Scinteia (catalogued as 1972-07, Nr. 9214): sentence in trial of Suwardiningsih (PKI CC)

Title: Scinteia (1972-07) - Nr. 9214, sentence in trial of Suwardiningsih (PKI CC) [archive.org scanteia_1972_07_9214] Source: Internet Archive, https://archive.org/details/folder-5-scanteia_1972_07_9214 Date retrieved: 2026-10-19 OCR text (_djvu.txt) A ORGAN Anul XXXVI Nr. 7210 AL COMITETULUI Marţi 3 ianuarie 1967 CENTRAL AL P.C.R. 6 PAGINI— 30 BANI Cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.C. al P.C.R. rostită la posturile de radio și tele cu prilejul Anului Nou agi tovarăşi și prieteni, ~ cîteva minute, anul 1966 — an încue mari realizări ale poporului român ga viaţă socială, de afirmare activă oastre pe arena internaţională — se ta la cronica glorioasă a Republicii România, îmbogăţind cu o nouă oria milenară a patriei. i de seamă realizare obţinută de »stru în 1966 este încheierea cu sucului an al planului cincinal. Forroducţie ale ţării au continuat să te, avuţia naţională a sporit, s-a „velul de trai al maselor, s-au petre- „91 schimbări calitative în direcţia dez- ării democraţiei, înfloririi națiunii noastre taliste. ezultatele de seamă dobîndite în toate dovile de activitate reprezintă un izvor de ireptăţită mîndrie patriotică pentru întregul popor. Doresc să evidenţiez cu deosebire hărnicia, talentul şi capacitatea muncitorilor, țăranilor şi intelectualilor, entuziasmul şi abnegaţia dovedită de toţi cei ce muncesc, fără deosebire de nationalitate în înfăptuirea politicii marxisi-leniniste a partidului nostru, în vasta activitate închinată propășirii patriei. În acest prag de an nou, conducerea partidului şi statului adresează tuturor locuitorilor țării cele mai calde felicitări pentru succesele obţinute în măreaţa operă de construcţie a României socialiste. Dragi tovarăşi, Întimpinăm anul 1967 cu încredere şi optimism, cu hotărîrea nestrămutată de a adăuga Primirea la Consiliul noi înfăptuiri edificiului înălțat de poporul român în anii socialismului, de a face noi paşi înainte spre măreţele țeluri stabilite de Congresul al IX-lea al partidului. Analizînd sarcinile anului viitor recenta plenară a Comitetului Central al partidului a subliniat, într-un spirit de înaltă exigenţă comunistă, necesitatea ridicării pe un plan superior a întregii activităţi economice, marile îndatoriri ce revin în acest sens organelor de partid şi de stat, tuturor oamenilor muncii. Plenara a relevat importanța deosebită a perfecţionării muncii în toate direcţiile, în toate sectoarele vieţii sociale, aceasta fiind o cerinţă imperioasă pe care ne-o impune legea dialectică a dezvoltării societăţii, pe care ne-o Dezbaterile Marii Adunări Naţionale — înaltul sfat al ţării — au evidenţiat adeziunea deplină a tuturor categoriilor sociale ale ţării faţă de măsurile elaborate de conducerea partidului şi statului, hotăriîrea fermă a celor ce muncesc de a înfăptui neabătut politica internă şi externă a Partidului Comunist Român — expresie fidelă a intereselor vitale ale întregului popor. Ne exprimăm încrederea că anul care vine va aduce succese tot mai mari în construc- ţia socialismului, în viaţa minunatului nostru popor, în făurirea viitorului strălucit al scumpei noastre patrii. Anul care a trecut a fost un an de activitate intensă a partidului şi guvernului țării pe planul politicii internaţionale, pentru dezvoltarea şi întărirea relaţiilor de prietenie şi colaborare multilaterală cu toate țările socialiste, pentru lărgirea cooperării de Stat a sefilor misiunilor diplomatice Preşedintele Consiliului de Stat iziune cu toate statele, indiferent de orînduirea lor socială, pentru securitate internațională şi pace între popoare. Opinia publică din țara noastră, ca şi din întreaga lume, a condamnat ferm continuarea şi intensificarea războiului agresiv al Statelor Unite împotriva Vietnamului. Partidul și statul nostru, întregul popor cer cu hotărîre să se pună capăt acestei agresiuni, își manifestă activ solidaritatea cu lupta eroică a poporului vietnamez, cu lupta popoarelor împotriva colonialismului, a imperialismului, pentru dreptul lor sacru de a-şi hotări singure destinul. Fie ca anul ce vine să înregistreze noi progrese pe calea afirmării principiilor independenţei şi suveranităţii naţionale în relaţiile dintre state, pe calea luptei pentru democra- ţie şi socialism, să aducă noi împliniri aspiraţiilor poporului român, ca şi ale tuturor popoarelor, spre pace şi colaborare interna- ţională. Înainte de a suna prima bătaie”de ceas a noului an, să ridicăm paharul pentru toţi acei care prin munca lor eroică şi entuziastă dau viaţă politicii partidului: clasa muncitoare, țărănimea, înlelectuaiitatea, întregul nostru popor, pentru Partidul Comunist Român — conducătorul încercat al celor ce muncesc; pentru prosperitatea patriei noastre, Republica Socialistă România; pentru pace şi colaborare între popoare. Vă urez, dragi tovarăși, succese şi mai mari în muncă, sănătate, fericire în viaţa personală, împlinirea tuturor dorințelor dumneavoastră de mai bine. La mulți ani! de mai -Consiliul siape pentru sta.. Consiliul de Stat al Repu; ART. UNIC. — Alegerile loc la data de 5 martie 1967. Constituirea sfaturilor populare comunale noi alese se va face după data de 7 martie 1967. Desen de LUCIAN POPA | şi Preşedintele Consiliului de Stat, CHIVU STOICA „Semne bune anul are“ Mihai NEGULESCU Urările pentru Anul Nou 1967, de care telegraful, telefonul și plicurile poștale au vibrat îndelung în zilele din urmă, au fost optimism. Expresie a ceea ce ne propunem să realizăm, întiile ginduri alə anului ne aduc o încredere nouă în puterea rodnic și bun, an de pace și creație, aşa cum ni-l dorim, așa cum sîntem hotăriți a-l împlini pină în ultima secundă a trecerli sale, anul 1967 îşi are în noi, de pe acum — ca într-o mirifică matrice îndrituirile. Intrat în țară deodată prin vechi porți înilorate, ale satelor de la munte, ca şi pe sub arcadele suple ale edificiilor contemporane, timpul acesta nou, măsurat în planuri și în vise umane, ne solicită şi ne domină, tulburător, încă din primele sale momente, cu dovezi de cutezanţă şi faptă, de tenacitate, prin care 19 milioane de oameni, într-o mare familie a socialismului, își măsoară vadul său propriu în istoria timpului nostru. „Semne bune anul are” — ne-au cîntat colindă. torii, la pervazurile abutito, lingă mușcatele catifelate, lingă ochii mari, smălțuiți cu fire de rouă, ai copiilor. „Semne bune anul are” se rotesc încă, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România DECRET l ser ag ` pentru numirea tovarăşului Ilie Verdeț în funcţie ju Sp. op de prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştr. | au a cuna Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: ART. UNIC. — Tovarășul [lie Verdeț se eliberează din funcţia Noaptea bucuriei bine siliului de Miniştri. Președintele Consiliului de Stat, CHIVU STOICA de vicepreședinte al Consiliului de Miniştri şi se numeşte în func- ţia de prim-vicepreşedinte al Coriîn aer, ecourile glasuriior noastre de demult, glasuvile copiilor care am fost odată, într-o vreme, cind ceea ce numim acum cu miîndrie anil noştri abia îşi prefigurau rosturile lor fnnoitoare. Din semnele bune ale Mii sore Soorp > Oy le | i Dă mud lia d i baa d pe unajn noasue u constructori, de creatori ai. noii societăţi. Semnele bune ale Anului Nou au astfel o puternică legătură də rudenie cu tot am izbîndit anterior, cu (Continuare in pag. a V-a) BUZĂU Uzina de sirmă a intrat parţial in producţie Uzina de sirmă şi produse din sirmă de la Buzău a intrat parţial in producţie. Procesul tehnologic al fabricii are un nivel ridicat de automatizare. În anul 1967 aici vor fi realizate 30 000 tone de sîrmă cu diamnelre cuprinse între 1,5—5 milimetri. Constructorii continuă să ridice obiectivele prevăzute pentru celelalte etape de dezvollare a uzinei, a cărei capacitate de productie va avea în tinai 140090 tone de sirmă. Totodată, se fac pregătiri pentru începerea construcției fabricii de electrozi pentru sudură din cadrul uzinei, care va livra anual — începînd din 1968 — 24000 tone de asemenea produse. (Agerpres) al Republicii Socialiste România, Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Marii Adunări Naţionale, Ştefan Voitec, secretarul Consiliului de Stat, Grigore Geamănu, şi ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, au primit în ziua de 31 decembrie, la Palatul Consiliului de Stat, pe şefii misiunilor diplomatice acreditaţi în Republica Socialistă România, care au prezentat felicitări cu prilejul Anului Nou. Au prezentat felicitări ambasadorii: Cubei — Manuel Yepe Menendez, Turciei — Semsettin Arif Mardin, R. P. Polone — Wieslaw Sobierajski, Indiei — K. R.F. Khilnani, R. P. Mongole — Togoociin Ghenden, R. P. Bulgaria, — Gheorghi Bogdanov, Belgiei — Honore Cambier, R. D. Vietnam — Hoang Tu, Franței — Jean Louis Pons, Suediei — Olof Gustav Bjurström, Italiei — Niccolo Moscato, Austriei — Johann Manz, R. P. Ungare — Jozsef Vince, Indoneziei — Sambas Atmadinata, R. D. Germane — Ewald Moldt, Marii Britanii — Leslie Charles Glass, Japoniei — Akira Shigemitsu, R. S. F. Iugoslavia — Iakşa Petrici, R. S. Cehoslovace — Cestmir Cisar, Uniunii Sovietice — A. V. Basov, Finlandei — Bjorn Olof Alholm, R. P. Albania — Iosif Pogace, Olandei — Joost B. Haverkorn van Rijsewijk, Iranului — Soltan Hossein Vakili Sanandaji, Republicii Islamice Pakistan — Ahsan-ul-Haque, însärcinații cu afaceri ad-interim ai: Chile — Jaime Coutts, Argentinei — Hernan Sixto Fernandez, Izraelului — Mordechai Avgar, Greciei — Spyros A. Adamopoulos, R. P. Chineze — Van Tun, Republicii Arabe Unite — Mahmoud Badawi; Brao SU ziliei — M. C. de Margcs Pitao, Statelor Unite ale Americii — Joseph W., Neubert, Elveţiei — Wilhelm Doppler, R. P. D. Coreene — Mulțumind şefilor misiunilor diplomatice pentru felicitările şi urările exprimate, preşedintele Consiliului de Stat, Chivu Stoica, în numele Consiliului de Stat, al Consiliului de Miniştri şi al Marii Adunări Naţionale a transmis diplomaţilor acreditaţi în ţara noastră cele mai bune urări de sănătate, de prosperitate popoarelor din ţările pe care le reprezintă, toastind pentru pace, prietenie şi colaborare internațională. Decanul corpului diplomatic, Manuel Yepe Menendez, ambasadorul Republicii Cuba, a toastat în sănătatea conducătorilor de stat români, pentru prosperitatea poporului român, pentru pace şi prietenie între popoare. (Agerpres) Cum v-aţi petrecut revelionul? lată prima întrebare cu care sîntem întîimpinați cei care, odată cu reluarea în '67 a preocupărilor cotidiene, îi reîntîilnim după... un an. Revelionul w unitate de parte, o noaðte-zi, cea a' anului. Este şi o ambianță, cadru feeric al unei străvechi datini sosite de fiece dată în sania de argint a iernii, pe sub brazii ninși cu lumini, în clinchet de cupe și în „aho-aho“-ul Plugușorului. În acelaşi timp, revelionul este o stare de spirit: robustă, încrezătoare și frenetică primire făcută noului an. Primire făcută cu alaiul cuvenit, de întregul popor. Avem în față, adumate pe masa redactiei, imagini din amplul film al revelionului 1967. Oameni surprinşi în clipa întilnirii cu viitorul, cînd puştiul preia curajos ștafeta timpului. Oameni celebrînd cele 12 bătăi ale lui Cronos — ecouri parcă ale unei mari şi unice inimi omeneşti care pulsează generozitate și În timpul primirii la-Consiliul de Stat optimism. Iată-i dansînd sau urîndu-şi solemn ani 2înd la o glumă sau savurînd o specialitate culinară. Gesturi cu o semnificaţie festivă, încărcate de emoție, altele simple, recunoaşteţi în instantaneele acestei nopți? Dincolo de varietatea de chipuri și expresti, cu infinitele lor nuanţe, de la voioşia din jurul unei mese de familie pînă la explozia de voie bună a celor cuprinși în vîrtejul carnavalului, se simte o intensă poftă de viaţă, o re- Foto: Gh. Vinţilă vărsare de optimism. Un an bun s-a încheiat, intrăm mai încrezători, mai plini de energie în noul an, închinînd pentru succesele de mîine ale tuturor și ale fiecăruia! Dintotdeauna, în această noapte oamenii și-au făurit vise şi speranțe; în climatul nostru social, nădejdile de viitor se țes din firul trainic al certitudinilor creatoare, al unor izbînzi generatoare de optimism la scara a 19 milioane de oameni, Asociem revelionul cu primul „La mulţi ani!“ rostit la miezul nopții, cu urările celor dragi, cu orele scînteietoare ca jocurile de artificii. Sărbătoarea începe însă mai înainte, pentru unii chiar cu mult mai înainte de cumpăna anilor. Căci din farmecul revelionului face parte şi plăcuta desfășurarea talentelor culinar-gospodărești, şi forfota mai vioaie a străzii, şi goana prin magazinele care împrăștie miros de caltaboşi, de portocale, de brad şi cafea... Dar să nu anticipăm secvențele filmului pe care-l putefi urmări în pa- _gina a III-a. Victor VANTU Telegrame Tovarăşului FIDEL CASTRO RUZ prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Cuban, prim-ministru al Guvernului Revoluționar al Republicii Cuba Tovarăşului dr. OSVALDO DORTICOS TORRADO președintele Republicii Cuba Havana Cu prilejul celei de-a VIII-a aniversări a Zilei eliberării, ziua naţională a Cubei, în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat, Consiliului de Miniștri ale Republicii Socialiste România, al poporului român şi al nostru personal vă adresăm dv. şi prin dv. tuturor oamenilor muncii din Cuba felicitări cordiale şi urări de noi succese în opera de construire a socialismului, în lupta pentru apărarea independenţei şi suveranităţii patriei, împotriva imperialismului. Ne exprimăm convingerea că prietenia și colaborarea frăţească româno-cubană se vor dezvolta continuu, spre binele popoarelor noas= tre, în interesul unităţii ţărilor socialiste, al cauzei păcii în lume. NICOLAE CEAUȘESCU secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român CHIVU STOICA presedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Comitetului Central al Partidului Comunist din Chile Santiago — Chile Cu prilejul celei de-a 45-a aniversări a creării Partidului Comunist din Chile, Comitetul Central al Partidului Comunist Român vă transmite dv., întregului partid și tuturor oamenilor muncii chilieni un cald salut frăţesc și urează Partidului Comunist din Chile noi succese în lupta pe care o desfășoară pentru interesele clasei muncitoare și ale poporului chilian, pentru pace, democraţie şi progres social, COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN LUPA PAGINA 2 SCINTEIA RR A RT RE E E E RE E RC RR E E RR RE E E D CE AVEM DE FĂCUT) Ín construcții nu se mai poate IN CONSTRUCŢIA NOILOR TIPURI “DE MAŞINI Ing. Trofin SIMEDREA prim-vicepreşedinte al Comitetului de Stat al Planificării Atft la Plenara C.C. al P.C.R. din 21—23 decembrie 1966, cît şi la recenta Sesiune a Marii Adunări Nationale s-a pus un deosebit accent pe problemele care se ridică în legătură cu dezvoltarea şi diversificarea, în continuare, a industriei constructoare de maşini. Referindu-se la aceste esenţiale aspecte, tovarășul Nicolae Ceauşescu a subliniat că în 1967 şi în anii următori va trebui să se depună eforturi substanțiale pentru a lichida Tămiînerile în urmă în domeniul construcțiilor de mașini. Numai astfel — a accentuat secretarul general al C.C. al partidului — vom putea asigura modernizarea economiei noastre, apropierea ei de economia țărilor avansate. în legătură cu aceasta mă voi referi la asimilarea noilor utilaje și instalaţii industriale. De la ce realizări pornim în noul an, ce deficiențe se impun a fi soluționate, începînd cu primele luni din 1967? Mai întîi, trebuie menţionat că pe baza planului cincinal s-a încheiat pregătirea tehnică a fabrica- ției unui mare număr de maşini şi utilaje care urmează să fie produse în acest an. Dar, rezultatul amintit nu este decit începutul acpe baze şi criterii judicioase a asimilării noilor mijloace tehnice. În cel de-al doilea an al cincinalului, se vor asimila și introduce în fabricație sute de noi produse, între care diferite cazane de aburi, grupuri turbogeneratoare de 12 şi 50 MW, freze portale longitudinale, utilaje și echipamente pentru industria construcţiilor, locomotiva Diesel-hidraulică de 1250 CP şi cea electrică de 6580 CP etc. Concomitent cu realizarea acestor sarcini este absolut necesar să se abordeze și anumite laturi organizatoricu ale asimilării. Este vorba de îndatorirea Ministerului Industriei Construcţiilor de Mașini, a celorlalţi factori cu responsabilităţi în acest domeniu, de a înlătura cît mai operativ deficienţele care determină prelungirea ciclurilor de asimilare, precum şi nerespectarea termenelor de punere în fabricație a noilor produse. Sarcina de a produce în serie utilaje ca maşina universală de rectificat fără centre, masina de filat cu inele, tip îngust, pentru bumbac. autostivuitarul cu furci laterale de 5 tone forță n-a fost îndeplinită în 1966, aşa cum era prevăzut. Se impune să fie continuate și amplificate eforturile uzinelor de a-și dezvolta serviciile de proiectare şi de pregătire tehnologică. Cu toate că în majoritatea întreprinderilor, inginerii şi tehnicienii sînt mai bine utilizaţi, că s-au înregistrat progrese evidente în ce priveşte înlocuirea specializării pe grupe de produse cu specializarea pe genuri de probleme, extinderea utilizării pieselor şi a subansamblurilor tipizate, proiectarea în serii unitare și în familii de produse, atacarea în paralel a unor faze de pregătire tehnică — sint domenii în care se impun perfecţionări. De pildă, este nevoie ca proiectanţii să colaboreze mai strîns cu tehnologii pentru elaborarea unor soluții constructive care să permită realizarea noilor produse pe baza celor mai avantajoase tehnologii. O sarcină esenţială este reducerea consumurilor specifice de manoperă şi metal, valorificarea superioară a tuturor materiilor prime şi materialelor. Înfăptuirea acestui imperativ pus de conducerea de partid depinde în mare măsură de nivelul muncii de proiectare a noilor produse, de îmbunătățirea concepției constructive și tehnologice a tuturor proiectan- ților. Trebuie să crească ponderea produselor complexe și de mecanică fină, să fie întărite eforturile pentru asimilarea cu precădere a instalaţiilor tehnologice complete destinate industriei chimice, prelucrării țițeiului, industriei alimentare, siderurgiei, a utilajelor individuale, mai ales mașini-unelte de ı înalt nivel tehnic. Constructorii de | maşini, la toate aceste noi mijloace tehnice, au îndatorirea să dimensioneze cît mai economic partea care necesită consum mare de meta! și să renunţe în măsură tot mai însemnată la importul părții înaltă tehnicitate, realizind această parte în ţară. De multe ori, procesul de asi- = milare se consideră încheiat în momentul omologării prototipurilor și nu o dată cu începerea fabricaţiei de serie, cum ar fi normal. De pildă, deși la uzina „Electroputere“ — Craiova, asimilarea întrerupătoarelor de înaltă tensiune s-a desfă- şurat în bune condiţii, iar prototipul a fost omologat la termenul prevăzut, din lipsa unor materiale neaprovizionate la timp, fabricaţia lor de serie a început cu o întirzlere de citeva luni, perioadă în care aceste întrerupătoare au fost procurate din import. Iată de ce esenţială „este respectarea întocmai, în toate cazurile, a terme- | nelor de realizare a ultimei faze a asimilării, adică a începerii fabricației de serie, Şi în privinţa perfecţionării cadrului metodologic adecvat activităţii de asimilare a noilor produse, se impun, în continuare, eforturi susţinute. Trecerea de la planificarea de către Comitetul de Stat al Planificării a tuturor fazelor intermediare ale asimilării, la stabilirea termenului de realizare a ultimei faze, eşalonarea celorlalte fiind la latitudinea ministerului, a dat pînă acum bune rezultate, asigurindu-se fixarea unor termene intermediare realiste şi respectarea lor strictă. Nu ne vom opri însă aici. Urmărindu-se riguros de către C.S.P. şi minister timpul în care se desfăşoară fazele intermediare, evitarea manifestărilor de voluntarism, justa corelare a diferitelor faze, neîndoielnic se va accelera ritmul asimilării, se va putea îndeplini în condiţii optime planul de introducere în fabricaţie a noilor mijloace tehnice. Rezultatele superioare în asimilarea de noi maşini, utilaje și instalații depind, în mare măsură, dintre Ministerul Industriei Construcțiilor de Mașini și ministerele beneficiare. Beneficiarii cer asimilarea unor produse în cel mai scurt timp, dar tărăgănează uneori nepermis de mult elaborarea studiilor tehnico-economice de fundamentare a acestor lucrări, ca și precizarea tipurilor care le sînt necesare. Ministerul Minelor a solicitat, de pildă, să i se furnizeze grinzi metalice articulate pentru abataje și o mașină de torcretat galerii, iar Ministerul Industriei Chimice — un agregat pentru balotat stuf. Nici unul dintre acești beneficiari nu a elaborat însă la timp studiile tehnico-economice şi nici nu s-a decis asupra tipurilor de care are nevoie. Aceasta a făcut necesar ca C.S.P. să înscrie în planul de stat o anexă care conţine sarcinile fiecărui minister privind elaborarea de studii tehnico-economice. Ministerul Petrolului nu a mai emis comenzi pentru motopompa Duplex de 1 250 CP, pe care a solicitat-o, aşa încît lucrările de asimilare au fost sistate, iar Ministerul Economiei Forestiere. după ce a întocmit şi aprobat studiul tehnico-economic iar prototipul a fost realizat, a renunțat la maşina de sus, Cine răspunde pentru daunele provocate, pentru energia şi timpul care au fost irosite zadarnic? Viaţa, sarcinile complexe ale cincinalului solicită din partea tuturor beneficiarilor o altă optică în această privință, un mai accentuat simţ de răspundere, o mai strînsă colaborare cu ministerul furnizor. De înfăptuirea tuturor acestor sarcini depind realizarea unei părți însemnate din obiectivele de investiţii ale cincinalului, participarea într-o proporţie sporită a ţării noastre la schimbul internațional de valori şi realizări tehnice. admite o cadență dezordonată În 1987, comparativ eu anul care a trecut, va trebui să se realizeze un volum de investiţii cu 17 ]a sută mai mare. Clădit pe programul de investiţii elaborat de Congresul partidului, planul pe anul 1967 se caracterizează prin intrarea în funcţiune, desfăşurarea din plin sau începerea lucrărilor la unele din cele mai importante obiective ale chimiei, energeticii, siderurgiei, construcţiilor de ma- şini şi industriei uşoare, ca şi ale altor ramuri. În lumina acestor sarcini, aşa cum s-a arătat la Plenara C.C. al P.C.R, din 21-23 decembrie 1966, şi la Sesiunea Marii exemplară a prevederilor planului de investiții, respectarea cu strictețe a termenelor stabilite de dare în exploatare a noilor capacităţi industriale trebuie să constituie obiective esențiale pentru ministerele şi întreprinderile beneficiare de investiţii, proiectanți şi constructori, precum şi pentru furnizorii de utilaje și materiale. întreprinderi de construcţii demonstrează că este întrutotul posibil ca în activitatea de investiţii să se obțină, încă din prima lună a anului și pe întreg trimestrul I, volume de investiţii şi de lucrări la construcţii-montaj cu mult superioare realizărilor din perioadele corespunzătoare ale anilor precedenţi. Convingător este exemplul lucrărilor de la dezvoltarea uzinei „Tractorul“-Braşov, la care în luna ianuarie 1966 s-a realizat la investiţii 7,3 la sută şi la construcții-montaj 8,4 la sută din planul anual, iar pe întreg trimestrul I 35,2 la sută și, respectiv, 36,7 la sută. Cazurile cînd în luna ianuarie se obțin cîte 3—4 procente, iar în trimestrul I 15—16 la sută din planul anual de investiții nu se datoresc condițiilor atmosferice, cum se încearcă de multe ori să se justifice rämînerile în urmă din această perioadă. Cauzele constau în pregătirea defectuoasă a lucrărilor pe timp lon RĂŢOI vicepreşedinte al Băncii de Investiţii de iarnă, în folosirea cu productivitate scăzută a mecanismelor şi utilajelor, în mneaplicarea cu hotărîre a procedeelor avansate de execuţie practicate în ţară sau în în perioada de început a anului imprimă lucrului pe şantiere caracterul de muncă în asalt în trimestrele următoare şi mai ales în ultimele luni ale unui an, uneori fără să se mai poată asigura recuperarea lor integrală. Repercusiuni se înregistrează și asupra activității de construcțiimontaj. Încetinirea ritmului de execuție în trimestrul I provoacă trecerea în stare inactivă sau folosirea parțială a mecanismelor gi utilajelor, a mijloacelor de transport și a bazelor de producție, utilizarea incompletă a forței de muncă. Totodată, se înregistrează depăşiri ale costurilor planificate. Livrările de materiale de construcții făcîndu-se ritmic şi neputîndu-se utiliza în proporţiile stabilite, se creează stocuri supranormative, apar împrumuturi restante. Asupra căror chestiuni trebuie insistat pentru a se preveni neajunsurile, precum și pierderile care se mai constată la unele organiza- ţii de construcții-montaj, în scopul creşterii eficienței economice a în primul trimestru a 20—25 la sută din planul anual de investiţii? Mai întîi, nu e posibil să se mai admită marile întîrzieri care se constată în predarea documentatiei tehnice. Aşa cum s-a arătat la recenta Plenară a C.C. al P.C.R. din 21—23 decembrie, forțele de proiectare trebuie concentrate în scopul terminării proiectelor restante, Contractarea şi livrarea ritmică a utilajelor tehnologice pentru montaj este o altă cerință indispensabilă menținerii unui ritm constant de lucru pe şantiere. Specificul primului trimestru face posibilă montarea unui volum mare de utilaje. Or, în multe cazuri, lucrurile se petrec invers: în primele luni ale anului se execută foarte puține lucrări de montaj, şi aceasta datorită faptului că lucrările de construcție nu sînt aduse într-un stadiu avansat. Forurile tutelare de investiţii trebuie să urgenteze contractarea utilajelor şi, împreună cu Ministerul Industriei Construcțiilor de Exterior, să urmărească îndeaproape livrarea lor ritmică încă de la începutul anului. Mari îndatoriri revin constructorilor, Aceştia trebuie să repartizeze fiecărui şantier, încă din primele zile ale anului, volume de lucrări la nivelul capacităţii maxime de execuţie, în corelare cu sarcinile anuale de plan. Nu toate organizațiile de construcții s-au îngrijit de crearea tuturor acestor condiții absolut necesare menținerii unui ritm susținut de lucru în primele luni din 1967. Aşa, de exemplu, la construcțiile de locuințe ale Sfatului popular al regiunii Oltenia, la începutul lunii decembrie, nu era asigurată închiderea spațiilor pentru continuarea lucrului pe timp friguros la 23 blocuri cu 1176 apartamente, iar la Sfatul popular al regiunii Ploiești la 17 blocuri cu 948 apartamente. Astfel de situații s-au constatat şi pe unele şantiere industriale, cum sînt Combinatul petrochimice Ploieşti, Complexul Sibiu-moară și fabrică de pîine la care stadiile fizice ale unor lucrări erau întîrziate. Pentru înlăturarea unor asemenea rămîneri în urmă sint necesare măsuri energice şi coordonate din partea tuturor factorilor de răspundere din domeniul investi- țiilor: titulari şi beneficiari de investiţii, constructori, proiectanți. OBLIGAȚII GE DECURG DIN RIDICAREA GRADULUI DE MEGANIZARE A AGRIGULTURI Petre MOLDOVAN prim-vicepreședinte al Consiliului Superior a! Agriculturii În anul care s-a încheiat, agricultura noastră a făcut noi paşi înainte pe calea dezvoltării intensive şi multilaterale, a modernizării producției agricole. Muncind cu hărnicie şi entuziasm, mecanizatorii au reuşit să folosească mai rational baza tehnică modernă de care dispune agricultura noastră. În cadrul măsurilor pentru dezvoltarea agriculturii, la recenta Plenară a C.C. al P.C.R. s-a arătat necesitatea îndeplinirii prevederilor privind mecanizarea lucrărilor agricole. Lărgirea mecanizării se va realiza printr-o diversificare a tipurilor de tractoare şi maşini agricole, ceea ce va asigura o creştere însemnată a sortimentului de lucrări în toate ramurile. Progrese însemnate se vor realiza în anul 1967, în special în ceea ce priveşte mecanizarea în viticultură, pomicultură şi legumicultură, unde pînă acum, lucrările s-au efectuat mai ales manual sau cu mijloace cu tracţiune animală. Ținind seama de faptul că marea majoritate a viilor noastre sînt situate pe pante, în prima etapă se vor introduce tractoare viticole pe şenile. Cu mijloacele acţionate de aceste tractoare se vor mecaniza OBIECTIVUL CENTRAL ACTIVITĂŢI ECONO RIDICAREA CALITATI A ÎNTREGII ICE Vom asigura valorificarea a noi rezerve în economia regiunii Galați În actualul cincinal, dezvoltarea economică a regiunii Galaţi va continua cu intensitate sporită. Este concludent pentru ritmul înaintării noastre faptul că la sfirșitul anului 1970 întreprinderile regiunii vor realiza o producție egală cu întreaga României din anul 1938. Considerind realizarea integrală a volumului sporit de investiții problema hotăritoare a dezvoltării economice, comitetul regional de partid îi acordă o atenţie primordială concentrind toate eforturile spre aplicarea indicaţiei conducerii partidului privind executarea în trimestrul 1 1967 a unui volum de lucrări care să reprezinte aproximativ un sfert din planul de investiții al anului. Cu sprijinul organelor locale de partid, întreprinderile, ministerele de resort vor trece la alcătuirea unor planuri de măsuri menite să asigure recuperarea unor rămineri în urmă, intrarea în iuncţie la termen a noilor obiective. Esen- țial este ca, o dată stabilite, aceste măsuri să tie aplicate fără întirziere; subliniem aceasta cu convingerea că Ministerul Industriei Metalurgice și Ministerul Industriei Chimice vor acționa cu toată promptitudinea spre a asigura în cel mai scurt timp întreaga documentație tehnică şi crearea unor condilii optime de lucru ps timp de iarnă, evitind situaţiile de anul trecut cînd în primul trimestru s-a realizat un volum redus de investiții pe unele şantiere. Comitetul regional de partid a sprijinit întreprinderile de construcţii şi cele beneficlare să ia măsuri de pregătire din timp a documentației tehnice, de mai bună organizare a lucrărilor pe şantiere, de sporire a indicilor de utilizare a instalațiilor, de promovare a metodelor moderne de exscuţie. Munca politică a organizaţiilor de partid de pe șantiere va fi axată spre realizarea la timp şi la nivel calitativ a tuturor lucrărilor, economisirea materialelor de construc- ţie şi în special a metalului. În lumina sarcinilor trasate de recenta plenară a C.C. al P.C.R., vom acorda o atenție deosebită pregătirii cadrelor necesare noilor obiective, spre a asigura în cel mai Constantin DĂSCĂLESCU prim secretar a! Comitetului regional Galaţi al P.C.R. scurt timp atingerea parametrilor proiectaţi. Sarcini deosebite pune în fața organelor și organizațiilor de partid creşterea în 1967 a producției industriale cu peste 50 la sută față de anul 1965. Dezbaterea ciirelor de plan în întreprinderi a dus la descoperirea de noi rezerve interne astfel încît va putea fi realizată də peste 100 milioane lei. în fața organizațiilor de partid constă în mobilizarea colectivelor de fntreprinderi pentru fndeplinirea ritmică şi la toți indicatorii a sarcinilor de plan încă din primele săptămini ale anului, prin tehnologiei de fabricaţie, mai buna folosire a capacității də producție, mărirea indicilor de utilizare a maşinilor, Totodată, organizațiile de partid vor sprijini îndeaproape conducerile întreprinderilor să întărească serviciile de concepție cu specialişti bine pregătiți care să asigure asimilarea de noi produse cu periormanje superioare. Vom acorda o deosebită aten- ție întreprinderilor care produc pentru export, ajutîndu-le să lărgească gama sortimentelor solicitate, să asigure un nivel calitativ competitiv pe biroului comitetului regional de partid vor răspunde personal de activitatea principalelor întreprinderi şi şantiere din regiune. În acelaşi timp, colective formate din activişti de partid și spacialişti din economie vor controla şi ajuta organizaţiile de partid și conducerile întreprinderilor în realizarea planului pe sortimente, livrarea ritmică a producției, folosirea eficientă a capacităților de producţie şi a torței de muncă, valoriiicarea superioară a materiei prime şi materialelor. 1967 va marca, de asemenea, progrese importante în dezvoltarea intensivă şi multilaterală a agriculturii regiunii. Vor Îl intensificate lucrările de hidroamelioraţii prin care se vor cistiga zeci de mii ha teren. Suprafetele irigate vor spori cu 14 300 ha, din care peste 6000 ha se vor amenaja cu posibilitățile proprii ale cooperativelor de producție. Va continua acțiunea de combatere a eroziunii solului în raioanele Bujor, Tecuci, Galaţi şi Panciu, executindu-se 3 500 ha terase ce vor fi plantate cu vii. Agricultura regiunii va primi noi mașini și tractoare, iar 80 la sută din suprafeţele arabile vor îi tfertilizate cu îngrășăminte chimice. Sə creează astfel posibilitatea ca producţia globală de cereale să crească cu 95 000 tone, iar producția de lapte cu 70000 hectolitri. Desigur, transformarea acestei posibilităţi în realitate depinde în cea mai mare măsură de modul cum organizaţiile de partid vor mobiliza si îndruma consiliile agricole, uniunile cooperatiste, conducerile unităţilor, mecanizatorii şi țăranii coopsratori la executarea la timp şi la un înalt nivel calitativ a tuturor lucrărilor agricole. Vom sprijini uniunea regională a aplicarea retribuției suplimentare, pregătind condiţiile ca în anul viltor ea să fie generalizată în toate unităţile. Realizarea producției planificate pentru anul viitor în zootehnie cere ca atenția să tie îndreptată spre creşterea efectivelor de animale de mare productivitate, continuarea acțiunii de profilare şi specializare a unor gospodării de stat pentru diferite producții animaliere, construirea noilor complexe zootehnice și fabrici de nutreturi. regionale de partid, care a avut loc recent, a stabilit măsuri politice şi organizatorice menite să dətermine creșterea continuă a forței mobilizatoare a organizaţiilor de partid. Sintem încredințaţi că aplicarea lor va asigura perfecţionarea muncii organizaţiilor de partid din regiune astfel încit ea să asigure îndeplinirea fn cele mai bune condiţii a sarcinilor ce ne revin în cadrul vastului program de înflorire a patriei adoptat de Congresul al IX-lea al P.C.R. lucrări de întreţinere a viilor, pră- șitul între rînduri, stropitul viei. În legumicultură, unde, in prima etapă, sursa energetică o va constitui un șasiu autopropulsat, se vor putea mecaniza pregătirea solului înainte de plantat, plantatul răsadurilor și ghivecelor nutritive, întreţinerea culturilor, combaterea dăunătorilor etc. Și în pomicultură, unde se po folosi tractoarele de 65 CP utili zate în cultura mare, adapta pentru lucrul sub coroanele po: lor se vor putea mecaniza în măsură mai mare combaterea organice, săpatul gropilor şi Progrese însemnate se vo za şi în ce priveşte mecani culturile de cîmp unde acc pune pe îmbunătăţirea tății muncii. În anul 196 tura va primi un număr, de tractoare pe şenile d care vor asigura execut condiţii mai bune a grele mai ales la arat ş Puterea mărită de tracţiu. cestor tractoare permite cre. productivităţii agregatelor cu p te 30 la sută la arătura de 30 adincime, faţă de tractorul pe do roți motrice, contribuind la scurt rea perioadelor de executare a. crărilor şi la efectuarea acestor. chiar pe solurile cele mai grele și în condiţii climatice mai puţin favorabile. Pentru extinderea mecanizării pe terenurile în pantă are o mare însemnătate faptul că, în anul 1967, se vor da în exploatare pluguri reversibile adaptate tractoarelor pe şenile. Agregatele formate din tractoare de 65 CP pe şenile şi plugurile reversibile vor putea executa arăţuri paralel cu curbele de nivel pină la pante de 18—20°, asigurindu-se o însemnată creştere a productivităţii muncii şi o mai bună calitate a lucrărilor. constituie una din condiţiile principale pentru obţinerea de recolta! bogate, Şi în această direcţie, anul 1967 se va face un importa, pas înainte, întrucît agricultura noastră va fi dotată cu primele utilaje pentru administrarea amendamentelor calcaroase pe solurile cu aciditate mărită, ca şi cu maşini pentru încorporarea apelor amoniacale. În unităţile agricole se vor folosi, de asemenea, primele utilaje de răspîndire pe sol a mustului de grajd, Gradul de mecanizare va creşte şi în zootehnie. În acest an se vor produce remorci tehnologice cu capacitate de 5 tone prevăzute cu dispozitive de descărcat furaje verzi. În adăposturile cu ieslele situate în plan median, o asemenea remorcă, acționată de tractor şi deservită de un singur mecanizator, va putea asigura transportul furajelor verzi din cîmp şi distribuirea direct în iesle, inlăturînd toate manipulările intermediare. De asemenea se vor introduce în agricultură mai multe utilaje pantru amenajarea terenurilor irigate şi pentru desecări, care vor contribui la realizarea mai rapidă, cu un consum, redus de forță de muncă. a funciare. Din ridicarea gradului de mecanizare a agriculturii, prin dotarea acesteja cu tractoare şi maşini tot mai numeroase și mai perfecționate, decurg obligații de mare răspundere pentru toți luerătoril de pe ogoare. În principal este vorba de folosirea cu maximum de randament a bazei tehnice, în scopul efectuării în perioadele optime a unui volum de lucrări cît mai mare şi de calitate superioară. Înfăptuirea acestui obiectiv care, în se acţioneze hotărît, din timp, în mai multe direcţii. Sarcini deosebite ne revin în domeniul pregăfirii numărului necesar de mecanizatori care vor lucra pe noile ma- şini şi ridicării calificării mecanicilor agricoli existenţi. Trebuie actionat, de asemenea, cu toată energia pentru organizarea judicioasă a muncii, efectuarea la timp a ingrijirilor şi reparațiilor la maşini şi tractoare, pentru îmbunătăţirea colaborării între S.M.T. şi cooperativele agricole, consolidarea brigăzilor permanente de tractoare și crearea unor condiții mai bune de viaţă şi de muncă mecanizatorilor O mare atenţie este necesar să se acorde utilizării mai eficiente a parcului de maşini existent în gospodăriile de stat, Gorki”, în regia lui Aleksandr Rou. A fost distins cu Marele Premiu Leul San Marco la Veneţia — 1965, pentru cel mai bun film pentru copii. \Coumbite, film al regizorului cubanez Tomaz Gu- » Alea. Este o irescă a vieţii dintr-o mică loca- `e lingă Haiti, unde, cu ani în urmă, oamenii u cu mizeria și greutățile. Cet. premierele lunii ia- Pestturează un nou film ronunat aspirat din viața tineîn întretiininețile unui băiat a ţării nealizat la studioul civa adăuic „Bucureşti”, în re- Socialisterei pne prapa: Pi ap 0G Petrescu, Ștelan pagină ist sebastian Papaiani, Cea mau, Octavian Cotespoporul ní Mihut, George Conce a prifnon Galin, Elena Setele de p se dezvohele străine prograridicat piemieră luna aceasta = cut r Pete, o producție a stu- Q mgidi „Mosfilm“, distinsă cu _Matele Premiu „Exaoquo”, la cel de-al IV-lea Festival basme vestite, meroase limbi. coproducție Germană, principal este Axel Munthe. Cartea de la San Michele — Divina Cine-ltalia şi rion Film-Franța. realizat de regizorul Rudolf Jugert, după romanul „Cartea de la San Michele“, medicul e GOLGOTA — cinemascop: e Sanjuro — o producţie a studiourilor japoneze, în regia lui Akira Kurosawa. Acţiunea filmului se petrece înaintea războiului de restauraţie din Japonia. e Ei Greco — coproducție a studiourilor italo-tranceze. Filmul reînvie epoca zbuciumată a inchiziției, evocind totodată viaţa și activitatea celsbrului pictor grec Dominic Theotokopoulos, numit de către spanioli El Greco. Regizor: Luciano Salce. traduse în nu- POPOARE — 14; 16; 18,15; 20,30, e FEMEILE — cinemascop: CRÎN- GASI (completare Prin muzeele Capitalei) — 15,30; 18; 21, UNIREA (completare Navigatori care dispar) e WEEK-END LA ZUYDCOOTE — cinemascop: DACIA — 8,30—13,30, în continuare; 16; 18,30, 21. e ANUNȚ MATRIMONIAL: BUnr. 7) — 15,30; 18; 20,30, VOLGA e BARBĂ ROŞIE — cinemascop 19,30, FLOREASCA — 9; 12,30, 18; 19,30. e FANTOMELE SE GRĂBESC: VITAN (completare Scoica) — 15,30; 18; 20.15, COSMOS (completare Film-R.F. Crite- Filmul este al cărei erou suedez PAinternaţional al filmului de la Moscova — 1955. Ecranizarea romanului lui Lev Tolstoi este realizată în patru seri! de regizorul Serghei Bondarciuk. Pe ecranele noastre vor rula seriile I și a I-a, cu Liudmila Savelisva, Serghei Bondarciuk, Viaceslav Tihonov, Viktor Stani- Complotul ambasadorilor, producție a studiourilor din Riga, evocă primii ani din viața puterii sovietice, cînd soarta tinerei republici sovietice se hotăra nu numai pe numeroasele fronturi ale războiului civil, ci și la Moscova, Petrograd și în alte oraşe unde se petreceau evenimente grave. Firul acţiunii îl constituie zădărnicirea unui complot organizat pentru răsturnarea puterii sovietice. Regizor: Nikolai Roznațev. Maica Ioana a îngerilor, film polonez, distins cu Premiul special al juriului de la Cannes — 1961. Pelicula semnată de Jerzy Kawalerowicz prilejuieşte confruntarea a două lumi — religioasă şi laică — în contextul unei poveşti de dragoste. Primul an de căsnicie — film inspirat din actualitatea vieţii din R. P. Ungară. Doi tineri izbutesc să-și salveze căsnicia, fericirca, în ciuda greutăților ce li se ivesc în cale. Regia: Gyula Meszâros., Lumea Grimm, Grimm“ de Hermann Gerstner. Noua producție a regizorului Henry Levin ne prezintă biografia romanțată a fraților Grimm, filologi şi autori ai unor 21,15, VICTORIA (completare Jocul) 18,30; 20,45, FLAMUEA (completare Vizita conducătorilor de partid şi de stat în regiunea Huncdoara) — 9; 11,45; 14,30, 17,30; 20,30. e NEVESTE PERICULOASE: REe SANIURO — cinemascop: LU- 13,30; 16; 18,30; 21 (la ambele completarea Pe urmele unui reportaj), 13,30: 16; 18,30; 21. e COUMBITE: CAPITOL — 9;11; eta I TOFT. e NOTRE DAME DE PARIS — cinemascop: LUMINA (completare e GIUSEPPE LA VARSOVIA: 20,30, MIORIȚA (completare Pata) e PROGRAM PENTRU COPII: DOINA — 9; 10,15. e MOŞ GERILĂ: UNION (completare Consfătuirea de constitulre a Consiliului naţional al organizaţiei de pionieri) — 15,15; 18; 20,45, DOI- GLORIA (completare Aragaz) — e PE CĂRĂRILE JUNGLEI — CULESUL CIUPERCILOR — ÎN- FLORIM ȘI NOI CU ȚARA: TIMPURI NOI — 9—21 în continuare, e MINUNATA ANGELICA — cinemascop: ÎNFRĂȚIREA ÎNTRE Aragaz) — 14; 16; 18,15, 20,30. e OMUL DIN RIO: MUNCA — 18; 18,15; 20,20, PROGRESUL (completare Aragaz) — 15,30; 18; 20,30. FERENTARI — 15,30; 18; 20,30. e PORUMBELUL DE ARGILĂ: COTROCENI — 15,15; 18; 20,45. e ACEI OAMENI MINUNAŢI ÎN cinemascop: PACEA — 15,30; 18; 20,30. e CIMARON: VIITORUL (completare Doi) — 15,20; 18; 20,30. e TUNELUL— cinemascop: POPU- LAR (completare Prin muzeele Capitalei) — 15,30; 18; 20,30. o FAUST XX — cinemascop!: AU- RORA (completare Pilula) — 8,30; LIRA (completare Vox Maris) — e POVESTEA PROSTIEI MELE: e CEI ŞAPTE DIN TEBA — cinemascop!: ARTA — 9; 11; 13; 15; 17; 19; 21, DRUMUL SĂRII (completare A cui e şoseaua?) — 11: 15,30; 18; 20,30. e Teatrul de Operă şi Balet: BĂR- BIERUL DIN SEVILLA — 19,30. e Teatrul de stat de operetă: SECRETUL LUI MARCO POLO — 19,30. e Teatrul de Comedie: CAPUL DE e Teatrul Mic: II-LEA — 19,30. e Teatrul satiric-muzical „C. Tănase“ (sala Savoy): REVISTA DRAGOSTEI — 20, (sala Victoria): COLIBRI MUSIC HALL — 20, e Ansamblul artistice al Uniunii Generale a Sindicatelor: PENTRU TOT CE-MI ESTE DRAG — 20. RICHARD AL „Participăm impreună cu intrei » impotriva imperialismului «mezi DECLARAȚII FĂCUTE DE MEMBRELE DELEGAȚIEI UNIUNII FEMEILOR PENTRU ELIBERARE DIN VIETNAMUL bL La invitația Consiliului Național al Femeilor, se află în ţara noastră o delegaţie a Uniunii femeilor pentru eliberare din Vietnamul de sud, formată din Ma Thi Chu, membră a Comitetului Executiv al acestei uniuni, și Nguyen Thi Tam, membră a Comitetului Executiv al Asociaţiei femeilor din provincia Quang Nam. Sîmbătă, 31 decembrie, membrele delegaţiei s-au întîlnit cu ziarişti din Capitală în cadrul unei conferințe de presă. Redăm mai jos. în relatarea redactorului Agerpres Mircea Bumbac, declaraţiile făcute de membrele delegaţiei. Răspunzînd întrebărilor puse, Ma Thi Chu a relevat numeroase aspecte ale participării femeilor din Vietnamul de sud la lupta împotriva agresiunii americane şi la construcţia economică în regiunile eliberate. Vorbitoarea a arătat că imperialiştii americani au folosit mijloace barbare de ucidere, pe care legile internaţionale le-au interzis, au distrus şcoli, biserici, pagode, spitale, au ras complet de pe harta țării sate întregi, au arestat Marţi 3 ianuarie 1967 18.09 — Pentru copii: Actori povestind copiilor: „Prislea cel voinic şi merele de aur“ de P, Ispirescu. Povesteşte Marcel Anghelescu, artist al poporului. Pentru şcolari: 1601 de întrebări. Telejurnalul de seară. Handbal: România-Japonia, Transmisiune din sala sporturilor Floreasca. Film documentar; al pămintului românesc”. Seară de teatru: „Şcoala de Moliere. Interpretează un colectiv al Teatrului „Barbu Delavrancea”. — film. Telejurnalul de noapte. nevestelor“ şi aruncat în închisoare zeci de mii de femei şi copii. Poporul vietnamez s-a ridicat cu arma în mînă împotriva agresorilor, într-o luptă dreaptă, care a atras toate păturile sociale. În acest război popular s-a format Frontul Naţional de Eliberare, din care face parte şi Uniunea femeilor pentru eliberare din Vietnamul de sud. Sub conducerea Frontului, în cei 6 ani care au trecut, poporul și forțele patriotice din Vietnamul de sud au obţinut numeroase victorii împotriva agresiunii. În cadrul Frontului Naţional de Eliberare s-a dezvoltat puternic şi mișcarea de partizani, din care fac parte peste 50000 femei. Foarte multe femei își aduc o de reconstruire a satelor, de reorganizare a transporturilor, a celorlalte activităţi, participă în brigăzile tineretului voluntar, în miliţie, iau parte la acţiunile de îngrijire a răniților, la transportul alimentelor şi răniților de pe cîmpul de luptă, deservind astfel cu curaj frontul. Femeile vietnameze organizează manifestații, demonstraţii de protest împotriva samavolniciilor săvirșite de imperialiștii americani, iar în zonele eliberate duc o muncă activă pentru construirea unui nou mod de viaţă. Toate aceste activități se desfăşoară sub conducerea Uniunii femeilor pentru eliberare din Vietnamul de sud, înființată la 8 martie 1961 şi care în prezent cuprinde 2 milioane de membre. Sub conducerea Frontului Naţional de Eliberare — a spus Ma Thi d P í Chu — femeile vietnameze, animate de un ţel comun, participă împreună cu întregul popor la lupta împotriva imperialismului american, pentru a cuceri independența și a înfăptui democraţia și neutralitatea în Vietnamul de sud şi păşirea pe drumul reunificării ţării, Acţiunile imperialiştilor americani sînt condamnate, înfierate de toate popoarele iubitoare de pace, a spus în continuare vorbitoarea. Aşa-zisele propuneri de pace fluturate de imperialiştii americani s-au dovedit doar vorbe perfide. Dorim pacea, însă vrem să o realizăm în independenţă, libertate şi democraţie. Nu există decît un singur mijloc pentru a încheia această pace şi anume cel arătat de Frontul Naţional de Eliberare în declarația din 22 martie 1965, care a fost înceteze complet şi fără condiţii bombardamentele asupra Republicii Democrate Vietnam şi agresiunea împotriva poporului nostru, să-și retragă armata și armamentul, al lor şi al sateliților lor, pentru ca poporul vietnamez să-și hotărască singur soarta, fără interven- ţii din afară, iar problema reunificării țării să fie hotărită de el însuşi. Frontul Naţional de Eliberare este singurul reprezentant autentic al poporului din Vietnamul de sud. Ma Thi Chu a exprimat recuno- ştința poporului vietnamez faţă de partidul, guvernul şi poporul român, pentru sprijinul preţios pe care îl acordă luptei sale drepte. Cu prilejul zilei naţionale a Cubei TELEGRAMĂ Ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România, Corneliu Mănescu, a trimis ministrurelaţiilor externe al Cubei, Raul Roa Garcia, o telegramă de felicitare cu prilejul celei de-a VIII-a aniversări a zilei naţionale a Cubei, Ziua eliberării. lui CUVINTAREA AMBASADORULUI CUBANEZ LA POSTURILE NOASTRE DE RADIO $I TELEVIZIUNE SCÌÎNTEIA PAGINA 5 Sun i i Ambasadorul Manuel Yepe Menendez a rostit o cuvintare la posturile noastre de radio şi televiziune, prilejuită de sărbătoarea naţională a Republicii Cuba, Ziua „SEMNE BUNE ANUL ARE" (Urmare din pag. I) siune. Am înțeles limpede din cuvintarea tovarăşude fii ai acestor mînturi, condiţii de viaţă Pentru ca semnele bune ale anului ce vine, ale pătoate secundele gi anotimpurile îmbibate de sudoarea frunților noastre, de tensiunea ideii, a fniregii noastre vieţi afective. Începem unan nou avind vii în memorie dezbaterile de partid şi de stat prin care contururile a tot ceea ce vom crea în 1967 s-au precizat cu fermitate şi limpezime. Știm fiecare ce avem de făcut, și mai cu seamă intimă, profundă a sensurilor recentelor documente de partid ne va da măsura temeiniciei, a continuei autodepăsșiri. Născută într-o deplină unitate de ideal, indestructibila legătură a poporului cu partidul comunist ne oteră, la începutul flecărei etape de muncă, certitudinea reușitei, căile de acces şi ascenlui Nicolae Ceaușescu, la Plenara din decembrie a C.C. al partidului, că numai prin periecționarea continuă a procesului constructiv, numai prin autoritatea exigentei și a calității, mərsul nostru înainte se va petrece pe măsura idealurilor ce ni le-am stabilit, pe măsura menirii istorice a generației de azi. Semnele bune ale anului care începe nu pot fi întelese altfel decit prin eficiența sporită a actului creator. O asemenea optică impusă de preocupărilor noastre ridicarea calitativă a întregii activități economice, creşterea eticienței în industrie, agricultură, în toate domeniile de activitate. Tot ceea ce este menit a crea omului, celor 19 milioane și dezvoltare spirituală, pe acest început de an nou, 1967 o dimensionare plenara C.C. al partidului, ca şi în Marea Adunare Naţională, sfatul cel mai înalt al țării — sensurile evoluției noastre cunosc acoperirea în aur torte, a voinţei publice a țării. Născute într-o statornică bizulre a partidului în poporul a cărui energie şi demnitate o sintetizează, a poporului în partidul pe care şi l-a ales cu deplină încredere drept conducător, asemenea dialoguri politice, în acelaşi timp vădesc mai grăitor ca oricind maturitatea acestei na- țiuni, puterea ei de innoire și desăvirgire. anilor viitori, să se realizeze din plin, e necesar a vedea atit acumulările evidente, în karate industriale, ştiinţifice ori spirituale, cît şi petele de subestimează calitatea, se pierde „planiticat”, se presară stropi mari de sudoare pe inzficiente, Volumul producției dustriale a anului pe care îl începem acum, depăşind cu 2 miliarde lei prevederile inițiale pentru 1967 ale planului cincinal, proiectele tuturor celorlalte sectoare ale construcției spirituale, întruchipează de bună seamă un uriaș flux de eforturi şi energii a cărui valorificare neintreruptă va crea o și mai temeinică arie de lansare către semnele bune, tot mai bune, ale anilor viitori. PROGRAMUL I: Program MARŢI muzical de dimineață (6,25), Moment poetico — interpretat de Aura Buzescu (8,25). La microfon, melodia preferată (8,30). Sfatul medicului: Îmbrăcămintea în timpul iernii (9,30). Program interpretat de violonistul Jacques Thibaud (9,45). Opere prezentate de orchestra de studio şi corul Radioteleviziunii (12,10). Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat (13,30). Luminile rampei. Înregistrări din spectacolele Teatrului de operă şi balet (16,40). Memoria pămîntului românesc (17,10). Concert de melodii românești (19,30). La Hanu Ancuţei: pagini operetei: N. Leonard (22,20), PROGRAMUL II: Pagini vesele din operete (7,45). Imagini ale patriei în muzica Boleslav Prus, Prezentare de Olga Zaicic (10,05). La microfon opereta românească: „N-a fost nuntă mai frumoasă” și „întilnire cu dragostea" de Nicolae Kirculescu (10,20). Din folclorul muzical al popoarelor (12,40), Muzică populară din Moldova (14,30). Emisiune de basme: „Neghiniţă” de Barbu Ștefănescu-Delavrancea (15,30). Recital vocal Nicolae Florei (16,00), Limba noastră. Vorbeşte acad. prof. Al. Graur (17,40), Actualitatea muzicală (19,05). Cercul melomanilor: Barcarola în creaţia compozitorilor (19,48). Gaudeamus (emisiune pentru studenți) (20,30). Recital Elena Cernei (20,50). Moment poetic. Versuri de George Topirceanu (22,30). Concert nocturn (23,58). şoară (7,30). Melodii populare executate la diferite instrumente (8,10). Sfatul medicului: Recomandări pentru primele luni de sarcină (9,30). Recitalul pianistului Sviatoslav Richter (9,45). Emisiune literară pentru școlari: „Iarna şi poezia ei” (10,30). Melodii de estradă cintate de Valentin Teodorian (13,10). File dintr-un album muzical (14,15). Ani de ucenicie (17,10). Tribuna radio. Industria românească în 1967 (18,03). Jurnal agrar (18,40). Ginduri pe portativ — muzică uşoară (23,00). PROGRAMUL II: Lectură în premieră (10,05). Miniaturi instrumentale. Studiu pentru ian de Eduard Caudella, Balada pentru harpă de Stan Golestan (11,19). Din ţările socialiste (11,30). Cu scrisorile în față (12,10), Din comoara folclorului nostru: cîntece şi jocuri bihorene (12,25). De ce? De unde? De cind? (Emisiune pentru copii) (15,30). Pe teme medicale. Prevenirea gripei și a altor viroze asemănătoare. Vorbește conf, dr. Ion Spinu (16,15). Un rapsod al folclorului maramureşean: Nicolae Săbău (17,30). Cronica literară de G. C, Nicolescu: „Noi şi cei dinaintea noastră” de Valeriu Râpeanu (17,40). Ciclul „Figuri şi momente din istoria muzicii românesti“: Mihail Jora. Prezintă prof. univ. Zeo Vancea (19,05). Teatru radiofonic. Ciclul PROGRAMUL I: „Să cîn- DIN PROGRAMUL EMISIUNILOR „Maeştri ai dramaturgiei universale” William Shakespeare: „Poveste de iarnă”. Traducere de Ion Vinea (20,30). Moment poetic. „Du-te dor, colindă lumea“ (versuri populare) (22,30). Parada melodiilor de muzică u- şoară (23,52). şoară (7,30). Sfatul medicului: îngrijirea bolnavilor la domiciliu (9,30). Jocuri populare (8,25). Din creația compozitorului Ioan Chirescu (10,03). Radioracheta pionierilor: „Cadou pentru anul 2367", scenariu ştiinţifico-fantastic (10,30). „Asculţătorii ne cer"... (muzică din operete) (12,10). Aici, Tirgu Mureș! (12,30), Melodii cu și fără cuvinte (14,08). Premiere de operă de-a lungul anilor: „Pelleas şi Melisande“ de Claude Debussy (16,40). În jurul globului (18,03). Varietăţi muzicale (18,15). Ritmurile. cincinalului (18,40). Seară pentru tineret (19,00). Piese corale pe versurile poeţilor noştri clasici (22,40). PRO- GRAMUL II: Ciîntece de dragoste şi jocuri populare (8,30). Actualitatea literară (10,05). Melodii populare (10,50). Fragmente din opera „Horia” de Sabin Drăgoi (12,25). „Mindra mea, floare aleasă” — program de cintece populare (12,45). Folclor muzical din Transilvania (14,30). Roza vînturilor: „Pe urmele omului-amfibie“, scenariu de Val Tebeica (15,30), Recital Arta Florescu (16,00). „Trenul melodiilor” — muzică ușoară (16,30). Cadran cultural. Din cuprins: Personalităţi ale culturii româneşti sărbătorite de Consiliul Mondial al Păcii şi UNESCO în 1967 (17,40). Transmisiunea concertului orchestrei simfonice a Radioteleviziunii, Dirijor Andrei Lukacsy de la Filarmonica de stat din Braşov. În pauză: Buletin de ştiri. Prietenii mei sorlitori: Victor Ion Popa — Amintiri de Irina Răchiţeanu-Şirianu și Costache Antoniu (19,50). Ciclul „Opera contemporană” — Maurice Ravel (23,10). Cu muzica uşoară în jurul globu= lui (23,53). IANUARIE RADIOFONICE 1967 V | N 4 R | apani noain conte - Mălarile Păstrarea alimentelor în gospodărie (9,30). Meridiane mîndră țara noastră creşte” — program de cîntece (12,30). Pagini muzicale de mare popularitate (14,08). Din cîntecele şi dansurile popoarelor (15,00). În slujba patriei (17,10). Concert-ghicitoare (muzică din opere) (18,15). Radiosimpozion. Dinamică şi ritmicitate în activitatea productivă. Participă la discuţii: T. Horvath, vicepreşedinte al Băncii de Investiţii, prof. univ. dr. docent V. V. Protopopescu şi Jean Beiu — director general al Uzinelor „Griviţa Roșie” (18,40). Concert de pediatru, prieten al familiei“ de dr. Gabriel Vasiliu. „Aduceri aminte” — la microfon, scriitorul Radu Tudoran (21,05). De la un cîntec la altul — emisiune de muzică uşoară (21,20). PROGRAMUL II: Muzică populară din Muntenia (8,30), Program interpretat de orchestrele simfonice din Iași şi Tirgu Mureș (9,03). Teatru radiofonic. „Piața ancorelor“ de I. Stok (10,05). Ansambluri artistice şcolare (12,00), Ritmurile cincinalului (12,10). (17,30). Coordonate culturale: De pe scena celui de-al VIII-lea concurs a! formațiilor artistice de amatori (radioreportaj) (17,40). Compozitorii au cuvintul: Doru Popovici (19,05). Seară de operă: „Othello” de Verdi — retransmisiune de la Opera de stat din Iaşi (19,40). Moment poetic, Versuri populare culese de Vasile Alecsandri (22.30). Melodii recent lansate (22,35). SIMBATĂ| (8,10), Sfatul medicului: Infecţiile dentare şi reumatismul (9,30). Jocuri executate la diferite instrumente (9,35). Melodii populare (11,45). PROGRAMUL 1: În ritm de Revista muzicii uşoare (14,08). Oameni de seamă din istoria culturii: Bertholt Brecht. (17.10). Ştiinţă, tehnică, fantezie (18,40). Cine știe, cîştigă. Concurs muzical-distractiv „Muzică populară românească“ (21,05). Muzică de dans (21,35). PROGRAMUL II: Arii din operete româneşti (7,45). Piese distractive de muzică uşoară de cîntece (12,00). Revista revistelor economice (12.10). „Am o țară ca o floare” — cîntece şi jocuri populare materiale si f (12,45), De la patefon, la magnetofon — muzică uşoară $ (16,30). Recitalul pianistei Maria Fotino (17,10). Balade prezentate de interpreți populari (17,40). Selecţiuni din programele de muzică populară ale săptămînii (18,35). Suită simfonică din baletul „Curtea veche“ de Mihail Jora (orchestra simfonică a Filarmonicii de stat „George Enescu”; dirijor, Paul Popescu) (19,05). Călătorie în istoria civilizaţiei (emisiune pentru tinerii ascultători) (20,30). Seară de operetă: „Vraja muzicii” de Rodgers Program de romanțe (21,55). Muzică uşoară pe discuri & Electrecord (22,35) Dansuri pentru toate virstele (23,48). 3 > PROGRAMUL I: D Mi | A mîndru-n tară auzi” siune de folclor nou Melodii la diferite „Cîntec (7,45). populare executate instrumente (13,13). Caleidoscop muzical (16,00). Teatru scurt —,„,Podul de piatră s-a dărimat”. Dramatizare după o povestire de D.R. Popescu (18,20). Programul orchestrei de estradă a Radioteleviziunii (19,30). Canţonete interpretate de Nicolae Herlea (22,25). Dansațti în ritmul preferat (22,40). PROGRAMUL II: Prin regiunile padragi (6,45). Teatru radiofonice pentru copil: „Oananăzdrăvana şi Norocel-viteazul prichinde!”. Scenariu de Viorica Huber. (8,30). Miniaturi instrumentale de compozitori români (10,00). Tineri interpreţi de folclor (10,45). Transmisiunea concertului orchestrei simfonice a Filarmonicii de stat „George Enescu”. Dirijor: Charles Dutoit (Elveţia) — solist Valentin Gheorghiu (11,00). „La nuntă-n sat” — program de cîntece şi jocuri (16,05). „Melodii magazin” — emisiune muzical-distractivă — „Călătoriile muzicale ale lul Guliver” (partea I) (16,30). „De dragoste” — Din primele poezii culte românești (17,30), Din succesele muzicii uşoare (19,05). Moment poetic — Romanţe de Traian Demetrescu, St. O. Iosif, Ion Minulescu, Arthur Enășescu (22,30). În lumea operei cu Regine Crespin şi Valentin Teodorian (22,40). Muzică de dans (23,56). triei cu cîntec şi joec (6,00). Bună dimineaţa, cite LISTA DE CIŞTIGURI ÎN OBIECTE la depunerile pe librete de economii TRAGEREA PE TRIMESTRUL IV/1966 din 31 decembrie 1966 Valoarea ciştigurilor parțială totală Nr. Ibrotului cfştigător 0629786 0647653 0945389. 0968 0982428 1080836 1120561 1275323 1544701 PL pes pei pei pad pet pă pat ni Terminația libretului cîştigător 38451 43563 52516 2298 9570 0491 1856 6776 0600 3160 5590 6147 8019 9675 270 000 720 000 1000 | 540 000 500 500 500 500 500 300 540 000 Tota! ciștiguri în obiecte F] 2 160 000 Titulari! libretelor de economii cu alege, în limita valorii ciştigurilor ce li se cuvin, obiectele preferate. Obiectele se vor ridica de la casele raionale (orăşeneşti) de economii de care depind unităţile care au emis la sorţi. Diferenţele în plus sau în minus între valoarea obiectelor alese şi valoarea ciștigurilor se lichidează în numerar, la înminarea obiectelor, LISTA cu terminațiile numerelor cîștigătoare şi procentele de ciștiguri la libretele de economii C.E.C. cu ciştiguri, ieşite la sorți la tragerea pe trimestrul 1V/1966 Terminaţiile numerelor libretelor cîştigătoare 636 152 859 081 153 201 280 318 343 489 494 553 737 964 Procentele de cîştig 2500%/8 2000/0 1002/9 509/0 250/5 25%/0 250/0 259/0 250/9 250/0 25%/0 25%/p 25%/0 259/0 250/0 Calcularea şi înscrierea ciștigurilor în librete se fac de către casele raionale (orăşeneşti) de economii, după normele stabilite prin regulament. LISTA DE CÎŞTIGURI la depunerile pe obligaţiunile C.E.C. cu cîştiguri TRAGEREA LA SORŢI din 31 decembrie 1966 curent ohihaqatiun'lor cistigitoare cishqătoare cistigurilor Sena obiigahumtor Partială Valoarea cistigurilor 100 000 75 000 50 000 25 000 10 000 | Fănuş Neagu — Eroii principali ai prozei mele (21,35). i LENEE 5 000 5 000 5 000 5 000 5 000 5 000 5 000 Dd bea RR RR a a pă 'arnnnaţie seriei 2 000 2 000 2 000 1.000 1 000 800 800 | 800 TOTAL 360 000 120 000 1440 000 _2 215 008 Ciștigurile revin întregi obligațiunilor de 200 lei. Obligaţiunile de 100 lei, 50 lei şi 25 lei primesc 1/2, 1/4 respectiv 1/8 din cîştigurile de mai sus. În valoarea ciştigurilor este cuprinsă şi valoarea nominală a obligaţiunilor cîştigătoare. Plata ciştigurilor se face prin casele raionale (orăşeneşti) de economii. Tragerea Loto a revelionului din 31 decembrie 1966 23 25 11 22 68 19 34 48 18 38 53 20. Faza I: 59 81 26 39 45 46 87 69 85 36 89 83, Faza a Il-a: 13 81, Faza a Ill-a: 61 32 Fond de premii: 4245718 let, interviu acordat de preşedintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România,! “lon Gheorghe Maurer, redacției ziarului ÎNTREBARE: Care este adeprecierea dv, cu privire la dez- "balcanice în cursul anului RĂSPUNS: Anu! 1966 a marcat o evoluţie pozitivă a relaţiilor dintre țările din Balcani, o întărire a spiritului de înţelegere şi respect între statele şi popoarele din această, parte a lumii, ceea ce corespunde intereselor lor fundamentale, cauzei păcii şi securităţii în Europa şi în întreaga lume. Rezultatele obţinute pînă în prezent arată cît de utile şi de întemeiate sînt eforturile în vederea transformării acestei regiuni a continentului nostru într-o zonă a În cursul anului care a trecut, Republica Socialistă România a continuat să militeze cu consecvenţă pentru dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi colaborare cu fiecare ţară din Balcani, pe baza respectării principiilor suveranității, neamestecului în treburile interne şi avantajului reciproc, Aceste principii, care își găsesc o tot mai largă aplicare în relaţiile interbalcanice, constituie, după părerea acceptabilă pe care se pot clădi în lumea contemporană relaţii trainice între ţări şi popoare. ÎNTREBARE: Care sînt, noastre ce se deschid în noul an 1967? RĂSPUNS: Constatăm cu satisfacţie că în anul 1966 s-au intensificat şi lărgit în continuare relatiile de strinsă prietenie între Republica Socialistă România şi Republica Populară Bulgaria. întîlnirile şi convorbirile între conducătorii de partid şi de stat ai Republicii Socialiste România și Republicii Populare Bulgaria au avut o mare însemnătate pentru multilaterale dintre partidele, tările şi popoarele noastre. Succesele obținute de România și Bulgaria în conztrucţia socialistă diversificare a colaborării frăţeşti între cele două ţări. Prevederile pentru anul 1967 ale acordurilor de colaborare economică, tehnicopreocuparea conducerilor de partid şi de stat din cele două ţări pentru dezvoltarea în continuare a acestor relaţii, în interesul popoarelor român şi bulgar, al întăririi sistemului socialist mondial, al consolidării forțelor progresului şi păcii. Folosesc posibilitatea oferită de ziarul „Otecestven Front“ pentru a transmite, cu prilejul Noului An, poporului frate bulgar cele mai sincere urări de noi succese în muncă, pentru înflorirea patriei sale socialiste, pentru pace în lume. Cu prilejul Anului Nou MESAJE ŞI MOSCOVA C.C. AL PCUS. PREZIDIUL SOVIETULUI SUPREM ŞI CONSILIUL DE MINIŞTRI AL U.R. S.S.: MOSCOVA 2 (Agerpres). — În mesajul de Anul Nou adresat popđrului sovietic de C.C. al P.C.US, Prezidiul Sovietului Suprem şi Consiliul de Miniştri al U,R.S.S. se arată că anul care a trecut, anul Congresului al XXIII-lea al P.C.U.S., primul an al unui nou cincinal, a fost marcat de însemnate realizări ale poporului sovietic, de dezvoltarea cu succes a economiei naționale și de creşterea bunăstării oamenilor muncii, A crescut producția industrială, au fost construite noi fabrici și uzine. oraşe şi așezări. Succese de seamă au obţinut şi oamenii muncii de la sate, care au strins o recoltă bună la principalele culturi. Intelectualitatea sovietică a repurtat noi succese în domeniul ştiinţei, tehnicii şi culturii. Anul 1966 a fost un an de întărire în continuare a poziţiilor internaționale ale statului sovietic, de întărire a sistemului mondial al socialismului, de luptă tot mai puternică a popoarelor împotriva agresiunii imperialiste, pentru libertate, pace şi progres social, se arată în mesaj. În continuare, mesajul adresează -urări de noi succese pentru anul 1967, anul semicentenarului Marii Revoluții Socialiste din Octombrie. În mesaj sint transmise, în numele poporului sovietic, urări de noi succese poporului vietnamez. Felicităm cordial eroicul popor vietnamez care luptă cu bărbăţie împotriva imperialiștilor americani şi îi urăm succese in lupta sa justă pentru libertate şi independenţă, VARŞOVIA VARȘOVIA 2 (Agerpres). — În mesajul de Anul Nou 'adresat de Edvard Ochab, preşedintele ConsM?ului de Stat al R. P, Polone, se arată că, în anul 1966, Polonia a făcut un nou pas înainte în toate domeniile construcției socialiste. Eforturile milioanelor de muncitori, tehnicieni, ingineri şi organizatori ai producției au adus îndeplinirea Şşbain multe ramuri ale industriei, E sarcinilor prevăzute de nul economiei naționale. Dupä anul record 1965, țărănimea poloneză s-a putut mîndri, în 1966, cu sporirea în continuare a producţiei agricole şi animaliere. Ca şi în domeniul producției materiale, şi în domeniul învățămîntului şi culturii anul 1966 a fost marcat de mari realizări. În mesaj se exprimă urarea ca noul an să aducă pace tuturor popoarelor şi să pună capăt suferintelor poporului vietnamez cu a cărui luptă eroică împotriva agresiunii imperialiste se solidarizează întreaga opinie publică poloneză. PRACA ANTONIN NOVOTNY: PRAGA 2 (Agerpres). — În cuvintarea radiotelevizată cu prilejul Anului Nou, preşedintele R. S. Cehoslovace, Antonin Novotny, a arătat că nivelul cultural şi m32terial al poporului a crescut neîncetat, Victoria relațiilor socialiste in Cehoslovacia, slăbirea incordärii internaționale, transpunerea in viaţă a politicii de coexistență paşnică au creat o atmosferă nouă, au deschis în viaţa țării noastre nosibilităţi noi, calea spre dezvoltarea deplină şi multilaterală a societăţii. Economia Cehoslovaciei se va dezvolta în baza unor principii noi de planificare a căror traducere în viaţă ridică o serie de probleme dificile. Dorim — a spus el — să folosim în viaţa societă- ţii şi în procesul de producţie toate cuceririle oriînduirii socialiste, tehnicii.. Referindu-se la situaţia din Europa, vorbitorul a arătat că R. $. Cehoslovacă, ca şi majoritatea popoarelor europene, este interesată ca Europa să devină un continent al păcii. Este necesar, a spus preşedintele, să se facă noi eforturi pentru a sili pe americani să părăsească teritoriul Vietnamului și să recunoască că dreptul de a-şi hotări soarta revine poporului vietnamez însuşi. SOFIA GHEORGHI TRAIKOY: SOFIA 2 (Agerpres). — „În anul care a trecut am pus baza trainică a înfăptuirii sarcinilor noului plan cincinal, se arată în mesajul adresat poporului bulgar cu prilejui Anului Nou de Gheorghi Traikov, Populare a R. P. Bulgaria. În producţia materială a fost asigurat un ritm mediu de dezvoltare superior celui prevăzut de planul cincinal, programul P. C. Bulgar şi al guvernului de creştere continuă a nivelului de traieste îndeplinit cu consecvență“. El a relevat că congresul al IX-lea al P. C. Bulgar a constituit evenimentul cel mai important din viața ţării în anul care a trecut. În mesaj se subliniază, de asemenea, că, prin acţiunile sale pe arena internaţională, Bulgaria își aduce contribuţia la menţinerea păcii în întreaga lume, la triumful politicii de coexistență pașnică. Mesajul exprimă solidaritatea poporului bulgar cu poporul vietnamez. CUVÎINTĂRI HANOI HO ŞI MIN: HANOI 2 (Agerpres). — În mesajul de Anul Nou, preşedintele R. D. Vietnam, Ho Și Min, a felicitat poporul vietnamez pentru succesele obţinute în muncă și în lupta pentru apărarea ţării împotriva agresiunii americane. Forţele Armatei Populare Vietnameze, se arată în cuvintarea preşedintelui R. D. Vietnam, au doborit în cursul anului trecut peste 1600 de avioane agresoare americane. „Victoriile noastre sînt în primul rînd rezultatul propriilor noastre eforturi. Ele sînt însă legate de ajutorul acordat de ţările socialiste frățești, de alte ţări prietene, de sprijinul călduros din partea opiniei publice progresiste din toate țările, inclusiv din S.U.A.“, a spus președintele Ho Şi Min. El a urat tuturor compatrioților să repurteze victorii şi mai strălucite Împotriva agresorilor. PARIS CHARLES DE GAULLE: PARIS 2 (Agerpres). — Într-o alocuțiune la posturile de radio şi Charles de Gaulle, a condamnat încă o dată războiul dus de S.U.A. în Vietnam. „Acesta este un război nedrept — a spus el — deoarece rezultă din intervenția armată a Statelor Unite, un război detestabil deoarece o națiune mare pustieşte una mică“, „Considerăm necesar, a subliniat de Gaulle, ca Statele Unite să pună forțele pe teritoriul naţional“. Preşedintele de Gaulle a afirmat voinţa Franţei de a acţiona în sensul apropierii între statele europene „încetul cu încetul şi de la un capăt la celălalt pentru ca Europa şi apoi înţelegerea şi în sfîrşit colaborarea între toate popoarele vechiului continent pot duce la reglementarea problemelor sale, inclusiv a problemei germane. Ac- ționînd în sensul apropierii dintre ţări, a continuat preşedintele, Franţa, care şi-a recîştigat independenţa, îşi va reînnoi relaţiile cu tările socialiste din estul Europei. În continuare, preşedintele de Gaulle s-a referit la problemele interne ale Franţei. VIETNAMUL DE SUD A 8-a aniversare a victoriei revoluției cubane VICTORII IMPORTANTE] Festivităţile de la Havana ÎN TOATE DOMENIILE Mesajul preşedintelui F. N. E. SAIGON 2 (Agerpres). — În mesajul adresat de Anul Nou de către președintele Frontului Naţional de Eliberare, Nguyen Huu Tho, populației sud-vietnameze şi armatei de eliberare se arată că anul care a trecut forţele armate ale F.N.E. şi populaţia sud-vieitnameză au dat lovituri zdrobitoare inamicului, obţinînd victorii importante îns toate domeniile — militar, politic, economic şi diplomatic. SAIGON 2 (Agerpres). — Agen- ţia sud-vietnameză de presă Eliberarea a dat publicităţii un comunicat în care se anunţă că, în perioada 1961—1966, forţele armate ale Frontului Naţional de Eliberare din Vietnamul de sud au scos din luptă 1 050 000 de soldaţi inamici, dintre care 123 500 au fost americani. Numai în perioada ianuarie—noiembrie 1966, relevă comunicatul, fortele patriotice sud-vietnameze au scos din luptă 340000 de soldaţi inamici, din care 100 000 soldaţi şi ani, forţele patriotice au avut ini- țiativa pe toate fronturile. A luat o mare amploare războiul de partizani, a fost extinsă zona eliberată şi atacurile patrioţilor în provin- în mesaj, este să-i învingem pe agresorii străini şi pe marionetele lor din Vietnamul de sud, pentru că aceasta este singura cale prin care putem să obţinem independenţa, libertatea, pacea adevărată şi primăveri fericite în patria noastră“. Mesajul face apel la întreaga membrii Armatei de eliberare să continue lupta pină la obţinerea victoriei finale. ciile încă ocupate de forțele americano-saigoneze au devenit din ce în ce mai active şi mai numeroase. Deşi comandamentul lor americane trupedin Vietnamul de sud a anunțat încetarea focului timp de 48 de ore, cu ocazia Anului Nou, la 1 ianuarie, la Vung Tau au început să sosească primele unități ale celei de-a 9-a divizii de infanterie a S.U.A. După cum transmite din Saigon corespondentul agenției Associated Press, numărul trupelor americane dislocate în Vietnamul de sud u atins în prezent cifra de 382 800. Încheierea turneului în R. P. Chineză al Ansamblului de cintece şi dansuri al armatei PEKIN 2. — Cores- prezentanţilor popu- Armatei şi Comitetul pondentul Agerpres, I. lari din întreaga pentru relații cultura- Gălăţeanu, transmite: Chină, Siao Hua, le cu străinătatea au Turneul în R. P. Chi- şeful Direcției su- oferit un banchet în neză al Ansamblului perioare politice a sala Adunării reprede cîntece şi dansuri armatei, Giou Tzi-jou, zentanţilor populari al Armatei Republicii preşedintele Comite- pe întreaga Chină. Au Socialiste România a tului pentru relații participat Ciu En-lai, luat sfîrşit. Timp de o lună ansamblul a eculturale cu străinătapremierul Consiliului voluat pe scenele din Pekin, Uhan, Cianșa, Șanhai, Canton şi din nou la Pekin. Zeci de mii de spectatori au aplaudat cu căldură pe artiștii români. Luni, în fața a 10 000 de spectatori din Pekin, în sala Adunării reprezentanților populari din întreaga Chină a avut loc ultimul spectacol. tea. și alte persoane oficiale. Au fost prezenţi de asemenea, Iorgu Istrate, însărcinat cu afaceri ad-interim al ambasadei Republicii Socialiste România, precum şi membri ai corpului diplomatic. Conducătorii chinezi au felicitat pe membrii ansamblului. Artiştilor li s-au oferit flori. Spectacolul s-a bucurat de succes. de Stat, Cen I, vicepremier al Consiliului de Stat şi ministru al afacerilor externe, Siao Hua, şeful directiei superioare politice a Armatei populare chineze de eliberare şi alte persoane oficiale. superioare politice a Armatei populare chineze de eliberare, și = E (ONUC (CEE V a (EZRA E a M M O M M M N A ME OOR M A E M E M E O ONU m M E A M A MS CR OD GEED SOE TEA MANI DED AME nent al Adunării re- Secretarul general al C. Cal P. C. din Sudan eliberat pe cauţiune KHARTUM 2 (Agerpres). — Autoritățile sudaneze au dispus, la 2 januarie, eliberarea pe cauțiune a secretarului general al C.C. al Partidului Comunist din Sudan, Abdel Haleq Mahgub, arestat după evenimentele de la 28 decembrie, a anunțat agenția Reuter. În Khartum, capitala țării, şi în alte oraşe ale Sudanului, cercuri tot mai largi ale opiniei publice şi-au manifestat în ultimele zile protestul față de acțiunea neîntemeiată a autorităților guvernamentale care au ordonat arestarea secretarului general al P. C. din Sudan, ULAN BATOR. Potrivit datelor preliminare, producția industrială globală a R.P. Mongole a crescut anul trecut cu 3,1 la sută față de 1965. Zeci de întreprinderi ale industriei extractive, uşoare, alimentare şi energetice au îndeplicolonelul Emil Apos- „Au fost prezenţi Ciu tol, conducătorul An- En-lai, premierul * samblului, au toastat Consiliului de stat, pentru dezvoltarea Ciu De, preşedintele Îm cinstea artiştilor continuă a prieteniei Comitetului Perma- români, Directia Su- dintre cele două popoare. Sat cambodgian atacat de fortele americano-saigoneze PNOM PENH 2 (Agerpres). — După cum transmite corespondentul agenției France Presse, satul cambodgian Bathu, din provincia Svay Rien, aflat la cîteva sute de metri de frontiera cu Vietnamul de sud a fost atacat la 30 decembrie de o unitate americano-saigoneză elicopurtată. Atacanții au ucis patru săteni, dintre care doi copii şi o tînără femeie, în timp ce alți doi au fost răniți şi 12 răpiți. Guvernul Cambodgiei a dat publicităţii „un protest vehement“ impotriva agresiunii comise de forţele americanosaigoneze în regiunea satului de frontieră Bathu. congoleze pe tului congolez”. nit planul de producţie anual înainte de termen. în 1967, al doilea an al celui de-al patrulea cincinal, producţia industrială globală a ţării va creşte cu 14 la sută faţă de 1966. BUDAPESTA. acţiuni Miniere”, în locul trustului belgian „Union Minière du Haute Katanga“ care, refuzind să-şi mute sediul la Kinshasa, „a sfidat legile sta- Consiliul R. P. Ungare, anunţă agenţia M.T.I., a fixat HAVANA 2 (Agerpres). — Poporul cuban a sărbătorit la 2 iqnuarie a.c. cea de-a 8-a aniversare a victoriei revoluției cubane. Din primele ore ale dimineţii în capitală au sosit sute de mii de oameni din toate colțurile ţării pentru a participa la festivități. În tribuna oficială din Piaţa revoluţiei „José Marti”, se aflau Fidel Castro Ruz, prim-secretar al C.C. al Partidului Comunist Cuban şi prim-ministru al Cubei, Osvaldo Dorticos, președintele Cubei, membri ai Comitetului Central al P.C. Cuban, ai Consiliului de Miniștri al Republicii Cuba, numeroși invitaţi din țară și de peste hotare. Cu acest prilej Fidel Castro a rostit o cuvîntare. Au urmat parada militară şi dømonstrația oamenilor muncii. Seara, președintele Republicii Cuba, Osvaldo Dorticos, a oferit o recepţie la Palatul Revoluţiei din Havana. Meleaguri înnoite „Perla Antilelor“ — cum 1 se mai spune Cubei—a fost înzestrată de natură cu daruri de nepreţuit. Sub soarele meridional cresc şi dau rod bogat trestia de zahăr, cafeaua, palmierul, citricele. Subsolul ascunde zăcăminte importante de nichel, mangan, volfram şi alte minerale. Toate aceste avuţii şi resurse au căpătat în anii puterii populare noi valenţe, valorificarea lor făcîndu-se în interesul maselor, al înfloririi ţării. Peisajul industrial se înnoieşte continuu. De-a curmezi- şul rîurilor s-au ridicat baraje, întinse plantaţii au fost brăzdate de canale de irigație, spre înălţimi s-au aviîntat coşuri de fabrici şi uzine. Fiecare început de an, cînd au loc festivitățile consacrate sărbătorii naţionale a Cubei, constituie pentru poporul cuban un prilej de a evoca evenimentele eroice care i-au deschis calea spre viața nouă de astăzi. Neînfricata acţiune a grupului de patrioţi în frunte cu Fidel Castro, care în vara anului 1953 au luat cu asalt zidurile fortăreţei Moncada, unul din pilonii regimului dictatorului Batista, a constituit semnalul de începere. Însurecţia armată pornită atunci pentru eliberarea ţării a cuprins treptat forțele patriotice ale întregului popor, culminind cu victoria de la care s-au împlinit la 1 ianuarie opt ani. De atunci, muncind fără preget şi apărindu-şi cu vigilenţă cuceririle revoluționare împotriva acțiunilor agresive imperialiste, poporul cuban a înfăptuit în ţara sa mari transformări înnoitoare. Ştirile sosite din Cuba în preajma actualei aniversări anunţă noi realizări în opera de construcție, dobîndite de oamenii muncii, sub conducerea Partidului Comunist Cuban. Pe harta industrială După intrarea parţială în func- ţiune a centralelor termoelectrice „Mariel“ şi „Rente“, cu o putere de 200 000 și respectiv 100 000 kW, se anunţă încă o lucrare de proporţii similare. Este vorba de construcţia centralei hidroelectrice şi a barajului „El Mate“ cu ajutorul căruia vor fi deviate apele rîului Contramastre. Acest baraj va permite crearea unui lac de acumulare de circa 200 milioane m c de apă ce va fi folosită la irigarea a peste 6000 hectare de trestie de zahăr şi livezi de pomi fructiferi. În împrejurimile Havanei, la complexul siderurgic „Jose Marti“, în curs de construcţie și de modernizare, a fost pus în funcţiune laminorul degresor „720“ cu o capacitate anuală de 350 000 tone metal profilat şi aliaje de oţel. Simultan, se desfăşoară aici lucrările de construire a două cuptoare Martin și se montează încă un laminor. În orașul Santa Clara a început să funcţioneze un nou combinat de metale neferoase. şurate în întreaga ţară a creat necesitatea dezvoltării industriei materialelor de construcții. Nu departe de oraşul Sancta Spiritus din provincia Las Vilas, se construiește fabrica de ciment „Siguaney“ de mare capacitate. În acelaşi timp, au fost alocate sume importante pen” tru extinderea fabricii de ciment „Jose Merceron“. Fabrici noi de încălțăminte, confecţii şi altele întregesc harta industrială a Cubei în continuă înnoire. Anul acesta, campania de recoltare și prelucrare a zahărulu' „Zafra“, cum i se spune în Cubș a început la 25 noiembrie, cu o lună mai devreme ca deobicei. Pretutindeni pe plantațiile de trestie de zahăr domnește o mare însufleţire. Pe ogoare au ieşit aproape 1000 combine față de numai 750 în campania din anul trecut. Maşinile se folosesc tot mai mult nu numai la însămînţări, ci şi la lucrările de îngrijire şi recoltare. Mecanizarea lucrărilor pe plantații constituie o preocupare de seamă a conducerii de partid şi de stat din Cuba, În vederea actualei „Zafre“, 7-a de după eliberare, s-au con struit numeroase silozuri şi inst laţii de prelucrare primară a tres tiei. Cele 152 de fabrici şi rafinăr: existente în toate regiunile țării a fost renovate şi în parte mecani zate. Pe porţile lor au şi ieşit pri mele sute de mii de tone de zahăr din noua recoltă, Munca și lupta poporului cuban tatea popoarelor din ţările socialiste, a popoarelor de pretutindeni ataşate cauzei progresului și păcii, De ziua sărbătorii naţionale a Cubei, poporul român salută cu căldură poporul cuban şi îi urează să obțină noi succese în lupta pentru apărarea libertăţii şi independenței naţionale, pentru progresul continuu al patriei sale, Z. MARIN Vedere din capitala cubană, Havana „Société Generale proclamării Prezidenţial al pentru 19 martie a.c. alegerile pentru Adunarea de Stat a R.P.U. şi organele puterii locale. MADRID. 12000 muncitori de la două uzine aparținînd societăţii „Standard Electric” din Madrid şi Villaverde, au început luni dimineața o grevă pe timp nelimitat pentru a protesta împotriva represiunilor polițienești la care au fost supuşi în timpul manifestaţiei de sîmbătă în cursul căreia revendicau majorarea salariilor. Poliţia a arestat 6 din reprezentanții muncitorilor. Greviştii au anunțat, după ce au ocupat cele două uzine, că nu vor relua lucrul pînă cind în domeniul de concesiuni declaraţia, străin. nu vor fi puşi în libertate cei şase conducători ai lor arestaţi. KINSHASA. În cadrul şedinţei decembrie a Consiliului de Miniştri al Republicii Congo (Kinshasa), s-a anunţat înfiin- țarea, pe data de 1 ianuarie 1967, a societăţii BUENOS AIRES. Liderii organizaţiilor sindicale din Argentina au dat publicităţii o declaraţie în care condamnă politica guvernului industriei companiilor străine, echivalează cu trecerea petroliere argentinene sub controlul capitalului Acordarea subliniază industriei petroliere. Auschwitz. în ianuarie 1965 a unei rebeliuni antiguvernamentale la care a luat parte activă. YAOUNDE. La 1 ianuarie, Republica Camerun a sărbătorit cea de-a 7-a aniversare a independenţei. În cinstea sărbători, la Yaounde, capitala ţării, a avut loc acestei RIO DE JANEIRO. Fostul ofiţer SS, Hans Detlev Sonnenburg, arestat în urmă cu două zile într-o miînăstire din Recife (Brazilia) pentru excrocherie, multe ori pe Martin Bormann, fostul locţiitor al lui Hitler, şi pe Mengele, fostul „„medic” de la Potrivit lui Sonnenburg, Bormann trăiește în prezent în Bolivia, iar Mengele în Paraguay, unde se bucură de protecția guvernua declarat că i-a văzut de mai lui şi a cercurilor catolice. Ea VIENTIANE. Tribunalul militar din Laos a condamnat în contumacie pe fostul vicepreședinte al Consiliului de Miniştri şi ministru de finanțe, Fumi Nosavan, la 20 de ani închisoare sub acuzaţia de a îi dezertat. În prezent cl se află în Tailanda, unde a fugit după lichidarea din 31 NEW YORK. După revista Life”, o altă revistă americană de mare tiraj, „Saturday Evening Post”, se pronunță pentru deschiderea unei noi anchete asupra împrejurărilor asasinării fostului preşedinte american, John Kennedy. REDACŢIA ȘI ADMINISTRAŢIA 3 Bucureşti, Piata „Scinteii”, Tel. 17 60 10, 17 6020. Abonamentele se fac ja oficiile postale, factorii poştali şi dituzorii voluntari din întreprinderi și instituții. Tiparul Combinatul Poiigrafic Casa Scinteiţ