Scînteia Nr. 6683, 18 Juli 1965: Delegasi PKI tiba untuk Kongres IV PMR

Pee aa: Anul XXXIV Nr. 6683 intimpinăm Congresul partidului po ea ZJ a | p i t piiiote * e Aa d $ 44 aro- D 3 Hu ac’ E iT PROLETARI DIN TOATE ȚARILE, UNIȚLVA} EA G Duminică 18 iulie 1965 | 4 PAGINI — 30 BANI CU TOATE ANGAJAMENTELE INDEPLINITE Însuflețit de o neţărmurită dragoste față de partid, întregul nostru popor întîmpină într-o atmosferă de puternic entuziasm ri intensă muncă creatoare Con- Muncind cu pasiune pentru a întimpina Congresul partidului cu cele mai frumoase şi de preţ realizări, exprimîndu-și adeziunea deplină faţă de politica partidului, aprobarea lor unanimă faţă de documentele ce vorfi supuse dezbaterii Congresului, colectivele întreprinderilor din toate regiunile țării şi-au îndeplinit în med practic angajamentele mobilizatoare luate în întrecerea socialistă. Buchetul bogat de realizări pe care oamenii muncii l-au pregătit în dar Congresului partidului constituie o mărturie grăitoare a înaltului nivel de conștiință și spirit de răspundere cu care ei planului, îşi respectă cuvîntul dat. Oamenii muncii raportează cu mîndrie că pe ansamblul industriei, planul producţiei globale a fost realizat cu succes pe primul semestru. Realizările ob- ținute reliefează încă o dată madispun întreprinderile, economia inițiativa oamenilor muncii de a le identifica și valorifica din plin. Cuvîntul clasei muncitoare s-a confirmat, prin puterea faptelor, constituind o garanţie a îndeplinirii cu succes și în viitor a sarcinilor ce vor fi încredințate de partid. Bilanțul întrecerii socialiste în întîmpinarea Congresului consemnează realizări deosebite. Semnificativ este faptul că depăşiri importante ale productiei globale şi marfă au fost ob- ținute în ramurile de bază, hotărîtoare pentru progresul întregii economii. Siderurgiștii au realizat în primul semestru al acestui an peste prevederile planului 50 470 tone de fontă, mai mult de 37000 tone de oţel și 22380 tone de laminate finite pline. Importante succese în întrecere au obţinut şi muncitorii, inginerii şi tehnicienii din industria constructoare de mașini, din ramura energiei electrice, sectorul chimică, minieră, industria materialelor de construcții, sectorul economiei forestiere, transporturi, industria uşoară și alimentară. Prin munca harnică a fntregului popor se întăreşte continuu economia, crește avuţia națională. Caracteristic pentru amploarea întrecerii în întimpinarea Congresului este că muncitorii, inginerii și tehnicienii din întreprinderi au împletit strîns lupta pentru îndeplinirea și depășirea planului la producţia globală și marfă cu preocuparea susținută de a spori productivitatea muncii, de a reduce sistematic pretul de cost, de a realiza însem= nate economii şi beneficii suplimentare. În întrecerea socialistă, colectivele întreprinderilor şi-au concentrat eforturile spre îndeplinirea sarcinii economice centrale puse de partid — îmbună- (Continuare în pag. a III-a) tățirea continuă a calității produselor — obţinînd rezultate pozitive în ridicarea caracteristicilor tehnice şi calitative ale acestora, în realizarea de produse corespunzătoare cerințelor economiei naţionale și exigenţei crescînde a oamenilor muncii. În regiunea Hunedoara DEVA (coresp. „Scînteii”). — În prima jumătate a anului, planul producției globale pe ansamblul industriei regiunii Hunedoara a fost depăşit cu 47,5 milioane lei, iar cel al producției-marfă cu 81,2 milioane lei. Productivitatea muncii a sporit cu 12,4 la sută față de aceeași perioadă a anului trecut. În întrecerea socialistă în cinstea Congresului partidului cele mai bune rezultate le-au obținut colectivele de la Combinatul siderurgic Hunedoara, uzina „Victoria”-Călan, minele Tsliuc şi Ghelar, S-au dat pînă acum -pestes plan 46 100 tone de fontă, 20000 tone de oțel Martin și electric, 34000 tone de laminate, 60000 tone minereu de fier, cocs si alte produse importante. În regiunea Mureş-Autonomă Maghiară Întreprinderile industriale din regiunea Mureș-Autonomă& Maghiară întimpină Congresul partidului cu rezultate deosebite obținute în întrecerea socialistă. În primele șase luni ale anului, planul la producția globală „a fost depăşit cu 60 682 000 lei, iar la producția marfă cu aproape 39000000 lei. Valoarea economiilor suplimentare la prețul de cost obținute în primul semestru al anului se ridică la 16108000 lei. În fruntea fntrecerii socialiste se situează colectivele Uzinelor de fier Vlăhița, Centralei termice Iernut, Fabricii de conductori și IPROFIL „23 August” din Tg. Mureş, Complexului pentru industrializarea lemnului — Reghin și altele. Sosirea unor delegatii ale partidelor comuniste Și muncitorești la Congresul al IV-lea al P.M.R. Delegaţia Partidului Comunist Delegaţia Partidului Comunist al Uniunii Sovietice Chinez Delegaţia Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, care a sosit sîmbătă la amiază în Capitală pentru a participa la lucrările celui de-al IV-lea Congres al P.M.R. este condusă de Leonid Brejnev, prim-secretar al C.C. al PCUS. Din delegaţie fac parte I. V. Andropov, secretar al C.C. al PCUS, V. G. Komiahov, membru al C.C. al P.C.U.S., secretar al P.C. din Ucraina, N. G. Egorîcev, membru al C.C. al P.C.US., prim-secretar al Comitetului orășenesc Moscova al P.C.U.S., şi I. K. Jegalin, membru al C.C. al PC.US., ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti. La sosire, pe aeroportul Băneasa, membrii delegaţiei au fost întîmpinați de tovarășii Nicolae Ceaușescu, prim-secretar al C.C. al P.M.R., Chivu Stoica, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R. preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Române, Ion Gheorghe Maurer, membru al Biroului Politic al C.C. al PM.R, preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Române, Alexandru Birlădeanu, membru al Biroului Politic al CC. al P.M.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Leonte Răutu, membru supleant al Biroului Politic, secretar al C.C. al PMR, Paul Niculescu-Mizil, secretar al C.C. al PMR, Gogu Rădulescu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Florian Dănălache, Bujor Almășan, Nicolae Guină, Petre Lupu, Ghizela Vass, Andrei Păcuraru, de activiști de partid, precum și de numeroşi oameni ai muncii din Capitală. Un grup de pionieri a oferit oaspeţilor flori. „Erau prezenţi șefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi în R. P. Română, membrii ambasadei Uniunii Sovietice la Bucureşti. Delegaţia Partidului celor ce Muncesc din Vietnam În dimineața zilei de sîmbătă a sosit în Capitală delegația Partidului celor ce Muncesc din Vietnam. Din delegaţie fac parte Le Duce Tho, membru al Biroului Politic şi secretar al C.C. al Partidului celor ce Muncesc din Vietnam, conducătorul delegaţiei, Tran Quang Huy, membru supleant al C.C., adjunctul şefului secţiei de Partidului celor ce Muncesc din Vietnam, şi Hoang Tu, ambasadorul R. D. Vietnam în R. P. Română. În întîmpinarea delegației au venit tovarăşii Gheorghe Apostol, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniştri, Gheorghe Necula, Ios Pas, Vasile Patilineț, Ion Ioniță, activişti de partid, oameni ai muncii. Au fost de față șefi ai misiunilor diplomatice și membrii Ambasadei R. D. Vietnam în R. P. Română. Oaspeților le-au fost oferite flori, Delegaţia Partidului Muncii din Coreea Sîmbătă dimineața a sosit în Capitală delegaţia Partidului Muncii din Coreea, compusă din Kim Koan Hiop. membru al Biroului Politic al C.C. al Partidului Muncli din Coreea, vicepreşedinte al C.C. al Partidului, vicepreşedinte membru al C.C., șef de secție la C.C. al Partidului Muncii din Coreea, Giăn Du Hoan, membru al C.C., ambasadorul R. P. D. Coreene în R. P. Română, Kim Hi Giun, şef de secție adjunct la C.C. al Partidului Muncii din Coreea. La sosire, delegația a fost întîmpinată de tovarășii Emil Bodnaraş, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniştri, Ilie Verdeț, secretar al C.C. al PMR, Florian Dănălache, Cornel Onescu, Constantin Scarlat, Ion Ioniță, de activişti de partid, oameni ai muncii. Erau prezenți sefi ai misiunilor diplomatice și membrii Ambasadei R. P. D. Coreene la București, Oaspeţilor le-au fost oferite flori. GALAȚI — prima regiune PIINEA DE AZI DE MIINE e 1593 vagoane de cereale în trei ani e Se poate n | şi fără ploaie e 60 — 70 ha pe zi „Cum îl văd eu pe mecanizator“ cu recoltatul terminat Wiata y noua. Te în cursul zilei de ieri, cooperativele agricole de procooperativele agricole. În perioada recoltării, cooperativele agricole de e producție au lucrat 1770 ducție din regiunea Galaţi au terminat de recoltat griul de pe întreaga suprafață de 162 300 ha. Acest succes, realizat în cinstea celui de-al IV-lea Congres al partidului, este rodul muncii neobosite a mecanizatorilor şi ţăranilor cooperatori, al măsurilor organizatorice şi tehnice luate de organele şi organizatiile de partid şi de stat, de consiliile agricole pentru folosirea din plin. în fiecare zi şi oră bună de lucru, a tuturor mijloacelor mecanizate ale S.M.T. şi a uneltelor din de combine ale stațiunilor de mașini şi tractoare, care au recoltat in medie pe zi cîte 8000 ha, fiecare combină stringînd cîte 10—12 tone de griu zilnic. Pregătirea din vreme a parcului de maşini şi tractoare a făcut ca acestea să fie folosite la întreaga lor capacitate. Buna organizare a muncii şi-a spus şi aici cuvintul. Ca urmare, s-a realizat și depășit viteza zilnică de lucru stabilită. (Continuare în pag. a III-a) Într-o campanie agricolă de însemnătatea celei de față, nu-i deloc greu să găseşti prilej de critică. Aici vezi o combină zăcînd la marginea unui lan, dincolo afli că mecanizatorii încep lucrul abia pe la amiază din cauză că organizarea muncii şchioapătă și cîte și mai cîte. Dar raionul Titu, am fost... nevoiţi să notăm în carnețel numai aspecte pozitive. Cele cincisprezece combine înoată în marea de griu de la Pînă ce se întunecă, nici om, nici maşină decît în răstimpul unei scurte pauze de prînz. În felul acesta, ritmul de recoltare se menţine, zilnic, în jurul a 60—70 de hectare. Şi cum se ivesc o mie și una de probleme şi cum nici una nu suferă o clipă de întîrziere în rezolvare, directorul Radu Alexandru şi inginerul şef Atanase Biscoveanu sint mereu în cîmp, iau măsuri îndată ce nevoia o cere. Amîndoi au feţele jupuite de soare, îmbibate de praf. În aceste zile, pentru cei doi comuniști aspectul exterior nu contează, într-atit se contopesc cu efortul întregului colectiv. Gheorghe VLAD Roadele munci! sint bogate. Cooperativa agricolă de producție din Șimian, ralonul Tr. Severin Foto: Gh. Amuza (Continuare în pag. a III-a) Delegaţia Partidului Comunist Chinez, care a sosit sîmbătă dupăamiază în Capitală pentru a participa la lucrările Congresului al IV-lea al P.M.R., este condusă de Den Siao-pin, membru al Comitetului Permanent al Biroului Politic al Comitetului Central, secretar general al C.C. al Partidului Comunist Chinez. Din delegaţie fac parte Kan Şen, membru supleant al Biroului Politic, membru al Secretariatului C.C. al P.C. Chinez, U Siu-țiuan, membru al C.C. al P.C. Chinez, Uang Li, şef de secție la C.C. al P.C. Chinez, și Liu Fan, ambasadorul R. P. Chineze la Bucureşti. La sosire, pe aeroportul Băneasa, membrii delegaţiei au fost întîmpinați de tovarășii Nicolae Ceau- șescu, prim-secretar al C.C. al P.M.R., Chivu Stoica, membru al Biroului Politic al C.C. al PMR, preşedintele Consiliului de Stat, Ion Gheorghe Maurer, membru al Biroului Politic al C.C. al PMR, preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Române, Alexandru Bîrlădeanu, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R, vicepre- şedinte al Consiliului de Miniştri, Leonte Răutu, membru supleant al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.M.R., Petre Blajovici, vicepre- ședinte al Consiliului de Miniştri, Florian Dănălache, Vasile Patilineţ, Ghizela Vass, Dumitru Gheorghiu, Vasile Mateescu, Andrei Păcuraru, de activişti de partid, precum și de numeroși oameni ai muncii din Capitală. Un grup de pionieri a oferit oaspeților flori. Erau prezenți sefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi în R. P. Română. membrii Ambasadei R. P. Chineze la Bucureşti. Delegația Partidului Comunist din Cehoslovacia Delegația Partidului Comunist din Cehoslovacia a sosit sîmbătă în din: Bohuslav Lastovicka; membru al Prezidiului C.C. al P.C. din Cehoslovacia, preşedintele Adunării Naţionale a R. S. Cehoslovace, conducătorul delegaţiei, Fr. Barbirek, membru al Prezidiului și secretar al C.C. al P.C. din Slovacia, şi Jaroslav Sykora, ambasadorul R. S. Cehoslovace la București. La aeroportul Băneasa, delegația a fost întîmpinată de tovarășii: Alexandru Bîrlăädėanu, membru al Biroului Politic al C.C. al PMR, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Leonte Răutu. membru supleant al Biroului Politic, secretar al C.C. al PMR, Ion Cosma, Dumitru Simulescu, Ghizela Vass, de activişti de partid, oameni ai muncii. Au fost de față şefi ai misiunilor diplomatice şi membrii Ambasadei R. S. Cehoslovace la Bucureşti. Oaspeţilor flori. le-au fost oferite Delegaţia Partidului Muncii din Albania Sîmbătă a sosit în Capitală delegația Partidului Muncii din Albania, din care fac parte Ramiz Alia, membru al Biroului Politie şi secretar al C.C. al Partidului Muncii din Albania, conducătorul delegației, Piro Dodbiba, membru al C.C. al Partidului Muncii din Albania şi prim-secretar al Comitetului raional de partid Fier, Rapi Gjermeni, membru supleant al C.C. al Partidului Muncii din Albania, ambasadorul R. P. Albania în R. P. Română, Giylani Shehu, lucrător în aparatul C.C. al Partidului Muncii din Albania. Pe aeroport, membrii delegaţiei au fost întimpinaţi de tovarășii Alexandru Drăghici, membru al Biroului Politic al C.C. al PMR, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Paul Niculescu-Mizil, secretar al C.C. al PM.R., Avram Bunaciu, Ghizela Vass, Elena Lascu, de activiști de partid și oameni ai muncii. Au fost de față șefi ai misiunilor diplomatice acreditați în R. P. Română și membrii Ambasadei R. P. Albania la Bucureşti. Un grup de pionieri a oferit flori oaspeților. Delegaţia Partidului Popular Revoluționar Mongol Delegaţia Partidului Popular Revoluționar Mongol care a sosit sîmbătă în Capitală este compusă din Damdinjavin Maidar, membru al Biroului Politic al C.C. al partidului, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al R. P. Mongole, conducătorul delegației, Gombo-Ocirin Cimid, membru al C.C., şi Togoociin Ghenden, membru al C.C., ambasadorul Republicil Populare Mongole la București. Sîmbătă a sosit în Capitală delegația Partidului Comunist din Indonezia, care va participa la cel de-al IV-lea Congres al PMR. Din delegație fac parte D. N. Aidit, preşedintele C.C. al P.C. din Karel Supit, membru al Secretariatului C.C. al P.C. din Indonezia, şeful secţiei relații externe a C.C. al P. C. din Indonezia, Umi Sardjono, membru supleant al C.C., pre- şedinta organizației de femei „Gerwani“, şi Anwar Dharma, corespondent al organului central al P. C. din Indonezia „Harian Rakjat“. În pagina a treia: Delegaţia a fost întimpinată de tovarășii Petre Borilă, membru al Biroului Politic al C.C. al PMR, Mihai Dalea, secretar al CC. al PM.R., Vasile Patilineț, Ene Ţurcanu, Vasile Vaida, de activişti de partid, oameni ai muncii. Au fost de față şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la București şi membrii ambasadei R. P. Mongole. Membrilor delegației le-au fost înmînate flori de către pionieri. Delegația Partidului Comunist din Indonezia La sosire, pe aeroport, delegația a fost întimpinată de tovarășii Nicolae Ceauşescu, prim-secretar al C.C. al P.M.R., Alexandru Drăghici, membru al Biroului Politie al C.C. al PM.R, Dumitru Coliu, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., Paul Niculescu-Mizil, secretar al C.C. al P.M.R., Simion Bughici, Petre Lupu, Mihai Suder, Ghizela Vass, Corne! Fulger, de activiști de partid, oameni ai muncii. Au fost prezenți membrii ambasadei Indoneziei la Bucureşti. Un grup de pionieri a oferit flori membrilor delegaţiei. sosiri ale altor delegații ale partidelor comuniste şi muncitorești. PAGINA 2 SCIÎNTEIA LA IZVOARELE FORŢEI PARTIDULUI,, Am cinstea să fiu membru al partidului comuniat din anul 1924. Îmi amintesc de un episod incă din acei primi ani de existenţă a P.C.R. care vorbeşte despre lupta partidului pentru apărarea intereselor oamenilor muncii. Era prin 1926, în timpul alegerilor pentru municipiile orășenești. Flind în ilegalitate, partidul şi-a desemnat candidaţii prin sindicatele muncitorești. La Iaşi, comisia iocală a sindicatelor, al cărei secretar eram, a obținut 5 locuri în consiliul municipal. îndrumați de partid, ne-am început activitatea în cadrul consiliului, punindu-ne ca obiectivul cei mai apropiat satisfacerea unor nevol acute privind construirea de şcoli şi băi în cartierele muncitoreşti, acordarea de împrumuturi muncitorilor spre a-și putea repara locuintelé etc. Ni se opuneau însă cu vehemenţă consilierii, reprezentanți ai claselor exploatatoare. Ba mai mult, ei au căutat să ne înlăture pe noi, muncitorii, din consiliu. Organizația locală de partid, degi în ilegalitate, a mobilizat atunti muncitorii din întreprinderile orașului la ședințele publice ale consiliului municipal. Muncitorii au răspuns în masă chemării partidului. În aceste condiţii, reprezentanții burgheziei n-au mai putut pune p& ordinea de zi excluderea noastră, lar noi am putut în contihuare să ne desfăşurăm activitatea, să ne opunem maşina- țiunilor prin care se urmărea jefuirea poporului. Mi-aduc aminte că o dată se punea problema ridicării de 5 ori a prestaţiilor ce trebuiau să le plătească muncitorii pentru aşa-zisa curățenie a oragului. Noi am adus din timp la cunoștința partidului aceste intenţii şi de îndată au fost formate delegaţii de muntitori, care au mers la primar să protesteze. Şi am ciștigat. Prestările n-au mai fost urcate. Retrălesc în amintire zilele furtunoase ale anilor 1942—33, cînd, sub conducerea partidului comunist, muncitorimea Iașului s-a adunat în jurul Atelierelor Nicolina, înfruntîndu-i pe jandarmii care încercau să-i evacueze cu Ce i-a determinat atunci pe mun= citori să urmeze chemarea P.C.R.? Faptul că ei au înţeles și s-au convins că numai pârtidul comunist se ridicase în apărarea intereselor lor, greu lovite de politica burgheziei, că singur partidul comunist îi învăța cum să lupte cu elicacilon NICULI membru de partid din 1924 tate împotriva acestei politici. Partidul a apărut, totodată, în ochii maselor largi, ca apărătorul intereselor întregului popor, luptătorul ferm şi consecvent pentru apărarea drepturilor şi libertăților democratice, împotriva politicili de fascizare a țării, pentru apărarea independenței le, împotriva încercărilor claselor exploatatoare de a adinci înfeudarea țării faţă de capitalul străin. Profunda cunoaștese a realităților din România, a cerințelor dezvoltării ei ca o țară înfloritoare. strălucită întruchipare în politica partidului din anii construcției socialiste. Aceasta și explică adeziunea și ataşamentul poporului față de politica partidului, succesele istorice care au fost obținute în toate domeniile de activitate. Am fericirea de a fi apucat vremurile de azi, cînd ceea ce în trecut era doar lozincă de luptă, năzuinţă, s-a înfăptuit în viaţa noastră a tuturor și a ţării. Proiectele de Directive ale Congresului, pe care cu atita interes și însufleţire îl așteptăm, ne deschid perspective la care în trecutul nu prea îndepărtat nici nu puteam nădăjdui. E Ca vechi militant al P.C.R. aprob din inimă noul proiect de Statut care, continuind tradiţiile revoluţionare ale partidului nostru, este menit să le ridice şi mai sus, potrivit cerințelor epocii măreţe în care desăvirşim construcţia soclalistă în patria noastră. O îndatorire de căpetenie a fiecărul membru de partid este de a lupta cu toate forțele pentru înfăptuirea politicii partidului, a sarcinilor încredințate. Mă bucur că s-a făcut propunerea ca noi, pensionarii, să rămînem, în continuare, în organizaţia de bază din care am făcut parte la data pensionării. În felul acesta ne vom putea simţi mereu legați de producţie, de tovarăşii cu care am lucrat, vom putea să le transmitem mai uşor experienţa noastră, să ne ocupăm mai îndeaproape de educarea comunistă a tinerei generaţii. Încrederea maselor în partid impune astăzi, ca şi în trecut, înalte Foto: M. Cioc îndatoriri comuniştilor, care trebuie să fie mereu la înălțimea acestei încrederi. Proiectul de Statut ce urmează să fie dezbătut şi aprobat de Congres reflectă grija şi atenţia deosebită pe care partidul nostru o acordă calităţii de membru de partid. Din prevederile lui se desprinde clar ce înalte cerințe se pun în fața comuniștilor în ce privește participarea în mod activ la desăvirşirea construirii socialismului, slujirea cu devotament a patriei, disciplina în îndeplinirea sarcinilor și directivelor trasate, păstrarea ca ochii din cap a unităţii de monolit a rindurilor partidului, ridicarea nivelului politic, ideologic şi cultural, cinstea, omenia. Membrul de partid să ştie că din momentul intrării în rîndurile partidului, el nu mai aparţine numai! lui, cl familiei mari a întregului partid, că el trebuie să lupte pentru a fi la înălțimea titlului pe care îl poartă. Mihai NEGULESCU COLUMNĂ Din noul peisaj urbanistic al orașului Gheorghe Gheorghiu-Dej Teodor BALŞ PATRIA Sînt drumu-acestui rfu care coboară ÎN IULIE şi neodihna apei către mare; deasupra cerul, vultur singur, zboară cînd îmi întorc curenții spre izvoare. Columnă vie, țară în amiază, la țărm corăbii luminoase vin şi fiecare om te-ntruchipează, în fiecare om te-nalţi deplin. Columnă vie, stîlp al casei noastre sub boltă ridicat din lupte mari, prin noi străbaţi cînd te ridici la astre, Sînt muntele — şi port pe umeri norii albiți de vînturi, codrii beţi de lună de unde vine sunetul viorii. În tîmpla mea ecoul lumii sună. Sint cîmpul Bărăganului şi fața la semnul meu ridică dimineața ne porți în vremi şi-n dragoste răsari... O vară necuprinsă în contururi cu spic bogat aruncă-n ciocîrlii ca într-un zbor ne-om mistui de-apururi, ca într-un glas de fluviu vom trăi. Spre noi balade vom urca din vara recoltelor ce-n urmă ne rămîn; această dulce sferă de lumină _a soarelui cu care-nconjur terul, Sint ţărmul ce lansează-n leagăn marea. La tropic rătăcind corăbierul îl mîngii şi-i alung însingurarea.,. Olimp și Forum sînt, unde poporul spre anotimp de slavă trece ţara, Sub stea de purpur solii şi-i adună urmînd Partidul Comunist Român! Să potrivească în aripă zborul El ne-a deschis o zare frumuseţii, punînd în noi simbol nemuritor columna fără de sfîrşit, a vieţii a fiecăruia şi-a tuturor, Cu încă-un orizont către comună. Sînt cuibul unde pasărea revine; destinul meu e-n voi, al vostru,-n mine. Foto: R. Costin În întîmpinarea Congresului partidului Spectacol al artiștilor amatori Cei mai talentaţi dintre artiștii amatori din Capitală, participanţi la întrecerea cu tema „Slavă partidului“, au apărut pe scena Teatrului de vară „23 August“ într-un spectacol muzical-coregrafic dat în cinstea Congresului partidului. Pe scena teatrului şi-au demonstrat rînd pe rînd măiestria zeci de dansatori, printre care cei ai formațiilor de la uzinele 23 August, Republica, Griviţa Roşie, Vulcan, sute de corişti ca aceia din formațiile Uzinelor Electronica, Direcţiei regionale C.F.R.- Bucuresti, Clubului finanţe-bănci, Ministerului Industriei Ușoare, o alcătuită din membri ai mai multor tarafuri, formațiile de estradă ale Casei de cultură a studenţilor, sindicatului de la Tehnometal, de la Ministerul Transporturilor şi Telecomunicațiilor, formația de dans clasic a Casei raionale de cultură 30 Decembrie, o orchestră simfonică a artiştilor amatori din Bucureşti. Expoziții © Teri s-a deschis o expoziție organizată în cinstea celui de-al IV-lea Congres &l partidului de Comitetul de Stat pentru Construeţii, Arhitectură şi Sistematizare, în sala din B-dul Magheru nr. 34—38. Fotografiile, machetele și planşele expuse prezintă o imagine a dezvoltării construcţiilor şi a realizărilor din domeniul arhltecturii şi sistematizării din țara noastră. Expoziția fiind permanentä, va fi îmbogăţită continuu cu materiale care să ţină la curent publicul cu ultimele noutăţi din aceste domenii de activitate. e La Muzeul de artă al R. P. Române s-a deschis, simbătă, o expoziţie de artă plastică contemporană. Sînt expuse aproximativ 200 de lucrări de pictură şi sculptură realizate în ultimii patru ani mrg plastici din țara noastră. (Agerpres) CRONICARI Al ACTUALITĂŢII Pe ecrane rulează o serie de filme din producția recentă a studioului „Alexandru Sahia”. În cele mai bune dintre ele, faptul de viață, munca oamenilor, eroismul cotidian al constructorilor de pe marile şantiere sînt întățisate cu acea sobră autenticitate ce conieră documentarului puterea de a emo- „Spre cer” (Marele premiu pentru filmul de scurt metraj la Festivalul de la Mamaia) oferă spectatorului, într-un interval de ii minute, un tablou sintetic, cu virtuți de poem, al grandioaselor realisări ale constructorilor hidrocentralei „Gheorghe Gheorghiu-Dej” de pe Argeș. Autorii filmului (regia — Titus Mesaroș; imaginea — William Goldgraber) izbutesc să spună ceea ce au de spus dispensîndu-se de cuvinte: „Spre cer” n-are comentariu, demonstrind capacitatea de expresie, forța de sugerare a imaginii cinematografice prinse „pe viu”. Șantierul, cu proporțiile lui gigantice, cu viața lui trepidantă și cu oamenii lui umple ecranul lat, apărindu-ți — așa cum este filmat — ca un simbol al triumfului omului fn lupta cu natura. Vezi construcțiile înălțindu-se spre cer, şi un simplu amănunt îţi sugerează, dintr-o dată, nu numai amploarea întregii lucrări, dar și extraordinara acumulare de eforturi umane si de înțelepciune creatoare pe care a implicat-o înfăptuirea ei: purtat de o macara uriaşă, un autocamion pare o minusculă jucărie în raport cu imensitatea şantierului... Făuritorii acostui important obiectiv al electriti. cării sint prezentați absorbiți de munca lor, identificindu-se parcă cu construcţia; aparatul de filmat nu relieiează nici un portret anume, ci conturează un portret colectiv al acestei mari familii de oameni dirzi, neiniricați, care sint constructorii, reflectat în roadele activității lor. Imaginea are drept iundal sonor zgomotele gşantierului, ceea ce contribuie la autenticitatea tabloului înfățișat pe ecran. Un alt scurt metraj excelent este „Oltenii din Oltenia” (distins, de asemenea, cu un premiu la Mamaia). Autorii (regia — Alexandru Boiangiu, care semnează şi scenariul alături de Dumitru Radu Popescu; imaginea — Paul Hol- Pe marginea unor noi scurt-metraje româneşti ED i ice A E m VII) ban) intermediul aspecte înfățișează, prin citorva portrete succinte, semnificative ale vieții dintr-o regiune în plină dəzvoltare. Dacă „Spre cer” a demonstrat că documentarul se poate dispensa de comentariul vorbit, filmul acesta demonstrează, la fel də convingător, că un comentariu poate dărui nerv și substanță reportajului cinematograiic, că-i poate da un plus de autenticitate — desigur cu condiţia de a fi scris inspirat și rostit cu naturaleţe. de a se potrivi ca o mănușă imaginilor prezentate pe ecran. Însoțindu-i pe cineaști, vizităm un santier de locuințe, o schelă petrolieră, surprindem un moment al bătăliei pentru o recoltă bogată, poposim într-o adevărată „fabrică de pui”. Documentarișştii înregis- Georgescu), una dintre cele mai reuşite realizări recente ale Studioului „Alexandru Sahia”, impune atenţiei acest gen cinematografic, care ar merita cultivat ca un mijloc eficient de abordare a temelor educative, cu largă rezonanță. Figurind, și el, în palmaresul „Pelicanului Alb”, „A cui e trează pe peliculă imagini concludente, oamenii sint surprinsi în momente de încordare dramatică gi savurind apoi bucuria răgazului bine meritat (episodul cu sondorii, de pildă). Dar ceea ce te cucerește în primul rind este tocmai partitura vorbită a filmului, irinturile de dialog și coniesiunile eroilor săi. Oamenii vorbesc dsspre vina” este o anchetă socială. Filei, despre munca si despre mul pornește de la citeva cazuri de traiul lor, fără a fi deloc in- delicvenţi minori, pentru a pune în dezbaterea opiniei publice problema responsabilității față de familie, față de copii. Cu îndrăaneală şi răspundere cetățenească, regizoarea aduce pe ecran confesiunile triste, de o tulburătoare autenticitate, alə unor copil abandonați, pe care le confruntă cu egoismul părinților lor, supuși astfel oprobriului public. Filmul, emoţionant și convingător, nu are deloc un orizont închis, pentru că societatea își asumă, fn zilele noastre, răspunderea educării acestor copii, iar imaginile prezentate pe ecran sînt, și sub acest raport, deosebit de œlocvente. Celătalt film-anchetă, „Miine începe azi” (regia — Mihai Dimitriu, imaginea Gheorghe Petimidaţi, inhibaţi de prezența celor „de la cinematografie”; şi îţi face o mare plăcere să-i asculti — urmărind imaginile sugestive ce se perindă pe ecran — pentru că ceea ce spun te interesează, și pentru că felul în care spun poartă adeseori amprenta ascuțimii de tre), este un film despre tinespirit și a umorului popular, a ti- mii din zilele noastre, despre rescului și a culorii graiului obig- preocupările și despre aspiraile lor, despre problemele lor de viață. În centrul discuţiei — paslunea pentru profesiunea aleasă, proiectele de viitor și, desigur, dragosetea. Răspunsurile conturează prołilul unei generații tinere, crescută intr-un spirit înaintat şi care, stăpină pe viitorul ei, păaește spre „miine” cu optimism şi incredere în viaţă. Comunicarea dintre ecran și spectatori este însă prejudiciată, în cazul de față, îndeosebi din pricina lipsei de spontaneitate a dialogului; participanții la anchetă par — cu puține excepții — a innulit al omului de pe stradă. Adevărul de viață concentrat în „Oltenii din Oltenia” te îndeamnă să-i treci cu vederea unele pasaje care par lungite sau au mai puțină consistență. Filmul este iuminos, tonic, te captivează. Merită semnalată — ca o expresie a preocupărilor înnoitoare ale documentariztilor — prezența, printre scurt-metrajele la care ne referim, a două anchete cinematogratice pe teme de nemijlocită actualitate. „A cui e vina?” (regia — Florica Holban; imaginea — Gh. terpreta niște roluri, în loc să se dezvăluie pe ei înșiși, apariţiile lor lăsînd să transpară adeseori inten- țiile si activitatea laborioasă a cineăstului. Spre deosebire de „A cui e vina?*, în „Miine începe azi” se ține într-o măsură insuficientă seama că, mai ales într-o anchetă, iirescul comportării şi al vorbirii eroilor este o condiție esențială a eficienței, la fel de esențială ca si discreția privind participarea, „mina” regizorului. Reportajul este reprezentat în ptogramul acestei săptămini de filmul „Drumul” (regia — Mirel llieșiu; imaginea — Tiberiu Olasz). Este vorba despre un fapt ieșit din comun: transportul unei piese gigantice — cintărind aproape 200 de tone — destinată Combinatului siderurgic „Gheorghe Gheorghiu-Dej” de la Galaţi. Remarcabilă mi s-a părut îndeosebi imaginea, îielul în care sint surprinse uneori reacțiile oamenilor chemaţi să asigure acest transport deloc lipsit de momente diiicile, dramatice chiar. Filmul spune însă mai puțin deait propus) autorii, expresivitatea imaginii şi chiar „atmosfera“ viu sugerată de banda sonoră se arată a nu fi întotdeauna suficiente pentru a da substanță unui scurt-metraj. Este o constatare pe care o prilejuieate de altminteri, şi mult mai accentuat, documentarul „La cel mai înait nivel” (regia Pavel Constantinescu; imaginea — Carol Kovács). Sintem invitați să vizităm uzina de mașini-unelte și agregate „Bucureşti“, întreprindere nouă, dotată cu instalații ultramoderne. Aspactul uzinei, înalta tehnicitate a utilajului ei — totul filmat din unghiuri interesante — ne impresionsază, dar aşteptam ca filmul să ne ofere mai mult decit o simplă ilustrare a acestor realități, iar subiectul se preta şi obliga chiar la o dezvoltare mai cuprinzătoare. Agremeniat de comentariul sobru şi la obiect scris de Radu Tudo- 1an, „180 de zile în Atlantic” (autor — lon Birsan) oferă spectatorilor o imagine plină de prospețime și de culoare a vieţii, a muncii echipajului de pe traulerul Galaţi. Registrul tematic al documentarelor acestei săptămini este completat de filmele „Elevul de serviclu” (regia — Paul Orza; imaginea Paul Holban) — o prezentare a „Bun gust... gust bun” (regia — I. Moscu; imaginea — Carol Kovácsa) — care înfățișează, cu un comentariu sugestiv, realizări din domeniul producției bunurilor de larg consun:, reflectate în Expoziţia economiei naționale şi „Melodiile — peliculă consacrată noilor construcții de pe Calea Griviței. Am păstrat pentru incheiere menționarea prezenței în actualitate a documentariștilor televiziunii. Ei au oferit telespectatorilor, cu o operativitate exemplară, un film remarcabil —- „Bună dimineata, aluminiu” — o adevărată călătorie documentară pe itinerariul bauxită — alumină — aluminiu, celebrind naşterea unei ramuti not a metalurgiei noastre neferoase: industria aluminiului. „Premiera” acestui jilm (redactor— Nicolae Holban; imaginea — Virgil Cojocaru) a avut loc la citeva ore după intrarea în func- țiune a Uzinei de aluminiu de la Slatina, obiectiv important al industrializării socialiste. Evident, aceste însemnări n-au epuizat tot ce merita a fi spus pe marginea filmelor de scurt-metraj prezentate în premieră pe ecranele cinematografelor noastre. În pofida inegalităţilor dintre ele, aceste realizări ale studioului „Alexandru Sahia” — ca și producțiile televiziu: nli — îndreptătesc, în ansamblul lor, prestigiul de care se bucură filmul documentar româneac, reflectă munca unor cineasti talentați, ai actualități. D. COSTIN TEA TR EI Teatrul satiric-muzical „C. Tănase“ (grădina „Boema'): Veselie la 174 (orele 40). Circul de atat: Spectacol Orele 8,50 — Gimnastica de înviorare la domiciliu. 9.00 — Reţeta gospodinei. 9,30 — Emisiune pentru copii şi tineretul şcolar. 11,00 — Emisiune pentru sate. 19,00 — Jurnalul televiziunii. 19,20 — Filmul documentar „Fluvii suspendate". 19,50 — 30 de minute cu Ileana Predescu. 20,20 — Filmul „„180 de zile în Atlantic”. 20,30 -— Țara în ajun de Congres. 20,30 — Jurnalul televiziuni! (11). În inchelere: Buletin meteorologic. CINEMATOGRAF: LALEAUA NEAGRĂ — film pentru ecran panoramic: Patria (completare: A cui e vina) — 9; 11,30; 14; 16,30; 19; 21,30. INTILNIRE LA ISCHIA — cinemascop: Republica (completare: SPRE Bucureşti (completare: Elevul de 31,15, Arenele Libertăţii (completare: O călătorie spre inima Reşiţei) — Parcul Libertăţii — orele 20,30, Grădina,„,Progresul' “(completare: Elevul de serviciu) — Str. Ion Vidu nr.5 — orele 20,30, Excelsior (completare: 21,30. UN LUCRU FACUT LA TIMP: Luceafărul (completare: Elevul de 20,45, Festival (completare: A cul e — orele 20.40, Expoziţie (completare: cui e vina! — Piaţa Sciînteii — orele 20,30, Feroviar (completare: A cul e vina — 9; 11,30; 14; 20,30; CUM SE REUBESTE IN DRAGOSTE: Capitol (completare: 19; 21,15; la grădină — orele 20,30, Floreasca (completare: Call arabi) — 11; 14; 16; 18,15; 20,30, Flamura (completare: 180 de zile în Atlantic) — cinemascop: Victoria (completare: 21. PACE NOULUI VENIT: Central — JUNGLA TRAGICA: Lumina — 9,15; 11,43: 14; 16.13: 18,30: 20,45, Flacăra — (completare; Sport nr. 3/1905) — Calea Văcăreşti nr. 21 — orele 20,45. DE DOI BANI VIOLETE: Union (completare: La cel mai înalt nivel) — 11; 15,30: 18; 20,30. PROGRAM PEN- TRU COPII! Doina (orele 10 dimineata). UMBRELELE DIN CHER- 18,15; 20,30. UN SURIS IN PLINA VARĂ: Grădina „Doina' (Str. Doamnei nr. 9) — orele 20.30. OLTENII DIN OLTENIA — MELODIILE STRA- ZU + LA CEL MAI INALT NIVEL — 180 DE ZILE ÎN ATLANTIC — SPORT NR. 3/1965: Timpuri Noi — 10—21 în continuare NUNTĂ CU PERIPEȚII: Giulești (completare: Miine începe azi) — 18; 20,90. LA PATRU PAȘI DE INFINIT: Giuleşti — orele 18,15. ARENA CIRCULUI: Cultural (completare; Pictind natura) — 18; 18,15; 20.30. FIUL CAPITANULUI BLOOD — clnemascop: Înfrăţirea între popoare (completare: Bun gust... gust bun) — 11,30: 15,45. Mioriţa (completare: O călătorie spre inima Reșiţei) între popoare — orele 18. CIND MAR- TIN AVEA 14 ANI: Dacia (completare: Plonitetia ur. 3/1965) — 9,185—21 în continuare. NEAMUL 9OIMA- 20.30, Popular (completare: Laminorul de țevi) — 10,30: 18,19; 10,30. BADA- 18,30; la grădină — orele 20,30, SPRE CULMI: Unirea — 18; 18,18; la grădină — orele 20,30, Colentina — 12; SĂRITURĂ IN INTUNERIC: Tomis 11,45; 14; 16,30; 1845, Volga (completare: 180 de zile în Atiantic) — 9,45; 12; 14,15: 18,30; 18,45; 21. DOI BĂIEŢI CA PIINEA CALDĂ: Vitan (completare; Olteni! din Oltenia) — 18; 18; 20. SCARAMOUCHE — cinemascop: Munca (completare: Acolo unde Carpați! înttinesc Dunărea — cinamascop — 10,30; 14, 16,30; 19; 21,15. HOCHFIȘTII — cinemascop: Arta 18,30. ROȘU ȘI NEGRU — ambele serii: orele 20,30. IANORIK — cinemascop (ambele serii): Cosmos — 16,15; 19,45. ANIMALELE: Viitorul (completare: Sport nr. 3/1965) — 16; 18,15; 20,30, 20,30. FEMEIA NECUNOSCUTA; Stadionul „Dinamo“ (completare: La cel mai inalt nivel) — Şos. Stefan cel Mare — orele 20,30 Melodia (completare: La cel mai înalt nivel) — 9,45; 12,30; 15,30; 18,15; 21,15. MICUL PESCAR — cinemascop: Progresul — 18,30; 18; 20,15, OLIVER TWIST: orele 20,30. Pacea — 16; 18,15; 20,30. 20,30. REGINA CINTECELOR: Grădina „„Progresul-Parc“ (Piața Liber: tiţii) — orele 20,30. BUFONUL RE- GELUI: Grădina „Arta' (Calea Călătaşi nr. 153) — orele 20,15. AMERICA, AMERICA (ambele serii): Drumul 16; 19,30. ASTA-I TOT CE S-A INa TIMPLAT: Ferentari (completare: 20,80. PROCESUL MAIMUȚELOR: Cotroceni — 10.30: 15,80: 18: 20,30. leri în ţară: Vremea a fost frumoasă şi călduroasă, exceptind Moldova și nord-vestul Ardealului, unde a fost instabilă. cu cerul variabil şi cu averse de ploaie însoţite de descărcări electrice. Vintul a- suflat în general slab, cu intensificări trecătoare. Temperaturi aerului la ora 14 era cuprinsă între 35 grade la Bäileşti şi Turnu Măgurele şi 20 grade la Toplița. În Bucureşti: Vremea a fost frumoasă. şi călduroasă, cu cerul senin Timpul probabil pentru zilele de 19, 20 şi 21 iulie. În ţară: Vreme instabilă, cu cerul variabil. înnorări mai accentuate se vor produce în vestul şi nord-vestul țării, unde vor cădea averse de ploaie însoţite de descărcări electrice. În rest averse izolate. Vint slab cu intensificări temporare, predominind din sectorul vestic. Temperatura în scădere. Minimele vor fi cuprinse între 6 şi 16 grade, iar maximele între 19 și 29 grade. În Bucureşti: Vremea se menţine călduroasă. i ta | Sosirea unor delegaţii ale partidelor comuniste Și munci lo Delegaţia Partidului Comunist din Finlanda Din partea Partidului Comuniat din Finlanda a sosit o delegaţie din care fac parte Hertta Kuusinen, membru al Biroului Politic al C.G. al, P.C. din Finlanda, Urho Jokinen, > ambru al secietariatului C.C. al WE. din Finlanda. Membrii delegației au fost primiţi de tovarășii Alexandru Drăghici, membru al Biroului Politic al C.C., al PMR, Avram Bunaciu, Mihai Suder, Teòdor Marinescu, de activişti de partid. Delegația Partidului Comunist din Columbia Delegația Partidului Comunist din Columbia este alcătuită din Hernando Hurtado, membru în Comitetul Executiv Central al P.C, din Columbia, Jose Cardona Hoyos şi Arnaldo Dominguez Oviedo, membri ai C.C. al PC. din Columbia. La aeroport au fost prezenți pentru a-i întîmpina tovarășii Gheorghe Necula, Constantin Scarlat, Barbu Zaharescu şi activişti de partid. Delegaţia Partidului Comunist din İrak Naji Mahawi şi Fadil Bassem, membri ai CC. al P.C. din Irak, alcătuiesc delegația care reprezintă Partidul Comunist din Irak la cel de-al IV-lea Congres al P.M.R. Oaspeţii au fost primiţi la sosire de tovarăşii Ion Pás, Teodor Marinescu, Barbu Zaharescu, de activişti de partid. Delegaţia Partidului Comunist din Marea Britanie Partidul Comunist din Marea Britanie este reprezentat de James Reid, membru al Biroului Politic al Comitetului Executiv al parti-, În întîmpinarea sa au venit tovarăşii Leonte Răutu, membru supleant a) Biroului Politic, secretar al CC. al P.M.R, Ion Pas şi activişti de partid. Delegaţia Partidului Comunist din Venezuela dului. Eduardo Gallegos Mancera, membru.. al Biroului Politic, şi Francisco Mieres, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.C. din Venezuela, alcătuiesc delega- ţia Partidului Comunist din Venezuela la cel de-al IV-lea Congres al P.M.R. La sosire, membrii delegaţiei au fost întîmpinaţi de tovarășii Alexandru Drăghici, membru al Biroului Politic al C.C. al PMR, Ştefan Voitec, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al PMR, Manea Mănescu, Cornel Onescu, Elvira Cincă, de activişti de partid. Delegaţia Partidului Comunist din Danemarca Din delegația Partidului Comunist din Danemarca fac parte Gelius Lund şi Niels Klitgard, membri ai C.C.al Partidului Comunist din Danemarca, în întimpinarea lor au venit tovarăşii Alexa Augustin, Simion Bughici, Maria Ciocan şi activişti de partid, Delegaţia Partidului Comunist Portughez Partidul Comunist Portughez are ca delegat pe Manuel Rodrigues da Silva, membru al secretariatului C.C. al P.C. Portughez. La sosire, el a fost primit de tovarășii Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.M.R,, Janos Fazekaș, Cornel Onescu, de activiști de partid. Delegaţia Partidului Comunist din Spania Delegația Partidului Comunist din Spania este alcătuită din Antonio Mije, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C. din Spania, şi Horacio F. Inguanzo, membru al C.C. al P. C. din Spania. Membrii delegației au fost Mmtîimpinați de tovarășii Mihai Dales, secretar al C.C. al PMR, Janos Fazekaş, Elvira Cincă, Teodor Marinescu, de activişti de partid. Delegația Partidului Comunist din Turcia Partidul Comunist din Turcia este reprezentat de primul-secretar al C.C, al partidului, Yakub Demir, În întimpinarea sa au venit tovarăşii Alexandru Birlădeanu, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., Simion Bughici, Gheorghe Hossu şi Anton Moisescu şi activişti de partid. Delegaţia Partidului Comunist Sirian Delegația Partidului Comunist Sirian este formată din Haled Bagdaş, secretar general al partidului, şi Ibrahim Bakri, membru al Biroului Politic al Partidului Comunist Sirian. Oaspeţii au fost primiți de tovarăşii Alexandru Bîrlădeanu membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., Petre Blajovici, Ion Popescu-Puţuri, Alexandru Sencovici, Barbu Zaharescu, de activiști de partid. Delegaţia Partidului Comunist din Bolivia Delegaţia Partidului Comunist din Bolivia are în frunte pe Jorge Kolle, membru al Secretariatului și al Biroului Politic al C.C. al P.C. din Bolivia. La sosire, erau de față tovarășii Petre Borilă, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., Paul Niculescu-Mizil, secretar al C.C. al P.M.R., Cornel Onescu, Vasile Mateescu, Barbu Zaharescu şi activiști de partid. resti la Congresul al IV-lea al P.M.R. Delegaţia Partidului Sîmbătă după-amiază a sosit în Capitală o delegație a Partidului Comunist Libanez. Pe aeroport, delegaţia a fost în- Comunist Libanez timpinată de tovarășii Ilie Verdeț, secretar al CC. al PMR, lon C:usma, Vasile Mateescu, Aurel Vijoli, de activiști de partid. Delegaţia Partidului Democrat din Guineea Partidul Democrat din Guineea are ca delegat pe Camara Maurlite, ambasadorul Guineei la Moscova. În întimpinarea sa au venit tovarășii Anton Moisescu, Mihai Suder şi activiști de partid. Delegaţia Partidului Muncii din Guatemala Partidul Muncii din Guatemala este reprezentat de José Manuel Fortuny, membru al Comitetului Central. La aeroport, oaspetele a fost întîimpinat de tovarășii Vasile Patilineț, Constantin Scarlat, Barbu Zaharescu, de activişti de partid. Delegaţia Partidului Comunist din Chile Din partea Partidului Comunist din Chile au sosit Virginia Gonzales, membru al C.C. al P.C. din Chile, și Graciela Arabena, membră a Comisiei naţionale de femei. Delegaţia Partidului Din delegaţia Partidului Comunist Marocan fâc parte Layachi Abdallah, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.C. Marocan, şi Fassi Omar, membru al C.C. al P.C. Marocan. Delegaţia Partidului Delegaţia Partidului Comunist Francez, sosită simbătă seara în Capitală, este alcătuită din Jeannette Thorez Vermeersch, membru al Biroului Politie al C.C. al P.C. Francez, Raymond- Dumont $i Roger Leclerc, membri supleanți ai C.C. al P.C. Francez: Pe aeroport erau prezenţi tovarășit Petre Lupu, Constantin Scarlat, Vasile Mateescu şi activiști de partid. Comunist Marocan În întîmpinarea oaspeţilor au venit tovarășii Dumitru Coliu, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., Petre Blajovici, Ludovic Csupor, Ene Țurcanu şi activişti de partid. Comunist Francez Pe aeroport, oaspeții au fost întimpinați de tovarăgii Alexandru Birlădeanu, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R„, Mihail Florescu, Constanța Crăciun; $tefan Voicu, Vasile Malinski, de activişti de partid. Delegaţia Partidului Comunist din Olanda Din partea Partidului Comunist din Olanda a sosit Hanna Van Ommereen Averinck, membru al C.C. al P.C. din Olanda, membru în Senat. Oaspetele a fost întimpinat de membru al Biroului Politic al C.C. Gheorghe Necula, Elvira Cincă, de activişti de partid. Delegaţia Partidului Comunist din Belgia Partidul Comunist din Belgia este reprezentat prin Jean Terfve, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. din Belgia. Pe aeroport, oaspetele a fost întîmpinat de tovarășii Ștefan Voitec, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al PM.R., Vasile Lixandru, Costin Nădejde, de activişti de partid. Delegaţia Partidului Socialist Unit din Islanda Delegația Partidului Socialist Unit din Islanda este formată din Kjartan Olafsson, președintele C.C. al P.S.U. din Islanda, şi Magnus Torfi Olafsson, membru al C.C. al P.S.U. din Islanda. Oaspeții au fost întimpinaţi de' tovarășii Ilie Verdeț, secretar al CC. al P.M.R, Alexa Augustin, Maria Ciocan, Nicolae Gheorghiu, de activiști de partid. Delegaţia Partidului Popular al Convenţiei din Ghana Partidul Popular al Convenţiei din Ghana este reprezentat de Paul Tagoe, membru al Comitetului de conducere al Partidului Popular al Convenţiei din Ghana, ministru de stat, prim-secretar parlamentar, Z. A. Eddy-Cokra, organizatorul regiunii din nord al Partidului Popular al Convenţiei din Ghana, Okyerefo Appiah, secretar adjunct al Comitetului organizatoric al Comitetului naţional al Partidului Popular al Convenţiei din Ghana, și Margaret Aboagye, membru executiv al Consiliului naţional al femeilor din Ghana, secretară a Secretariatului național al Consiliului național al femeilor din Ghana. Pe aeroport, oaspeţii au fost întîmpinaţi de tovarășii Ion Cosma, Gheorghe Cioară, Teodor Marinescu, de activiști de partid. Delegaţia Partidului Comunist din Canada Partidul Comunist din Canada este reprezentat de Bruce Magnuson, membru al Comitetului Executiv Naţional al Partidului. La sosire, oaspetele a fost întîmpinat de tovarășii Ilie Verdeț, secretar al C.C. al PM.R, Costin Nădejde, Aurel Vijoli, de activiști de partid. Delegaţia Partidului Comunist din Austria Din delegaţia Partidului Comunist din Austria fac parte Friedl Firnberg, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P. C. din Austria, şi Anton Eder, membru al C.C. al P. C. din Austria. Pe aeroport, membrii delegației au fost Întîmpinați de- tovarășii Emil Bodnaraş, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., Mihai Burcă, Ludovic Csupor, Petre Lupu, Elena Lascu, Aurel Vijoli, de activisti de partid. (Agerpres) SCÎNTEIA PAGINA 3 ELEGRAME Președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, Chivu Stoica, a trimis preşedintelui Irakului, Mareşal Abdul Salam Mohammed Aref, o telegramă de felicitare cu ocazia zilei naţionale a Irakului, În răspunsul său la telegrama ce i-a fost adresată de tovarășul Chivu Stoica, președintele Consiliului de Stat al R. P. Române, Gregoire Kayibanda, președintele Republicii Ruanda, mulţumeşte pentru felicitările transmise cu o- Abdul Salam Mohammed Aref, a adresat preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Populara Române, Chivu Stoica, o telegramă prin care mulțumește pentru felicitările exprimate. cazia zilei naționale a țării sale, Consiliului de Stat al Republicii Populare Románe şi poporului romån urăr! de fericire şi prosperitate. Depunerea unor coroane de flori de către delegaţia P. C. U. S. Simbătă seara, delegația Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, în frunte cu Leonid Brejnev, prim-secretar al CC. al PCU, a depus coroane de flori la Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului şi a patriei, pentru socialism, la Monumentul eroilor patriei şi la Monumentul eroilor soviefici. La depunerea toroanelor au participat tovarășul Ion Gheorghe Maurer, membru al Biroului Politic al CC. al P.M.R., preşedintele Consiliului de Miniștri al R. P. Române, membri ai C.C. al PMR, activişti de partid, reprezentanţi al Comitetului executiv al Sfatului Popular al Capitalei. Au fost prezenți membri ai ambasadei Uniunii Sovietice în București. (Agerpres) Vizitele delegaţiilor unor partide Delegaţiile unor partide comuniste şi muncitoreşti invitate la lucrările celui de-al IV-lea Congres al P.M.R. au făcut o serie de vizite în Capitală şi în ţară. Astfel, delegațiile Partidului Comunist din Suedia, Partidului Comunist Italian, Partidului celor ce muncesc din Vietnam și Partidului Comunist din Indonezia au vizitat noile cartiere de locuințe şi construcţii social-culturale din Capitală. Delegațiile Partidului Comunist din Argentina, Partidului Comunist din Spania, Partidului Comunist din Uruguay, Partidului Comunist din Suedia și Partidului Muncii din Elveţia au vizitat rafinăria de la Brazi, localități de pe Valea Prahovei și Muzeul Doftana. (Agerpres) Parafarea unui Acord comercial de durată intre R. P. Română şi Republica Austria În urma discuţiilor purtate între 9 iunie şi 17 iulie la Viena, 8 fost parafat la 17 iulie 1965 un nou Acord comercial de durată, valabil de la 1 ianuarie 1966 la 31 decembrie 1970, între R. P. Română şi Republica Austria. Acordul urmează a fi semnat ulterior de către ministrul comer- țului exterior al ţării noastre şi ministrul federal pentru comerţ şi reconstrucţie al Austriei. Ca urmare a celor convenite, schimburile comerciale dintre cele două ţări se vor dezvolta în continuare. (Agerpres) INFORMAŢII Sîmbătă dimineața s-a înapoiat în Capitală, venind de la Helsinki, delegaţia Mişcării pentru pace din R. P. Română condusă de acad. Athanase Joja, preşedintele Comitetului naţional pentru apărarea păcii din R. P. Română, care a participat la lucrările Congresului mondial pentru pace, independenţă (Agerpres) Cu toate angajamentele indeplinite (Urmare din pag. I-a) cît mai bune condiţii planul de investiții pe cest an, constructorii “şi montorii de pe numeroa- ` se şantiere au intensificaţ ritmul lucrărilor, - raportînd partidului în ultimele săptămini darea în funcțiune sau intrarea în probe tehnologice a unor importante obiective industriale ale planului şesenal. Au intrat în produc- ție complexele miniere dé la Lē- şul Ursului și Moldova Nouă, Uzina de aluminiu de la Slatina, fabrica de mobilă de la C.I.L. Sighetul Marmaţiei, fabrica de produse de panificaţie „Titan“= Totodată, au început probele tehnologice la Fabrica de acid sulfuric. si. instalaţiile de pre= lucrare -a concentratelor de zinc- și -plumb în furnal de la Copșa Mică, şi la Fabrica de furnire de la C.I.L. Tr. Severin. Constructorii de locuinţe dintr-o serie de regiuni ale ţării au dat în folosinţă un număr important de apartamente. O intensă activitate desfăşoară în aceste zile oamenii muncii din pentru stringerea cerealelor la timp și fără pierderi. Cele mai mari suprafeţe au fost recoltate de gospodăriile agricole de stat şi cooperativele agricole de producție din regiunile Galaţi, București, Ploieşti și Oltenia. Dînd viață angajamentelor luate în întrecerea socialistă, mecanizatorii aceste zile ritmul secerișului, încît întreaga cantitate de cereale să ajungă în timpul cel mai acurt din lan în hambare. Întrecerea în cinstea Congresului a constituit terenul fertil pentru manifestarea viguroasă a a oatnenilor muncii. Au apărut și s-au extins larg acţiuni valoroase care exprimă abnegația și devotamentul cu care clasa noastră muncitoare înfăptuieşte planurile inițiate de partid. Organele și organizaţiile de partid au stimulat puternic inițiativa și spiritul inovator al muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor, şi-au afirmat o competenţă sporită în conducerea activității economice. Activitatea rodnică, multilaterală, pentru îndeplinirea planului şi angajamentelor luate în întimpinarea Congresului partidului a sporit marile realizări ale poporului nostru în înfăptuirea prevederilor planului șesenal, a îmbogățit experienţa colectivelor de muncitori, ingineri și tehnieieni din întreprinderi. Această experienţă trebuie dezvoltată mai departe, valorificată din plin și pusă la temelia unor noi suc= cese viitoare, prin grija organelor şi organizaţiilor de partid, a organizaţiilor sindicale. Să nu se uite nici o clipă că angajamen-= tele luate de colectivele întreprinderilor în cinstea Congresu=- lui partidului se referă la întregul an — şi, ca atare, întrecerea se cere continuată cu aceeași însufleţire, orientind-o spre indeplinirea obiectivelor esenţiale ale planului pe 1965. Optimismul. deplina încredere în viitor, hotărirea nestrămutată de a dezvolta necontenit economia națională, de a ridica ţara, sub conducerea înţeleaptă a partidului, spre noi culmi ale proaresului gi civilizației — iată sentimentele cu care clasa muncitoare, țărănimea şi intelectualitatea întimpină Congresul. Strîngindu-şi mai puternic rîndurile în jurul partidului, al conducerii sale, întregul nostru popor îşi îndreaptă gindurile sale pline de dragoste fierbinte față de partidul comuniștilor spre sala Congreeului, unde cei mai devotaţi fii ai săi vor da glas hotărîrii lui neclintite de a-și consacra toate forțele și capacitatea program äl înfloririi patriei noastre socialiste şi ridicării bunăstării celor ce muncesc. Piinea de azi şi de miine (Urmare din pag. I-a) A recolta la timp şi fără pierderi nu este o lozincă formală, o chemare pe care să le-o arunce celorlalți din mers, iar ei să stea liniştiti la umbră, ci finalul unor eforturi de luni de zile, un examen ce se repetă în fiecare miez de vară şi de fiecare dată, cu noi cerinţe, cu mai multă exigenţă. Evident, cind te simţi bine pregătit, cind te ştii tare pe picioarele tale oricît ar fi de greu acest examen, oricît de multă sudoare ar curge de pe tine, ești fericit, Am citit această fericire pe feţele tuturor celor pe care i-am cunoscut, în mijlocul tarlalelor gospodăriei de stat din Sălcuţa. Din cele patru sute de hectare cu grîu recoltate, media de pe fiecare hectar a ieșit la 3200 kg. Restul suprafeţei promite cam tot pe atîta. Un motiv mai bun ca ăsta pentru bună dispoziţie nici că se poate. Să fie un noroc cu care i-a blagoslovit natura? Punindu-le această întrebare, Alexandru și Biscoveanu rid. Nu, nu este un noroc, ci rezultatul unei munci perseverente şi tenace duse tocmai împotriva unor condiții nefavorabile create de natură. Pe terenurile de aci nu se află o palmă de cernoziom măcar; numai brun roșcat de pădure, podzol şi aluviune. În istoria acestei unităţi au fost şi ani cînd producţii de 1400 kg grîu și 1500 kg porumb la hectar erau socotite mulțumitoare. E drept însă că pe atunci intervenţia omului, a specialistului îndeosebi, era cu mult mai mică, baza materială necesară unei agriculturi moderne, mai săracă. Adevărata ofensivă a început în 1962 Armele acesteia erau dintre cele obişnuite în practica inginerească: amendamente calcaroase, îngrășăminte chimice şi naturale; pe ici, pe colo, cîte un petec de pămint mai însetat adăpat cu apa cîtorva izvoare. Nimic din ceea ce s-a aplicat la G.A.S, Sălcuţa nu poate fi considerat metodă originală, invenție proprie. În schimb, nimic din ceea ce prevede agrotehnica înaintată n-a fost şi nu este lăsat de o parte, neglijat. Aşa se face că în ultimii trei ani gospodăria de atat Sălcuţa, a cărei suprafață arabilă totală nu ajunge la 2300 ha, a adus în hambarul ţării 1 593 vagoane de griu şi porumb. — Dar în acest an? Inginerul Biscoveanu, rezemat de latura unui autocamion în care se încarcă sacii, face un calcul pe o margine de ziar. — Griu vom trimite statului 250 de vagoane. Iar porumb, uitați-vă cum arată. Vom realiza planul de 3 500 kg boabe la hectar, Îl ascultam pe Biscoveanu desluşind siguranţa și încrederea din cuvintele lui şi mă gîndeam cîtă trăinicie stă la baza sarcinilor, nu mici, sau uşoare, pe care proiectul de Directive le pune în fața gospodăriilor agricole de stat pentru acum, din ceea ce s-a dovedit că am fost în stare să realizăm. Printre „picături“ am izbutit să discutăm cu vreo cîțiva dintre mêcanizatori, bineînţeles numai în măsura în care au putut fi înlocuiți. Dragomir, 33 de ani. Lucrează ca tractorist din 1950; „De mic lăsam Vaca în cimp gi unde dam cu ochii de un tractor nu mă dezlipeam de el. Aici am învăţat meseria. Îmi place să lucrez în aer liber. 'Tractoristul nu înseamnă doar să conducă maşina, ci să fie în primul rînd om. Să aibă grijă de bunul statului, să nu-aducă pagube. Pe viitor partidul ne cere, nouă mecanizatorilor, să dăm cel mai mare exemplu, să muncim şi mai bine“. Nae I. Radu de 38 de ani. A învăţat şoferia în armată; a lucrat un timp pe betoniere la construcția de drumuri și vreo doi ant ca montator de locomotive la depoul C.F.R. Însă l-a tras âța către sat. Din 1953, s-a urcat pe tractor. „Aşa m-am legat de meseria asta că și duminica cînd stau acasă, parcă-mi lipsește ceva. Trebuie 3-0 iubeşti, că asta e baza pîinii. -În - meseria noastră, totul depinde de felu! cum îţi îngrijesti maşina.“ Am redat cuvintele aşa cum ne-au fost spuse într-o recentă zi fierbinte de vară, cînd se culegea de pe cîmpuri rodul îmbelşugat al muncii — piinea. GALAŢI — prima regiune cu recoltatul terminat (Urmare din pag. I-a) Cadrele tehnice au fost permanent la datorie, verificînd solă cu solă şi stabilind timpul cel mai bun de începere a recoltatului. De asemehea, s-a organizat periodic acolo unde era cea mai mare nevoie de ele. Astfel, în primele zile ale recoltării, S.M.T.-urile din nordul regiunii au trimis combinele în raioanele Brăila şi Făurei, ca apoi, cînd alci secerişul s-a apropiat de sfirşit, maşinile să fie deplasate în raioanele Bujor, Foc- şani şi Panciu. Ploile şi vintul au făcut ca pe o suprafaţă de peste 65 000 ha să nu poată fi combinele. Aceasta nu a constituit o piedică în calea stringerii la timp a recoltei din acest an. Peste tot. ţăranii cooperatori au participat în număr mare la recoltatul griului cu coasa. Numai în raionul Bujor la secerat au participat zilnic peste 15000 de cosași. Ca urmare a muncii harnice a cooperatorilor şi a mecanizatorilor și a bunei organizări, raionul Făurei a terminat recoltatul griului în 11 zile, raionul Brăila în 12 zile, ia celelalte raioane în 13 și 14 zile. Aplicînd pe scară largă complexul de măsuri agrotehnice, nume roase cooperative agricole de producţie, printre care cele din co munele Ianca, Mircea Vodă, taru, Batogu, Chiscani, Cazasu. Tudor Vladimirescu, au obţinu! producţii medii de peste 3000 kg grîu la hectar. În prezent, oamenii muncit de pe ogoarele regiunii Galaţi dau zor cu treieratul, arăturile de vară însămînţarea plantelor furajere în nică a stringerii recoltei din toamna acestui an. Tăfolosite. DE PESTE HOTARE După intrevederile franco-italiene „,„Deblocarea crizei C.E. E. nu s-a produs“ ROMA. Corespondentul Agerpres, Giorgio Pastore, transmite: Presa italiană de simbătă comentează rezultatele întrevederii dintre preşedintele Italiei, Saragat, şi pre- ședintele Franţei, de Gaulle, întrevedere prilejuită de inaugurarea tunelului de sub Mont Blanc. Deși subliniază atmosfera cordială a întrevederii, presa italiană — în totalitatea ei — afirmă că rezultatul acesteia „nu a dus la deblocarea crizei Pieței comune (C.E.E.)“. Ziarul „IL MESSAGse aştepta la un miracol după convorbirea de la Courmayeur“. „Întrevederea a permis, totuşi, ca disputa între Roma și Paris să fie atenuată, într-o oarecare măsură“. și cele două discursuri rostite la deschiderea tunelului Mont Blanc au avut tendințe diferite. Preşedintele Saragat vorbea despre crearea unității politice numai a „celor șase“, în timp ce de Gaulle, vorbea despre „Europa europeană“. In urma întrevederii, scrie ziarul, „nu există nici un semn deosebit de apropiere a ideilor celor doi“. Concepţiile deosebite ale celor doi interlocutori asupra Pieței comune și unității politice europene au fost subliniate și în comentariile ziarelor „Il Tempo“ şi „La Stampa“. politica externă două drumuri care nu coincid întotdeauna. Nu ne așteptam la rezolvarea problemelor, în urma convorbirilor celor Stampa“. În comentariul său, ziarul „L/UNITA“ scrie că „În timp ce tunelul uneste cele două țări, politica dusă de acestea le separă. Președinții de Gaulle și Saragat au constatat această realitate și au consemnat-o în mod public în discursuri, precum și în întrevederea de vineri“, PARIS. „Fiecare a rămas pe pozitie“, scria simbătă ziarul francez „Combat“. „În cîteva ore de convorbiri bilaterale, continuă ziarul, nu se poate rezolva o criză gravă“. Comentind semnificația pe care o are inaugurarea tunelului, „Combat“ scrie: „Tunelul Mont Blane nu simbolizează nimic, în afară de progresul fehnic şi îmbunătățirea condiţiilor traficului rutier între Franţa și Italia. Toate cuvintele grave şi nobile pronuntate ieri alcătuiau un cortegiu de umbre“. Va demisiona Hallstein? BONN 17 (Agerpres). — Presa vest-germană de vineri, ocupîndu-se de criza Pieței comune, relatează că preşedintele Comisiei Pieței comune, Walter Hallstein, intenționează să-și dea demisia din funcţia pe care o deţine, întrucit, după părerea sa, există puţine şanse în momentul de față pentru finanțarea Pieței comune agricole și pentru asigurarea caracterului supranațional al comunității. purtătorul de cuvint al guvernului vest-german, Karl Guenther von Hase, a refuzat vineri orice comentariu în legătură cu eventuala demisie a lui Hallstein. Presupunerile privind demisia au apărut după ce Hallstein a sosit la Bonn și a avut întrevederi neanunțate cu cancelarul Ludwig Erhard. Situaţia din Grecia e Poziţii diferite în partidul guvernamental față de formula noului Formula de guvern propusă de noul premier Novas este viu comentată în cercurile politice din Grecia. adjuncți. Unii dintre ei au fost desemnaţi să se ocupe de treburile a două și chiar trei ministere. Comentînd acest fapt, ziarul „To Vima” scrie: „Pentru prima oară în analele politice greceşti nu s-au găsit suficiente persoane pentru a acoperi toate posturile ministeriale”. Unele ziare consideră că situația se datorează faptului că în sînul partidului guvernamental Uniunea de centru, fostul premier Papandreu „păstrează controlul asupra majorităţii cadrelor Presa relevă existența unor controverse în rîndurile celor 15 miniștri pe care perspectiva nesigură a învestiturii parlamentare i-a separat în două grupuri. „Un grup, scrie ziarul „Ta Nea”, se arată hotărît să nu accepte sprijinul în parlament al celor 99 deputați ai E.R.E. (partidul de dreapta — N.R.) în timp ce premierul Novas și alți miniștri au o atitudine mai cere revenirea la un regim antidemocratic ca pe vremea lui Karamanlis. Paralel cu aceste controverse, lideri ai partidului de guvernămînt Uniunea de centru și partidul E.D.A. au organizat mari demonstraţii în sprijinul democrației. După ce joi poliția a făcut uz de bastoane de cauciuc împotriva demonstranților care scandau lozinca „democraţie”, vineri au fost folosite grenade cu gaze lacrimogene. S-au înregistrat 200 răniţi și aproape 100 arestaţi într-o singură zi, numai la Atena. Printre cei loviți se cabinet e Ce condiții pune află și deputaţii partidulul de guvernămînt Alevras, Papanioiu, Lazaridis R.F.G., Anglia, Franţa, Italia au fost atacați de poliție iar aparatele lor de fotografiat au fost distruse. Demonstrații mari au fost organizate şi în orașele Pireu, Salonic, Volos, Patras Sîmbătă la prînz, noul consiliu de miniştri s-a întrunit în prima sa ṣedință. După cum s-a aflat, în centrul preocupărilor au stat marile demonstraţii de masă. Ziarul „Ethnos” informează că ministrul ordinii publice, Tumbas, „va propune măsuri severe şi eficace”. Ziarul „Athens News" scrie despre intenția de a se introduce „legea marţială”. Armata a fost pusă în stare de alarmă. Duminică, premierul Novas se întilnește cu regele pentru a discuta asupra situaţiei politice. Peste 30 000 de locuitori din Atena s-au adunat sîmbătă seara pe stadionul Panathinaikos și străzile învecinate, la chemarea Confederaţiei Generale a Muncii din Grecia și a unor organizații democratice, ca să-și exprime sprijinul pentru fostul premier Papandreu. Puternice forje de poliție, precum și unități ale armatei au fost masate în jurul stadionului. Demonstrația, care fusese inițial interzisă, a fost în ultimul moment autorizată de guvern. Pe stadion au venit şi numeroși lideri politici și deputați ai parlamentului. C. ALEXANDROAIE Prin telefon. Cursul lirei sterline DIN NOU SUB „LINIA DE PLUTIRE" LONDRA. Cursul lire! sterline a scăzut din nou vineri și Banca Angliei a trebuit să intervină pentru a restabili poziția lirei. Se ştie că Banca Angliei a folosit deseori în ultimele luni metoda intervenției pe piața liberă, achizi- ționînd o parte din valuta oferită spre vinzare pentru a echilibra cererea și oferta şi a menţine cursul lirei sterline pe „linia de plutire". Se anunță, pe de altă parte, că cursul aurului a atins cel mai înalt nivel din aprilie, ceea ce indică, de asemenea, slăbiciunea lirei. Agenția France Presse este de părere că slăbiciunea manifestată din nou de liră reflectă temerile cercurilor financiare în legătură cu evoluția situației economice a tării. SAIGON Comandamentul american cere aducerea de SAIGON 17 (Agerpres). — În tot cursul zilei de sîmbătă, ministrul apărării al S.U.A., Robert McNamara, şi persoanele care îl înso- ţesc au conferit la sediul cartierului general al comandamentului american cu oficialitățile militare ale S.U.A. din Vietnamul de sud. Comandamentul american de la Saigon, arăta agenția France Presse, a cerut lui Robert McNamara să dispună creşterea efectivelor trupelor combatante ale S.U.A. în Vietnamul de sud. Cu SAIGON. Ministrul informaţiilor a anunțat că guvernul sud-vietnamez a hotărit suspendarea temporară a încă trel ziare care apăreau la Saigon. toate că purtătorul de cuvint al delegaţiei americane a refuzat să precizeze cifrele efectivelor militare cerute, se pare, relata aceeași agenţie, că ele se ridică la aproximativ 100 000. McNamara şi-a încheiat întrevederile de informare asupra situatiei politice și militare din Vietnamul de sud. El urmează să viziteze cîteva centre populate ale ţării. Din motive de securitate, subliniază agenţia citată, itinerarul călătoriei sale nu a fost anunţat. SAIGON 17 (Agerpres). — Agenţia U.P.I. relatează că în apropierea capitaiei de district Son Ha din provincia Guang Ngai, patrio- ţii sud-vietnamezi au reușit să distrugă complet un post întărit al Încheierea vizitei delegației guvernamentale a R.D. Vietnam in R. P.D. Coreeană PHENIAN 17 (Agerpres). — La încheierea vizitei făcute în R.P.D. Coreeană de delegația guvernamentală economică a R. D. Vietnam condusă de Le Thanh Nghi, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, a fost dat publicității un comunicat în care se reafirmă unitatea de păreri şi hotărîrea popoarelor coreean şi vietnamez de a întări colaborarea reciprocă și de a lupta pină la alungarea definitivă a imperialiştilor din Coreea şi Vietnam. Guvernul R. P. D. Coreene a afirmat încă o dată sprijinul deplin pentru poziția justă şi propunerile guvernului R. D. Vietnam privind apărarea Vietnamului de nord, eliberarea Vietnamului de sud și reunificarea ţării. Ripostă dată apartheidului CAPETOWN 17 (Agerpres). — Poliţia din Capetown a înconjurat clădirea în care avea loc congresul anual al „Uniunii naţionale a să intre în clădire pe motivul că congresul are „un caracter multirasial“. După ce Peter Maggs, pre- şedintele Consiliului studenţilor din Capetown, le-a refuzat intrarea, deoarece nu aveau autorizaţia de percheziţie, cei circa 30 de polițiști şi-au notat numele liderilor studenților. Corespondentul agenției D.P.A. menţionează că acest congres, care a ţinut 10 zile, „a fost de la început o demonstraţie împotriva politicii de apartheid a guvernului Verwoerd“. Punctul culminant al congresului l-a constituit alegerea de către cel 200 de delegați a laureatului premiului Nobel, Albert Luthuli, ca preşedinte de onoare, Hovercraft contra Channel Tunnel În 1964 se părea că startul lucrărilor pentru construirea tunelului submarin între Dover (Anglia) şi Calais (Franța) nu se va lăsa prea mult aşteptat. Într-adevăr, guvernele englez şi francez căzuseră de acord în ce priveşte modul de finanțare a acestui proiect, evaluat la 160 milioane lire ster!ine; iar fordrile executate pe uscat și sub apă au demoustrat că acestui proiect este pusă sub semnul întrebării. După cum relatează ziarul „Frankfurter Allgemeine“, la sensibila bursă din Londra se zvoneşte tot mai des cà cei dol parteneri au de gind să se retragă. Un indiciu 1! constituie, de asemenea, scăderea de la 46 la 32 de șilingi a cursului acțiunilor societăţii Channel Tunnel Company, care execută toate lucrările pregătitoare, precum şi faptul că, în parte, deținătorii de acțiuni caută să se debaraseze de ele. Motivul acestor schimbări, informează ziarul mai sus citat, îl constituie faptul cà uzinele engleze de avioane „Westland” au primit, la inceputul acestei luni, din partea unei companii de armatori, o comandă pentru ponstruirea unor aparule de zbor cu perne de aer. Ele urmeu/ă să asigure legătura Intre Anglia şi Franţa. Tipurile mal mari ale acestor aparate pot lua la bord 250 de persoane şi 30 de automobile, parcurgind distanța în mai puțin de o jumătate de oră. La ilnanțarea acestei comenzi participă și guvernul englez. La hondra se presupune tot mai mult că aceste aparate de zbor, cunoscute sub denumirea „Hovercraft", vor da lovitura de grație tunelului sub Canalul Minecii. noi trupe inamicului. De asemenea, în sudvestul capitalei provinciei Phuoc Tuy, partizanii sud-vietnamezi au declanșat un puternic foc de mortiere împotriva unui regiment guvernamental. Un alt grup de patrioți a atacat un post al trupelor marionetă din aceeaşi regiune. Agenţia France Presse relatează că sîmbătă, pentru prima dată, americanii au folosit în Vietnamul de sud avioane de bombardament de tipul „B-52“. HANOI 17 (Agerpres). — Agen- ţia de presă Eliberarea, citată de agenţia V.N.A., a făcut cunoscut la 16 iulie că forţele Frontului naţional de eliberare din Vietnamul de sud au reuşit în cursul primei zile a lunii iulie, în atacul întreprins asupra bazei americane de la Da Nang din provincia Quang Nam, să distrugă 47 de avioane americane, să avarieze 3 rampe de lansare și să scoată din luptă 193 soldaţi inamici. Misiunea de legătură a Înaltului Comandament al Armatei Populare a trimis la 17 iulie un protest Comisiei internaţionale de supraveghere şi goa din Vietnam în care se _ arată că la 16 iulie mai multe formațiuni de avioane americane au pătruns din nou în spatiul aerian al R. D. Vietnam bombardînd și mitraliind mai multe regiuni populate din provinciile Thanh Hoa, Nghe An și Ha Tinh. Oamenii muncii po- stalaţiile lonezi întimpină cu noi realizări în construcția socialistă cea de-a 21-a aniversare a eliberării patriei lor de sub jugul fascist. La uzina Zawadzki din Silezia, s-au terminat lucrările de dare în folosință a secției de țevi laminate care va furniza anual 46 000 de tone de produse. După cum anunță presa, la întreprinderea de fibre sintetice „Elana“ din Torun au intrat în exploatare incare au 25 de ani de la reinstaurarea puterii sovietice in Estonia, MOSCOVA 17 (Agerpres). — În capitalele republicilor sovietice baltice au, avut loc adunări festive consacrate aniversării a 25 de ani de la reinstaurarea puterii sovietice. La adunarea de la Tallin a luat cuvîntul Anastas Mikoian, președintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.RSS., la Riga A. Kosîghin, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., iar la Vilnius, Mihail Suslov, membru al Prezidiului şi secretar al C.C. al PCUS. Vorbitorii au subliniat succesele în cele trei republici sovietice și s-au referit la probleme actuale Cu acest prilej, R.S.S. Estonia, fost decorate cu Ordinul Lenin. S.F.I.O. reexaminează chestiunea unel candidaturi pentru alegerile prezidențiale PARIS 11 (Agerpres). — Conform hotăririi celui de-al 55-lea congres al partidului socialist S.F.I.O., duminică și luni se reunește la Clichy Consiliul Naţional Extraordinar al partidului. La ordinea zilei este un singur punct: „Aplicarea hotăririi congresului al 55-lea privind Federaţia democrat-socialistă“. Vor fi examinate măsurile ce urmează să fie luate după retragerea candidaturii lui Gaston Defferre la alegerile prezidenţiale. Vor fi prezentate două moţiuni. Prima moţiune, semnată de Guy Mollet, secretarul general al partidului, și de mai mulți conducători ai S.F.I.O., printre care Augustin Laurent şi Jules Moch, este intitulată: „Moţiune pentru Federaaceasta prevede constituirea federației numai din partide, formaţii, grupări și cluburi de apartenenţă sau afiliere socialistă și insistă asupra apărării laicităţii învăţămîntului. Cealaltă moţiune, prezentată de partizanii lui Gaston Defferre, fără a fi semnată însă de acesta, este intitulată: „Moţiune pentru federaţie“ și reia ideea unei federaţii foarte largi incluzind și M.R.P. Autorii acestei moţiuni, printre care se numără Georges Brutelle, secretar general adjunct al partidului, şi Albert Gazier, membru al comitetului directorial, recomandă ca problema laicităţii învățămîntului să nu figureze în programul federaţiei și admit ca fuzionarea partidelor ce vor constitui federația să nu fie o condi- ție a realizării ei, ci o problemă ce urmează să fie rezolvată mai tîrziu. VENEZUELA: |n spr Letonia și Lituania jinul eliberării deţinuţilor politici CARACAS 11 (Agerpres). — La Universitatea din Caracas a avut loc un miting în sprijinul eliberării deţinuţilor politici din Venezuela. Vorbitorii au relevat că în prezent în închisorile din Venezuela zac sute de oameni politici și activiști sindicali. Mulţi dintre aceștia au sănătatea șubredă, ca urmare a condiţiilor de detențiune și a tratamentului inuman la care! sînt supuși. Într-o situaţie deose-! bit de grea se află secretarul general al Partidului Comunist dinț Venezuela, Jesus Faria, Luis Emiro Arrieta, membru al C.C. al P.C. din Venezuela, fost senator comunist, şi alții. prevăzute pentru prima etapă de construcție. Încă în acest an, se vor fabricilor prelucrătoare 6 500 tone ds fibre, urmind ca în anul vittor producția să crească Ja 9000 de În cele aproape 8 luni tul trecut de la darea în exploatare a instalaţiilor combinatul mic din Plock, au fost prelucrate peste un milion de tone de petrol. Tot aici, a ceput construcția unei mari fabrici de bitum cu o capacitate de 110000 tone pe an. În fotogratie: Nowa- Huta, orașul şi cetatea de otel a Poloniei populare. Printre obiectivele construite în acest an la combinametalurgie „V. 1 Lenin” də la Nowa- Huta se numără o sac- ție de convertizor: + și oxigen care va pa.- mite reducerea duratei de elaborare a o- țeluiui de la 12 ore la mai puțin de o oră. livra tone. de la pstro-chiîn- Primele rezultate obținute de „„Mariner-4“ NEW YORK 17 (Agerpres). — La Centrul de cercetări spaţiale din Pasadena (California) a avut loc vineri o conferință de presă în cadrul căreia un grup de oameni de știință americani au prezentat primele rezultate obținute de „Mariner-4“ în cercetarea planetei Marte. Ei au relevat că datele obținute prin aparatele de măsurători sînt, probabil, tot atît de importante sau chiar mai importante decit fotografiile în curs de recepționare. Referindu-se la constatarea că planeta Marte nu dispune de o centură magnetică, oamenii de știință americani au afirmat că aceasta înseamnă, probabil, că planeta nu are un nucleu metalic, nici lichid și nici solid. Se poate presupune deci că compoziția chimică a suprafeței ei diferă în mod fundamental de cea de pe Pămînt. Lipsa centurii magnetice înseamnă, de asemenea, că radiaţiile solare și spațiale nu sînt oprite sau deviate ca pe Pămînt, atmosfera marțiană trebuind să fie de o înaltă radioactivitate. Se apreciază că aceste radiaţii sînt de 50 de ori mai puternice decit pe Pămînt. Fizicianul Leveritt Davis și-a exprimat, totuși, părerea că aceste radiații nu ar avea un efect foarte nociv asupra oamenilor și nu exclud posibilitatea existenței vieţii pe Marte. O altă constatare relevă că atmosfera de pe Marte este extrem de rarefiată (abia 1 sau 2 la sută din densitatea atmosferei noastre). La centrul de cercetări spațiale din Pasadena (California) continuă să fie recepționate fotografii ale planetei Marte luate prin intermediul navei cosmice „Mariner- 4“. Sîmbătă aparatele electronice recepționau cea de-a 6-a fotogra- Jie. Deosebit de interesantă este * cea de-a treia fotografie, care reproduce o zonă de aprorimativ 282—490 km în apropierea celei din fotografiile 1 și 2 și unde se conturează mai precis denivelări de teren, precum şi un crater în diametru de aproximativ 12 mile. MONTREAL. Cea de-a 15-a reuniune a Organizaţiei aviaţiei civile internaționale, deschisă la 22 iunie, şi-a încheiat lucrările, R. P. Română a fost primită ca a Rapoartele prezentate de cele patru comisii — tehnică administrativă, economică şi juridică — au fost adoptate aproape fără dezbateri. În ședința plenară din 16 iulie a. c„ cu ocazia discutării raportului Comisiei de validare a deplinelor puteri, a luat cuvintul delegatul român, llie Tudor, care a contestat legalitatea participării la lucrări a ciankaişiștilor. Reprezentantul român a arătat că singurul guvern care poate reprezenta China este guvernul Republicii Populare Chineze, Au contestat, de asemenea, prezența ciankaişiștilor la lucrările adunăril plenare şi delegațiile din R. S. Cehoslovacă, R. P. Polonă, R. S.F. Iugoslavia, Cuba, Franța şi Guineea. PRAGA. Simbătă şi-a incheiat lucrările la Praga cea de-a 29-a sesiune a Comitetului Executiv al F.S.M., care a examinat problemele legale de cel de-al VI-lea PARIS. Agenţia France Presse anunță că în cursul zilei de vineri un avion militar aparţinind forţelor aeriene ale S.U.A. staționate în Germania occidentală a violat zona aeriană interzisă deasupra uzinei nucleare franceze de la Pierrelatte. Avionul american a fost imediat interceptat de o escadrilă de avioane de vînătoare franceze şi „invitat“ să se înapoieze la baza sa situată pe teritoriul vest-german. Autorităţile franceze au deschis o anchetă. În piața delta Signoria, din centrul orașului Florenţa, peste 12000 de muncitori agricol! din întreaga regiune toscană au participat la o demonstrație cerind reinnolrea contractului de muncă şi reforma agrară Congres sindical mondial, ce va avea loc în octombrie a. c., la Varşovia. Sesiunea a stabilit unele măsuri privind problemele la ordinea de zi și a adoptat în unanimitate o declaraţie cu privire la Vietnam. BONN. Bundestagu! vest-german a adoptat vineri, după şapte ani de dezbateri parlamentare, cinci din cele sapte legi excepţionale prin care sa acordă guvernului imputerniciri extraordinare. Au mal rămas două legi cara vor îi discutate ulterior. TULBURARI ÎN STATUL ALABAMA NEW YORK. În cursul une! manilestaţii fn favoarea integrării rasiale, care a avut loc la Greensboro, statul Alabama, 14 negri au lost răniţi de poliţie; 4 dintre el au trebuit să fie internaţi la spital, Agenţiile de presă menţionează că la imprăștierea manifestaţiei poliţiştii au fost „ajutaţi“ de rasişti, inarmaţi cu bastoane şi diferite arme. Republicii Chile, Eduardo Frei, și-a incheiat vizita oficială de cinci zile în Marea Britanie. SCURTE ȘTIRI MOSCOVA. Agenţia TASS anunţă că la Moscova a fost semnat un acord între U.R.S.S. şi R.D. Germană cu privire la lărgirea colaborării intre cele două ţări în domeniul construirii de centrale atomice în R. D. Germană. MOGADISCIO. La sosirea în patrie, ministrul de externe al Republicii Somalia, care l-a însoţit pe primul ministru Abdirazak Haji Hussein în vizita pe care a făcut-o în R. P. Română și în Italia, a făcut aprecieri pozitive asupra vizitei primului ministru al Somaliei în România. După cum se arată în comunicatul comun semnat la București, a spus el, între cele două țări vor fi stabilite în curînd relaţii diplomatice, iar România va trimite în Somalia specialiști în domeniul tehnic. NICOSIA. Irlanda a făcut cunoscut că îşi va retrage în cursul următoarelor două săptămîni aproape jumătate din efectivul trupelor pe care le-a pus la dispoziţia forțelor O.N.U. în Cipru. Măsura afectează 400 din totalul de 1000 soldați și ofițeri irlandezi din Cipru. BRASILIA, Senatul brazilian a adop- v tat cu 29 voturi, contra 13, acordul de garanţii încheiat cu guvernul american, care pune la adăpost pe capitalișiii americani în caz de naţionalizări sau exproprieri. Mai mulți senatori, care au votat împotrivă, apreciază că acordul de garanţii braziliano-american va adinci şi mai mult dependenţa. economiel braziliene de monopolurile nord-americane gi va avea consecinţe negative asupra dezvoltării ţării, NEW YORK. Nelson Rockefeller, guvernatorul statului New York, a nou congresului Partidului republican desemnarea 'sa drept candidat prezidențial la alegerile din 1968. LONDRA. Vineri seara, la hondra a avut loc o adunare a Asociaţiei de prietenie Anglia-România, la care au luat parte numeroşi membri ai asociaţiei și alţi invitati. Comandorul Young, președintele asociaţiei, a rostit o cuvintare de deschidere, după care P, A. Timberlake, membru în Consiliul pentru promovarea comerţului finternational, a vorbit despre țara noastră. BRASILIA. După cum anunţă agenția Prensa Latina, poliţia poltică din statul brazilian Guanabara a arestat o serie de activisti sindicali sub motiv că aceştia ar fi pus la cale un tomplot cu scopul de a răsturna actualul guvern din acest stat. Printre cei arestaţi se secții ale companiei petroliere de „Pelrobraz” — Roberto Ma- Celestino Barros, de stat stat chado şi Joao A. Montaveli. Un procedeu original de încercare a durabilităţii ceasurilor fabricate în Japonia. Ele sînt aruncate pe pămint de la o înălilime de aproximativ 30 de metri REDACȚIA ŞI ADMINISTRAŢIA! Bucureşti, Plaţa „Scînteii“ TeL 17 8010, 178020. Abonamentele se fac la oficiile poștale, factorii poştali şi difuzorii voluntari din întreprinderi şi instituţii. Tiparul Combinatul Poligrafic Casa Scînteli === CORRECTED KEY PASSAGES (proof-read by Claude, Oct 2026) === --- [page ] --- Sîmbătă a sosit în Capitală delegația Partidului Muncii din Albania, din care fac parte Ramiz Alia, membru al Biroului Politic și secretar al C.C. al Partidului Muncii din Albania, conducătorul delegației, Piro Dodbiba, membru al C.C. al Partidului Muncii din Albania și prim-secretar al Comitetului raional de partid Fier, Rapi Gjermeni, membru supleant al C.C. al Partidului Muncii din Albania, ambasadorul R. P. Albania în R. P. Română, Gjylani Shehu, lucrător în aparatul C.C. al Partidului Muncii din Albania. Pe aeroport, membrii delegației au fost întîmpinați de tovarășii Alexandru Drăghici, membru al Biroului Politic al C.C. al PMR, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Paul Niculescu-Mizil, secretar al C.C. al P.M.R., Avram Bunaciu, Ghizela Vass, Elena Lascu, de activiști de partid și oameni ai muncii. Au fost de față șefi ai misiunilor diplomatice acreditați în R. P. Română și membrii Ambasadei R. P. Albania la București. Un grup de pionieri a oferit flori oaspeților. Delegația Partidului Popular Revoluționar Mongol Delegația Partidului Popular Revoluționar Mongol care a sosit sîmbătă în Capitală este compusă din Damdinjavin Maidar, membru al Biroului Politic al C.C. al partidului, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al R. P. Mongole, conducătorul delegației, Gombo-Ocirin Cimid, membru al C.C., și Togoociin Ghenden, membru al C.C., ambasadorul Republicii Populare Mongole la București. Delegația a fost întîmpinată de tovarășii Petre Borilă, membru al Biroului Politic al C.C. al PMR, Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.M.R., Vasile Patilineț, Ene Țurcanu, Vasile Vaida, de activiști de partid, oameni ai muncii. Au fost de față șefi ai misiunilor diplomatice acreditați la București și membrii ambasadei R. P. Mongole. Membrilor delegației le-au fost înmînate flori de către pionieri. Delegația Partidului Comunist din Indonezia Sîmbătă a sosit în Capitală delegația Partidului Comunist din Indonezia, care va participa la cel de-al IV-lea Congres al PMR. Din delegație fac parte D. N. Aidit, președintele C.C. al P.C. din Indonezia, Karel Supit, membru al Secretariatului C.C. al P.C. din Indonezia, șeful secției relații externe a C.C. al P.C. din Indonezia, Umi Sardjono, membru supleant al C.C., președinta organizației de femei „Gerwani", și Anwar Dharma, corespondent al organului central al P.C. din Indonezia „Harian Rakjat". La sosire, pe aeroport, delegația a fost întîmpinată de tovarășii Nicolae Ceaușescu, prim-secretar al C.C. al P.M.R., Alexandru Drăghici, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., Dumitru Coliu, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., Paul Niculescu-Mizil, secretar al C.C. al P.M.R., Simion Bughici, Petre Lupu, Mihai Suder, Ghizela Vass, Cornel Fulger, de activiști de partid, oameni ai muncii. Au fost prezenți membrii ambasadei Indoneziei la București. Un grup de pionieri a oferit flori membrilor delegației. [fragment from adjacent column:] În pagina a treia: [...] sosiri ale altor delegații ale partidelor comuniste și muncitorești. PAGINA 2 SCÎNTEIA LA IZVOARELE FORȚEI PARTIDULUI Am cinstea să fiu membru al partidului comunist din anul 1924. Îmi amintesc de un episod încă din acei primi ani de existență a P.C.R. care vorbește despre lupta partidului pentru apărarea intereselor oamenilor muncii. Era prin 1926, în timpul alegerilor pentru municipiile orășenești. Fiind în ilegalitate, partidul și-a desemnat candidații prin sindicatele muncitorești. La Iași, comisia locală a sindicatelor, al cărei secretar eram, a obținut 5 locuri în consiliul municipal. Îndrumați de partid, ne-am început activitatea în cadrul consiliului, punîndu-ne ca obiectiv cel mai apropiat satisfacerea unor nevoi acute privind construirea de școli și băi în cartierele muncitorești, acordarea de împrumuturi muncitorilor spre a-și putea repara locuințele etc. Ni se opuneau însă cu vehemență consilierii, reprezentanți ai claselor exploatatoare. Ba mai mult, ei au căutat să ne înlăture pe noi, muncitorii, din consiliu. Organizația locală de partid, deși în ilegalitate, a mobilizat atunci muncitorii din întreprinderile orașului la ședințele publice ale consiliului municipal. Muncitorii au răspuns în masă chemării partidului. În aceste condiții, reprezentanții burgheziei n-au mai putut pune pe ordinea de zi excluderea noastră, iar noi am putut în continuare să ne desfășurăm activitatea, să ne opunem mașinațiunilor prin care se urmărea jefuirea poporului. Mi-aduc aminte că o dată se punea problema ridicării de 5 ori a prestațiilor ce trebuiau să le plătească muncitorii pentru așa-zisa curățenie a orașului. Noi am adus din timp la cunoștința partidului aceste intenții și de îndată au fost formate delegații de muncitori, care au mers la primar să protesteze. Și am cîștigat. Prestările n-au mai fost urcate.

=== [Page 1] === Scînteia – Year XXXIV, No. 6683, Sunday 18 July 1965, 4 pages, 30 bani. Headline: "We greet the Party Congress [with fulfilled commitments]" (Romanian workers' emulation ahead of the 4th Congress of the P.M.R.). [Other articles – not translated: emulation reports (Hunedoara, Mureș-Autonomous Hungarian regions), arrivals of other delegations (Soviet delegation led by Leonid Brezhnev; Albanian, Mongolian, Guinean, Guatemalan, Chilean, Moroccan delegations etc.), Vietnam war reports from Saigon/Hanoi, sports, cinema listings, other news.] Arrival of delegations of communist and workers' parties at the 4th Congress of the P.M.R. Delegation of the Communist Party of Indonesia On Saturday the delegation of the Communist Party of Indonesia arrived in the capital to take part in the 4th Congress of the P.M.R. The delegation consists of D. N. Aidit [D.N. Aidit], chairman of the Central Committee of the Communist Party of Indonesia, head of the delegation; Karel Supit, member of the Secretariat of the C.C. of the Communist Party of Indonesia, head of the foreign relations section of the C.C.; Umi Sardjono [Umi Sardjono], alternate member of the C.C., chair of the women's organisation "Gerwani"; and Anwar Dharma, correspondent of the central organ of the Communist Party of Indonesia, "Harian Rakjat". On arrival at the airport the delegation was met by comrades Nicolae Ceaușescu, first secretary of the C.C. of the P.M.R., Alexandru Drăghici, member of the Political Bureau of the C.C. of the P.M.R., Dumitru Coliu, alternate member of the Political Bureau, Paul Niculescu-Mizil, secretary of the C.C. of the P.M.R., Simion Bughici, Petre Lupu, Mihai Suder, Ghizela Vass, Cornel Fulger, party activists and working people. Members of the Indonesian embassy in Bucharest were present. A group of pioneers presented flowers to the members of the delegation. Delegation of the Workers' Party of Vietnam On Saturday morning the delegation of the Workers' Party of Vietnam arrived in the capital. The delegation includes Le Duc Tho [Lê Đức Thọ], member of the Political Bureau and secretary of the C.C. of the Workers' Party of Vietnam, head of the delegation, Tran Quang Huy, alternate member of the C.C., deputy head of the propaganda and agitation section of the C.C., and Hoang Tu, ambassador of the D.R. of Vietnam to the R.P. Romania. Visits by delegations of communist and workers' parties The delegations of some communist and workers' parties invited to the proceedings of the 4th Congress of the P.M.R. made a series of visits in the capital and in the country. Thus the delegations of the Communist Party of Sweden, the Italian Communist Party, the Workers' Party of Vietnam and the Communist Party of Indonesia visited the new housing districts and social-cultural buildings in the capital. [Note: the title metadata mentions Setiati Surasto, but she does not appear in the readable OCR text.]