, succeeded to the necessary extent in ensuring that cultural-educational work corresponds, in content and form, to each category of women to which it was addressed. We also consider that we have not given due attention to the spread of scientific knowledge. We still have much to do in drawing into cultural activity the masses of village women and the housewives of the towns, who show a great thirst for knowledge. The National Council, the women's committees and commissions have the duty to concern themselves more with the political education of women, with their more thorough knowledge of the problems of the policy of the Party and government, so that they can take part more fully, as true free citizens, in putting this policy into practice. Referring to the variety of forms used by the women's committees and commissions in educational work to propagate the materialist conception of the world and society, to combat superstitions, prejudices and mysticism, the report stressed the need to enrich the content of the activity of the scientific brigades, reading circles and lecture series on scientific, health, pedagogical, literary topics and on patriotic and civic education. Our Party and state regard as a central problem the instruction and education of children, of the young generation, with a view to forming the new man, worthy of the epoch of socialism and communism. A great responsibility in the education of children and young people falls to parents, especially mothers. They are called upon to be the first to instil in children the moral traits of the new man: honesty, modesty, sincerity, courage, respect for parents, teachers and elders, to inspire in them the sense of duty and love of learning, to make them love work, the source of all our riches. It falls to us to guide mothers in such a way that they bring them up in the spirit of deep devotion to the Party and to the cause of socialism. The National Council of Women will have to work more closely with the C.C.S. [Central Council of Trade Unions], the C.C. of the U.T.M. [Union of Working Youth] and the Ministry of Education in order to use more effectively the clubs and youth houses of culture, free classrooms and school sports grounds for organising a rich, educational and attractive programme for schoolchildren, as well as supervising them in preparing their lessons. We also propose that the Ministry of Education study the possibility of enriching pedagogical literature for parents; that the Committee for Art and Culture make some films on such themes. We also address an appeal to writers that their works should reflect more the noble mission that falls to the family – and especially to the mother – in educating the young generation, and present the bright image of the most advanced women, active builders of socialism. One of the important concerns is to ensure the ever more active participation of the masses of women in housekeeping activity of public interest. Hundreds of thousands of women work around the people's councils in towns and villages, contributing actively and competently to solving economic, socio-cultural and municipal problems. Of great importance is the activity carried on by the more than 10,000 women in the public control teams organised by the local trade-union councils and the people's councils, which check how the commercial enterprises, bread production and distribution, health institutions, etc. function. So that the contribution of women in the public control teams may be even greater, it is necessary that they be trained periodically, supported in their activity, and that their just complaints and proposals be acted upon, in such a way that the activity of the public control teams acquires a permanent character and becomes ever more effective. Stressing the role of organisational activity in broadening the mass base of the women's movement, the report shows that the present form of organisation has proved its effectiveness, corresponding to the requirements of mobilising and educating the masses of women. Bearing in mind the tasks of the present period, the National Council, the women's committees and commissions will have to improve further their organisational and political-educational work. Following the completion of the collectivisation of agriculture, and on the basis of the experience of the past four years of the women's committees and commissions, the need has arisen to improve the norms of organisation and functioning of the women's movement, above all in the villages. This is so that more concrete work can be carried on, linked with the economic development of the collective farms, ensuring at the same time that the whole mass of women is covered. We shall also have to guide more concretely the activity of the women's commissions in the urban districts. The whole activity of the women's committees and commissions must be based on a broad body of public activists, in which women from the most varied fields of activity, with the necessary experience and political training, should be drawn. We propose that both at the National Council and at the regional, district and municipal committees, commissions be set up on problems of cultural-educational work, economic-public work and social-health work, and that at the regional, district and municipal committees commissions for organisational problems also be set up. In concluding the report, the speaker referred to the main international events. Never has the problem of peace been so burning for all mankind as in our days. Imbued with deep concern for the destinies of mankind, the socialist countries consistently struggle to resolve all disputed problems through negotiations, and to defend peace. Together with the other socialist countries, our country makes an active contribution to the struggle for peace, resolutely campaigning for general and complete disarmament, for the development of collaboration and rapprochement among peoples. The concrete, constructive peace proposals of the socialist countries constantly meet, however, the stubborn resistance of aggressive imperialist circles, headed by those of the U.S.A., which stir up war psychosis, increase the strength of the armed forces, and continue nuclear-weapon experiments. The policy of the aggressive circles is opposed today by enormous forces: first of all the socialist countries, which dispose of considerable economic and political strength and of an indisputable military superiority; an ever greater number of non-socialist states, especially the young states of Asia and Africa, some states of Latin America; the working class of all countries, having the communist parties in its front ranks; the national liberation movement of the peoples of the colonies and dependent countries. The world movement of partisans of peace has developed in all countries of the world. Fully supporting the foreign policy of peace and peaceful coexistence of our state, the women's movement of the R.P. Romania unceasingly develops and strengthens its ties of friendship and solidarity with women of an ever greater number of countries on all continents. At present the National Council of Women maintains relations with women's organisations and outstanding representatives of women from 63 countries. We shall unceasingly strengthen the ties of friendship with the women of the Soviet Union and of the other socialist countries with whom we are linked by the common and dear goal – the building of socialism and communism. We shall further develop our relations with women of the capitalist countries who fight for peace and social progress, with those of the recently liberated countries, of the colonial and dependent countries. We shall make an even more intense contribution to the activity of the Women's International Democratic Federation [WIDF] – our powerful international organisation – which embraces in its ranks almost two hundred million women of all continents and carries on a sustained activity for the defence of the vital interests of peace and progress of all women. For the great joy of being builders of socialism, for our whole life protected with love, before which unlimited prospects open, we thank once more our dear Party. We assure the Romanian Workers' Party, its Central Committee, and Comrade Gheorghe Gheorghiu-Dej personally, that we, millions of women – workers, collective-farm women, intellectuals, housewives – inspired by the sense of our duty towards the homeland and the whole people, by the consciousness of our human dignity, will work with enthusiasm side by side with all working people for the continued flourishing, wealth and power of our socialist homeland, for the victory of the cause of peace in the world. (Abridged text) FROM THE SPEECHES OF THE PARTICIPANTS IN THE CONFERENCE Speech of Comrade Georgeta Dumitru, president of the Bucharest City Women's Committee Together with all the working people of the capital, women make a valuable contribution to the fulfilment of the important tasks set by the Party. Women workers, technicians and engineers work with élan to fulfil and exceed the production plan, to reduce the cost price and continuously improve the quality of products. Tens and tens of thousands of women take part in the socialist emulation carried on in Bucharest enterprises. The women's commissions, supported by the trade unions, contribute to the actions undertaken for the continuous raising of the women workers' qualifications to the level required by the new technology, through organising exchanges of experience, qualification courses, mutual aid at the workplace, etc. Alongside the women workers in the enterprises, an important contribution to the fulfilment of the tasks set by the Party is made by women intellectuals, who take an active part in mass cultural work. We were especially concerned with the content of this work, the use of differentiated methods and means according to the level of training of the women and the problems that concern them. More than 150,000 women took part this year in the cycles of lectures, symposia, and literary and artistic evenings organised by the women's committees and commissions in collaboration with various cultural institutions. The results of the educational work carried out by the women's committees and commissions of the capital can also be appreciated by the ever greater number of women who contribute with their energy, initiative and housekeeping spirit to patriotic work for the good upkeep and continuous beautification of the city, to keeping the housing stock in good condition, to public control, etc. The City Women's Committee has not, however, sufficiently used the forms and means of cultural work that were at its disposal. This activity must in future be more and more linked with the concrete tasks of socialist construction. Speech of Comrade Dobrița Dima, chair of the collective farm (G.A.C.) in Platonești, Bucharest region For many years our collective farm in Platonești has had its name inscribed among the millionaire farms of the Bucharest region. Year by year the farm's achievements, the growth of incomes and of the basic fund have led to the rise in well-being of the collective farmers and have changed the face of the village. In 1961 the basic fund was 15 times larger than in 1952, and the value of the workday increased considerably. More than three quarters of the collective farmers' families have new houses, and modern furniture sets, gas cookers, radios and sewing machines are appearing in more and more homes. In our collective farm there are over 400 women. The collective-farm women know the farm's production plan well, showing initiative and housekeeping spirit. At a general meeting the Party organisation and the management council put to the collective farmers the problem of eliminating the waste of workdays, which means raising their value and larger incomes for the farm and the collective farmers. The women's commission then took the initiative to settle, through public work by the collective-farm women, a series of jobs, which were done on days when it was not possible to go out into the fields because of rainy weather. In this way 1,000 sacks were prepared, which will be useful at the bean harvest. The women's commission of the collective farm asked to take the poultry farm into its care. This year we shall raise 18,500 birds, as against the 10,000 planned, which means over 950 birds per hundred hectares. As you see, the tasks set by the Party, of reaching 500–600 birds per hundred hectares, can not only be fulfilled but exceeded. I also have words of praise for the collective-farm women who work in field crops and in vegetable growing. They take part with enthusiasm in the emulation between brigades and teams for quality and for finishing work on time. Following the road shown by the Party, together with the whole people, the collective farmers of Platonești are forging a bright future. So that the ascent may not be interrupted, however, we need peace. That is why we women, together with honest people all over the world, struggle tirelessly for the defence of peace. Speech of Comrade Adriana Lupu, teacher in the town of Galați We teachers are aware of the great responsibility that falls to us in preparing the youth. In the enthusiastic work carried on by teachers and professors for the instruction and education of children, many women also contribute wholeheartedly. The Galați City Women's Committee, in close collaboration with the education department of the people's council and with the school managements, has undertaken numerous actions for spreading pedagogical knowledge among parents and especially among mothers, and for drawing them into closer cooperation with the school. In our town there are 32 pedagogical lecture series for parents, organised at schools, which are attended with interest by hundreds of women. At the same time we paid special attention to pedagogical problems within the cycles of lectures organised at the cultural centres and reading circles. Referring further to the help that the printing of materials on educational themes can give, the speaker said: I consider welcome the proposal made to the Ministry of Education to enrich pedagogical literature for parents and, above all, to take more care that it be widely accessible. In Galați, the women's commissions have carried out sustained work among parents so that they keep permanent contact with the school. In meetings with working people in enterprises and institutions, guided by the Party organisations and trade unions, the women's commissions discuss the children's school situation, bringing out the exemplary behaviour and good learning results obtained by pupils whose parents cooperate with the teachers, in comparison with the unsatisfactory situation of some children whose parents do not set foot in the school for months. We propose to seek other forms of helping the family and the school in the work of educating the young generation. Speech of Comrade Elena Sîrb, worker at the Leather and Footwear Factory, Cluj Our leather and footwear factory in Cluj, like many other factories in the country, has experienced great development in recent years. Thanks to the wide development of socialist emulation, in the first four months of this year the global production plan was fulfilled and exceeded, achieving savings worth over 1,500,000 lei. In the same period, above plan, 16,700 pairs of first-quality footwear and 1,870 kg of sole leather were produced. The work of the many women in the factory also contributed to these successes. A few years ago the initiative arose in the factory "to achieve, for as many products as possible, the lowest specific consumption in the country and the best quality", an initiative that continues to draw in our whole collective. From the savings made in the cutting sections alone in the first four months of this year, 16,000 additional pairs of footwear can be made. Referring to the conditions created for the workers in the enterprise where she works, the speaker mentioned an initiative taken by the trade union and the women's commission to support parents. Within the factory a special room has been fitted out where the children of those who work here – pupils at the elementary school – prepare their lessons under the careful guidance of teachers. The rich cultural-educational activity carried on in the enterprise, in which many women workers are involved, contributes fully to the formation and development of women's socialist consciousness. This is reflected in their ever more active participation in improving the production process and in public life. Speech of Comrade Alice Săvulescu, corresponding member of the Academy of the R.P. Romania At our conference today – the speaker said – numerous women have shared their experience with us and have presented the successes obtained by the collective farms. These are due in large measure to the skill, organisational talent and self-sacrifice with which the collective-farm peasant women work for the economic and organisational strengthening of the collective farms. Women intellectuals, too, have the duty to put to use all their knowledge and experience for the continuous development of socialist agriculture. At the call of the Party and government, numerous women – agronomist engineers – have asked to work in socialist agricultural units, where the fate of the harvest is decided. They and other women specialists in agriculture strive, together with all men of science, to create new plant varieties, to find the most suitable means of obtaining high yields, and experiment with various methods of combating diseases and pests. There can be no greater satisfaction for a scientist working in agriculture or biology than the feeling that his or her work has helped the fields of our farms to bear more and better, and that, through this, his or her collaboration with the collective-farm peasants becomes ever closer. But for the results of scientific research to bear fruit, it is necessary that they be introduced into production. Through visits to agricultural units, through guidance given on the spot, scientists working in agriculture must verify the application in practice of the new conquests of science, according to the specific climate and soil and the level of technical equipment of each collective farm. The history of our homeland – Comrade Alice Săvulescu concluded – is no longer written with princesses adorned with jewels who spend their days in luxury and idleness. Our princesses are the leading women workers and collective-farm women, the heroines of socialist labour, surrounded by the gratitude and esteem of the whole people. OPENING OF THE PROCEEDINGS OF THE NATIONAL CONFERENCE OF WOMEN (Continued from page I) The presidium, made up of 35 persons, and the working commissions of the conference were then elected. The conference has on its agenda: 1. The report on the activity of the National Council of Women. 2. The report of the Auditing Commission. 3. Election of the National Council of Women of the R.P. Romania and of the auditing commission. Received with strong applause, Comrade Gheorghe Gheorghiu-Dej took the floor and addressed to the National Conference of Women the greeting of the Central Committee of the Romanian Workers' Party, the State Council and the government of the R.P. Romania. The speech was repeatedly interrupted by long applause and ovations. Comrade Maria Rosetti presented the report on the first item on the agenda. The report of the Auditing Commission was presented by Comrade Letiția Ionescu. Then the discussion of the two reports began. The following comrades took the floor: Georgeta Dumitru, president of the Bucharest City Women's Committee; Emilia Chitoroagă, spinner at the "Țesătura" enterprise in Iași; Dobrița Dima, chair of the collective farm in the commune of Platonești, Bucharest region; Adriana Lupu, teacher from the town of Galați; Constantina Mititica, worker in the livestock sector of the state farm (G.A.S.) Segarcea, Oltenia region; Elena Sîrb, worker at the Leather and Footwear Factory in Cluj; Maria Bodnar, president of the Banat Regional Women's Committee; Alice Săvulescu, corresponding member of the Academy of the R.P. Romania; Letiția Ciorogaru, chemical engineer at the Hunedoara Steel Combine; Maria Ioniță, housewife from the town of Bacău; Ecaterina Stancu, director of the "7 Noiembrie" enterprise in the capital; Doina Moater, paediatrician from Sibiu; Teodora Nae, brigade leader in the collective farm in the commune of Nicolae Bălcescu, Călărași district, Bucharest region; Victoria Vasilescu, president of the "Arta Populară" cooperative in Breaza, Ploiești region; Elena Iancu, vice-president of the Regional Women's Committee – Iași; the writer Lucia Demetrius, vice-president of the National Council of Women; Elena Petcu, librarian in the commune of Dragalina, Iași region; Elena Popa Ceaușescu, agronomist engineer at the state farm Cățeasca, Argeș region; Varvara Simon, secretary of the District Women's Committee – Miercurea Ciuc, Mureș-Hungarian Autonomous Region; Virginia Prahoveanu, collective-farm woman from the commune of Hălchiu, Brașov region; Natalia Popa, assistant at the "Babeș-Bolyai" University in Cluj; Ortansa Nicolau, worker at the "București" shop in the capital. Maria Rădăvoi presented the report of the Validation Commission. Greetings to the conference from the women's organisations they represent were then brought by: Margarita de Ponce, vice-president of the Women's International Democratic Federation [WIDF], president of the Union of Argentine Women; Olga Hvalebnova [Khvalebnova], vice-president of the Soviet Women's Committee; Rada Todorova, president of the Bulgarian Women's Committee; Růžena Pikmanová, deputy secretary of the Czechoslovak Women's Committee; Yang Yun-yu [Yang Yung-yu], member of the Secretariat of the National Federation of Women of the P.R. of China; and Tyyne Tuominen, general secretary of the Democratic Union of Finnish Women. The proceedings of the conference continue. (Agerpres) [Page 3 / 4 – other articles, not translated: Signing of the cultural and scientific cooperation agreement between Romania and Bulgaria (14 June); visit of Academician V. A. Ambartsumian to the Presidium of the Romanian Academy; Romania's participation in the international colloquium on the spectacle for the large public in Athens; Information items (pianist Sviatoslav Richter's concert, etc.); workers' housing at Gura Barza; football – World Cup (Czechoslovakia and Brazil in the final stages); "First acquaintance with the agricultural council" (continued); "Conversations about disarmament" – correspondence from Moscow (Genoa 1922, interviews with A. Bogomolov, N. Liubimov, V. Kocemasov); "ULTIMELE ȘTIRI" (latest news) items – Spain strikes, Laos coalition government, Algeria and O.A.S. outrages, New York stock-exchange falls; Soviet miners' record; the Saratov bridge over the Volga; Caragiale commemoration in Georgia; Gizenga defence; Uganda on the road to independence; theatre and cinema listings.] [Item on the preparatory work for the World Congress for General Disarmament and Peace (Moscow, "Over 2,000 delegates from 120 countries"), a passage naming supporters:] "... it was stressed that so far more than 160 personalities from all over the world have announced that they support the congress. The well-known English philosopher Bertrand Russell, the American businessman Cyrus Eaton, the writers Jean-Paul Sartre (France), Somerset Maugham (England), Sean O'Casey (Ireland), politicians such as Professor Prijono, the Minister of Education and Culture of Indonesia, and many others have declared in favour of this congress." [The rest of the item is not translated.] [Brief "Latest news" item mentioning Indonesia:] DJAKARTA. At the meeting of the general staff of operations for the liberation of West Irian, President Sukarno declared that the increase in the strength of the Dutch armed forces in West Irian does not in the least show the Netherlands' wish to resolve the West Irian problem peacefully. "Until we crush the power of the Dutch by military means," Sukarno said, "it will be difficult to resolve the problem of the return of West Irian to Indonesia." [The remaining news items on that column (Delhi, Washington, etc.) are not translated.]