Scînteia Nr. 5561, 16 Juni 1962: Konferensi Nasional Wanita Rumania, pidato Umi Sardjono

=== [PDF page 1] === gibHoteea uw*““ Regională j Hunedoara-Qsvs PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIȚI VĂ! Organ al Comitetului Central al P.M.R Anul XXXI Nr. 5561 Sîmbătă 16 iunie 1962 4 PAGINI Toate lucrările agricole la timpul optim In interiorul ziarului: ționale a femeilor — Din cuvintările participantelor la Confe (pag. 3-a). • Răspunsul lui N. S. Hruș ciov la scrisoarea premierului japonez H. Ikeda (pag. 4-a). • Proteste împotriva experien țelor nucleare americane (pag. Constituirea Comitetului de Stat In sala de marmură a „Casei Scînteii“ a avut loc vineri ședința de constituire a Comitetului de Stat La ședință au luat parte tovarășii Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnăraș, Leonte Răutu, Constanța Cră ciun, președintele Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă, membri ai C.C. al P.M.R., activiști de partid și de stat. în deschiderea ședinței a luat cu vîntul tovarășul Ion Gheorghe și artă, reprezentanți ai organiza După constituirea comitetului to expunere cu privire la problemele actuale și sarcinile ce stau în fața Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă. Au urmat apoi dezbateri. Au fost stabilite măsurile cu pri vire la activitatea Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă, la or ganizarea consiliilor sale, precum și a comitetelor de cultură și artă re gionale, orășenești și raionale. Cuvîntul tovarășului Ion Gheorghe Maurer în agricultură a doua jumătate transportului furajelor în cel mai a lunii iunie și prima jumătate a scurt timp, precum și depozitarea MOSCOVA 15 — Corespondentul Agerpres transmite: lui iulie este una dintre cele lor în bune condiții. Tovarăși, De asemenea, este în interesul mai importante perioade așa-nuLa invitația Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn, mite „de vîrf". Trebuie continuate fiecărei gospodării colective și gos a Consiliului de Stat al R. P. Romîne și a Consiliului de Miniștri al La inițiativa Comitetului Central cu perseverență lucrările de îngri podării de stat să elibereze cît mai R. P. Romîne, în seara zilei de 15 iunie a plecat cu trenul spre Bucu al Partidului Muncitoresc Romîn, repede terenurile culturile care jire a culturilör prășitoare, căci ele rești, într-o vizită de prietenie, delegația de partid și guvernamentală Consiliul de Stat al Republicii au un rol hotărîtor în obținerea se recoltează mai devreme — orz, sovietică în frunte cu Nikita Sergheevici Hrușciov, prim secretar al Populare Romîne a hotărît înființa de recolte bogate. Totodată trebuie borceag etc. — și să însămînțeze C.C. al P.C.U.S., președintele Consiliului de Miniștri al U.R.S.S. rea Comitetului de Stat pentru Cul terminate pregătirile și început la în miriști diferite culturi furajere Din delegație fac parte: V. V. Grișin, membru supleant al Prezi tură și Artă, căruia îl revine sar pentru asigurarea animalelor timpul optim recoltatul cerealelor diului C.C. al P.C.U.S., președintele Consiliului Central al Sindicatelor cina de a realiza politica guvernu păioase. De executarea acestor lu hrană îndestulătoare. din U.R.S.S., V. V. Kuznețov, membru al C.C. al P.C.U.S., prim locțiitor lui, stabilită pe baza directivelor crări în cel mai scurt timp și în Strîngerea recoltei se apropie cu partidului, în domeniul culturii și al ministrului afacerilor externe al U.R.S.S., D. A. Kunaev, membru al bune condiții depinde înlăturarea pași repezi. Numeroase gospodării C.C. al P.C.U.S., prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Co artei. pierderilor de recoltă. Apoi, în a- colective și gospodării de stat din munist din Kazahstan, I. V. Andropov, membru al C.C. al P.C.U.S., Această măsură corespunde pe ceastă perioadă sînt de făcut lu regiunile București, Dobrogea, Ol șef de secție în C.C. al P.C.U.S., I. I. Bodiul, membru al C.C. al P.C.US., deplin etapei actuale de dezvoltare crări în vii și în grădinile de le tenia și altele s-au pregătit temei prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din R. S. S. a vieții culturale din țara noastră. gume, de recoltat furajele etc. nic pentru această lucrare. Trebuie Moldovenească, M. S. Sini ța, membru al C.C. al P.C.U.S., prim-secretar fără precedent al între Deși sînt atît de multe treburi, spus însă că mai sînt destule uni al Comitetului regional Odesa al Partidului Comunist din Ucraina, giiAvîntul economii naționale, victoriile is acolo unde munca este bine orga tăți îndeosebi în regiunile Brașov, R. A. Eldarova, președintele Prezidiului Sovietului Suprem al R. S. S. A. obținute de poporul nostru nizată, unde forțele și mijloacele Crișana, Suceava și altele unde mai Daghestan, E. I. Afanasenko, membru supleant al C.C. al P.C.U.S., pre torice sub conducerea partidului în con sînt repartizate cu chibzuială și sînt mașini și tractoare nereparate ședintele Consiliului de conducere al Asociației de prietenie sovietostrucția socialistă în toate domenii folosite din plin, toate lucrări și nu s-au terminat celelalte pregă romînă, ministrul învățămîntului al R. S. F. S. R., precum și I. K. de activitate, descătușarea ine le se fac la timpul potrivit și tiri pentru recoltat. Timpul nu Jegalin, membru al C.C. al P.C.U.S., ambasadorul Uniunii Sovietice în puizabilelor energii creatoare ale așteaptă. cere organele în cele mai bune condiții. La gos R. P. Romînă, care se va alătura delegației în R. P. Romînă. maselor populare au asigurat con podăriile agricole colective din Le- partid și de stat, consiliile agri Cu același tren a plecat la București N. Guină, ambasadorul ex diții dintre cele mai prielnice în nauheim — Banat, Stoicănești, — cole regionale și raionale să ana traordinar și plenipotențiar al R. P. Romîne în Uniunea Sovietică. floririi vieții culturale și artistice, Argeș, Miloșești — București și lizeze mersul reparațiilor în fieca La gara Kiev din Moscova, împodobită cu drapele de stat ale pătrunderii culturii noastre socialis imitate măsuri practice multe altele, la G.A.S. Moșneni Do U.R.SJS., delegația de partid și guvernamentală a fost condusă de te în masele largi ale oamenilor brogea, Urleasca — Galați, Ion și urgente de grăbire a acestor lu tovarășii: L. I. Brejnev, A. P. Kirilenko, A. N. Kosîghin, O. V. Kuusi muncii. Datorită politicii juste și Roată — București etc. printr-o or crări. Nu trebuie scăpat din ve nen, A. I. Mikoian, N. V. Podgomîi, M. A. Suslov, N. M. Șvernik, G. I. clarvăzătoare a partidului, îndrumă ganizare exemplară a muncii s-a dere nici faptul că pe fiecare ma Voronov, S. R. Rașidov, K. T. Mazurov, V. V. Scerbițki, P. N. Demicev, reușit să se facă anul trecut cîte șină ce va fi folosită la recoltat L. F. Ilicev, B. N. Ponomariov, de miniștri ai U.R.S.S., membri ai Co rii atente, înțelepte a creației, lite ratura și arta noastră au înregistrat trebuie asigure oameni bine trei-patru prașile la porumb și floamitetului Central al P.C.U.S., președinți ai comitetelor de stat ale o continuă creștere calitativă, bucurea-soarelui și să se are întreaga instruiți. Aceasta cu atît mai mult U.R.S.Ș., deputați ai Sovietului Suprem al U.R.S.S., mareșali ai Uniunii rîndu-se de prețuirea maselor popu suprafață de pe care s-au strîns ce cu cît în acest an S.M.T.-urile și Sovietice, conducători ai organizațiilor de partid și sovietice ale Mos lare și dobîndind în același timp și realele. Acum aceste gospodării pră gospodăriile agricole de stat au fost covei și regiunii Moscova și alte persoane oficiale. un binemeritat prestigiu interna înzestrate noi combine. șesc culturile pentru a treia oară Pe peronul gării Kiev se aflau șefi ai misiunilor diplomatice acre țional. Avem astăzi 42 de teatre dra și s-au pregătit temeinic pentru Strînsul recoltei la timp și fără ditați^ în U.R.S.S., membri ai ambasadei R. P. Romîne, studenți romîni matice, față de 16. în 1938; au luat strîngerea cerealelor. pierderi depinde în mare măsură care învață în institutele superioare din capitala sovietică, ziariști so ființă în regiuni numeroase orches Anul acesta, după cum se știe, și de felul cum este organizată tre simfonice, teatre dramatice și primăvara a venit mai tîrziu. munca. Pentru a se folosi întreaga muzicale, ansambluri de cîntece și Cei prezenți urat tovarășului Hrușciov celorlalți membri capacitate mașinilor tractoa De aceea, culturile prășitoare s-au dansuri. Numărul cinematografelor ai delegației de partid și guvernamentale drum bun. dezvoltat mai anevoios. De aseme relor și pentru scurtarea perioadei a fost în 1960 de 10 ori mai mare nea, ploile căzute în ultima vreme de recoltare este necesar ca toate decît în 1938; a fost creată o in au favorizat nu numai dezvoltarea unitățile agricole să-și întocmească dustrie proprie cinematografică planuri concrete care pre culturilor, ci și a buruienilor. Iată care produce ’anual 12 filme artis de ce este necesar ca în aceste zile vadă modul de folosire a tuturor tice de lung metraj și 160 de filme documentare și științifice; tirajul torii din G.A.S. și S.M.T. să grăbeas lor de transport, pentru ca recol cărților a ajuns în 1961 la peste 50 că lucrările de întreținere la porumb, tatul să se facă în cel mai scurt milioane de exemplare, în ultimii 10 floarea-soarelui, sfeclă de zahăr și timp cu putință. Comitetele exe ani tipărindu-se aproape o jumătate alte culturi prășitoare. Cum se des cutive ale sfaturilor populare au de miliard de cărți și brbșuri. fășoară aceste lucrări? în regiunile datoria să ia măsuri în vederea Acest tablou măreț al răspîndirii București, Dobrogea, Oltenia, Cri stabilirii și amenajării ariilor îna bunurilor culturii și artei în masele șana și Banat s-a terminat prașila inte de începerea treierișului. celor ce muncesc va fi și mai cu a Il-a la floarea-soarelui, porumb, Un mijloc important de sporire a prinzător dacă vom aminti activita cartofi și sfecla de zahăr iar în producției agricole îl constituie fo tea echipelor artistice de amatori, multe unități din aceste regiuni se losirea semințelor din soiuri care însumînd sute de mii de membri, a execută în prezent prașila a IlI-a. dau mari producții la hectar. Pen căminelor culturale și caselor de ci în alte locuri însă această lucrare tru a avea aceste semințe, condu tit, a caselor raionale de cultură, este mult întîrziată. în regiunile cătorii stațiunilor experimentale, cluburilor, colțurilor roșii sindicale. Mureș-Autonomă Maghiară, Brașov, ai gospodăriilor de stat și gospo Sarcinile mari și importante puse Cluj, Suceava și altele prașila a dăriilor colective, inginerii agro de partid în fața culturii și artei, doua la porumb, floarea-soarelui și nomi au datoria ca, odată cu seceri dezvoltarea impetuoasă a vieții noas sfecla de zahăr abia a început. tre culturale și artistice au creat în fiecare gospodărie colectivă și pentru anul viitor din cele mai bune necesitatea unei mai bune organi gospodărie de stat există condiții soiuri și de cea mai bună calitate, zări a conducerii și îndrumării de acest scop este necesar dea ca lucrările de întreținere a cultu stat în aceste sectoare. Ministerul înrilor să se facă la timp, la un nivel o atenție 'deosebită identificării în calitativ superior. Ele dispun de un lan a culturilor, recoltării și depo revenea sarcina conducerii și îndru număr sporit de mașini agricole, de zitării separate a semințelor. mării pe linie de stat a învățămînatelaje, au cadre de specialiști care încordarea tuturor forțelor pen tului de toate gradele, a muncii cul cunosc bine însemnătatea lucrărilor tru a face lucrări de calitate la cul turale de masă, a activității artisde întreținere a culturilor. Toate a- turile prășitoare și pentru pregăti ceste condiții trebuie însă folosite rea gospodărească, temeinică. a din plin pentru a se termina în cel strîngerii recoltei de cereale la timp Intr-una din halei» uzinelor mai scurt timp prașila a Il-a. Pe și fără pierderi constituie o înda bună dreptate se spune că o pra- torire de cinste și de mare răspun metalurgice „Ciocanul"-Nâdrag. șilă face cît o ploaie. Experiența dere a tuturor oamenilor muncii gospodăriilor fruntașe a dovedit că din agricultură. chiar în condiții de secetă mai multe prașile contribuie la ob ținerea de recolte bogate. Conduce rile gospodăriilor colective și de stat trebuie să organizeze temeinic mun ca îneît să se execute mai multe prașile. Asigurarea cantităților necesare de furaje depinde în mare măsură de felul cum se face recoltarea lucernei, trifoiului, borceagului și fînețelor naturale. Este bine știut că Am avut prile Au mai rămas puține mai mult cu ctf fabrica noi ne leagă o trainică seară am jucat, pe măsură ce se întîrzie recoltarea zile pînă la sosirea în noastră, construită în prietenie, cimentată în jul, nu mult după bineînțeles, SICA ALEXANDRESCU furajelor scade mult valoarea lor țara noastră a delega anii puterii populare, focul muncii, de colec 1944, să vizitez scrisoare pierartist al poporului nutritivă și se produc mari pagube. ției de partid ți gu este dotată çu utilaj tivul uzinei de rulmenți Uniunea Sovieti dută“, întrete în De aceea, una din cele mai impor vernamentale a Uniu sovietic de înaltă pro- nr. 1 din Moscova. du-ne, cu emoție, nii Sovietice, pe care ductivitafe. tante sarcini în această perioadă îi asigurăm pe tova împărtășesc de cum va fi primiîntregul nostru popor o este organizarea recoltării și a De la primii rulmenți rășii sovietici de la a- calda dragoste ou care te întîmpi- tă. Dar, deși juicam într-o limbă așteaptă cu bucurie și produși la Bîrlad au tre ceastă uzină, care anul nă la el acasă omul sovietic. As necunoscută spectatorilor, după dragoste frățească, A- cut doar cîțiva ani. în a- trecut au făcut o primi tăzi am la Moscova și Odesa, la primele replici au izbucnit aplauze celeași sentimente de cest interval de timp, re plină de căldură de Zaporoje sau' la Kiev, prieteni și hohote de rîs. Ne-am dat sea trainică prietenie față colectivul de muncă de legației fțării noastre, mulți de care mă leagă amintiri ma cu totii că jucăm In fa{a unui de oamenii sovietici, aici a obținut succese condusă de tovarășul frumoase. public care pricepe cu inima, care îmi amintesc de piima mea câ- ne înțelege fiindcă ne iubește. constructori ai comu de seamă în întrece GheorgheI Gheorghiunismului, le nutresc și rea socialistă, și-a pus Dej, că prefutindeni lătorie de studii la Moscova, cu în ultimii cincisprezece ani s-au muncitorii, inginerii Și la inimă indicațiile par unde vor■ poposi scum- prilejul centenarului lui Gogol, jucat pe scenele din țara noastră La Institutul politehnic din Timitehnicienii fabricii de tidului cu vor cînd eu trebuia eă pun în scenă lucrări aparținînd tezaurului de privire la pii noștri oaspeți 'șoara, funcționează o mașină elec rulmenți din Bîrlad. îmbunătățirea calității găsi aceeași dragoste, „Revizorul" la Teatrul nostru Na aur al dramaturgiei sovietice calcul, .concepută, piotronică vor fi înfîmpinați cu a- țional. Am fost primit atunci de to sau scrise mai recent. Toate produselor. De-a lungul Intr-un fel sau altul, iectată și construită ds un colecvarășii de la Teatrul Mic — Ilinski, au fost primite de spectatorii noș aproape fiecare dintre acestor ani, muncitorii celași entuziasm. tiv de specialiști din cadrul instiȚariov, mult regretatul Zubov, ca tri cu un interes și cu o căldură pe noi avut prilejul tehnicienii noștri tuiului, în. prezența unor cunoscuți și de artiștii Teatrului Armatei în care le explică profunzimea ideilor cunoască minunatele învățat și învață necon C. HUȘANU, rectifi oameni de știință s-a efectuat recator, S. ELIADE con frunte cu regizorul Popov — am ce stau la temelia acestor scrieri, realizări ale Uniunii tenit din bogata expe trolor de calitate, E. foet primit de aceste două colec cent traducerea unui text științific mesajul lor generos, adînca și pa din limba engleză în limba romînă. Sovietice, să-i cunoas riență a colectivelor so OPREA, inginer, din tive în mijlocul cărora activează tetica lor umanitate. 'Aceasta este prima traducere efec că îndeaproape pe oa vietice de muncă de postul de coresp. vo adevărați titani ai artei teatrale L-am sărbătorit săptămîna tre tuată în țara noastră de o mașină menii sovietici. Cu atît la uzinele similare. Pe luntari ai „Scînteil" mondiale, cu o căldură, cu o sim cută pe I. L. Caragiale. Cîtă dis electronică. plitate, cu o dragoste de frate, pe tanță de la destinul acestui geniu care n-o s-o uit niciodată. Cum pînă la zilele pe care le trăiesc In cadrul Centrului de calcul de n-am să pot uita prietenia și afec dramaturgii noștri 1 într-o scri matematică superioară, care a luat țiunea pe care mi le-a arătat din soare amară, trimisă unui prieten, ființă de curînd în localitate. Spe prima clipă a cunoștinței noastre Caragiale spunea: „Ce pot face cialiștii de aici dau un mare sprijin Iuri Zavadski, cunoscutul om de dacă scriu să fiu înțeles de la VîrPrintre marile obiective industriale nostru pe tovarășul Hrușciov șl pa cei teatru, primul regizor al Mossodiferitelor colectiv^ din întreprinderi ciorova pînă la Constanța, și poate construite în anii puterii populare se lalți membri ai delegației. Dorim din vietului. și instituții. Pină în prezent au enici atît". Asta se petrecea acum numără și complexul petrochimic O- tot sufletul să simtă căldura sentimen fectuat numeroase calcule de mare Retrăiesc impresiile prilejuite de șaizeci de ani. Astăzi scriitorii noș neșfi-Borzeșfi, mărturie grăitoare a co telor noastre, care sînt ale Întregului precizie solicitate de întreprinderi, turneele strălucitelor ansambluri tri, în frunte cu Caragiale, sînt laborării frățești romîno-sovietice. popor muncitor din Romînia socialistă. instituții de cercetări și de proiec sovietice, care ne-au vizitat țara. jucați la Moscova, la Kiev, la Riga, tot pasul, întîlneșfi imagini ale aces tări, de învățămînt superior, pre — Alături de noi, tn noua secfie de „Uraganul" sau „Othello" cu acto la Leningrad. tei colaborări mașini utilaje pro clorură de metilen, lucrează șl spe rii Mossoviet-ului, „Trei surori" în cum și de oameni de știință Iată în puține cuvinte la ce mă duse In fara constructorilor comunis cialiștii sovietici, inginerul Jugan și ode la Baza de cercetări a Academi interpretarea Teatrului Academic, glndesc în aceste zile, cînd ne mului. Numeroși muncitori, ingineri și peratorul principal Jelescin — ne de ei R. P. Romîne. Printre problemele MHAT, Ostrovski jucat de Malîi pregătim să întîmpinăm cu pîine tehnicieni romîni s-au specializat în clară maistrul Ion Filip. Am muncit Teatr, „Poveste din Irkutsk“ pre rezolvate aici se numără realizarea unor tabele pentru determinarea marea țară prietenă, iar la montarea cot la cot, ca adevărafl tovarăjl șl zentată de Teatrul Vahtangov sau și sare, semn al ospitalității șl prieteniei, solia popoarelor sovie presiunii exercitate de fundațiile utilajelor au dat o mină de ajutor spe frofl. de Ohlopkov. tice în frunte cu Nikita Sergheevicl construcțiilor în diferite soluri, tabele cialiștii sovietici. Și tot astfel retrăiesc nopțile cele Hrușciov. Va fi un nou și fericit Noi, oamenii muncii Hin Romlnla, care au o mare importanță pentru — Tot colectivul combinatului chimic prefuim ca pe bunul cel mal scump, mai frumoase ale vieții mele de prilej pentru reafirmarea solidari așteaptă cu nerăbdare sosirea scumpi prietenia cu oamenii sovietici care, sub scenă și ale unei cariere care nu tății de granit care leagă popoare mașină de calcul este o realizare lor oaspeți — spune operatorul prin conducerea gloriosului partid comunist, mai este la începutul el, cînd mă le noastre, unite în năzuințele lor de seamă a oamenilor de știință de văd în culisele teatrului unde am cipal Tudor Vasile. Am fl nespus de dau viafă mărețelor sarcini trasate de prezentat moscoviților fructele stră comune, în lupta pentru progres, la Institutul politehnic din Timișoara. fericiți să-i putem saluta în mijlocul Congresul al XXIl-lea. daniei noastre artistic». In prima pentru pace?i comunism. L CHIUJDEÄ coresp. „Scînteil“ Maurer, președintele Consiliului de Miniștri al R. P. Romîne. Secretarul general al Consiliului de Miniștri, tovarășul Ion Drăgan, a dat citire Hotărîrii Consiliului de Miniștri al R. P. Romîne privind componența Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă din care fac parte 201 de persoane — scriitori, oameni de știință, compozitori, artiști plastici, oameni de teatru, cineaști, ingineri, tehnicieni, profesori și învă țători, redactori ai unor publicații cultural-artistice, conducători și ac tiviști ai unor instituții de cultură Întîlniri memorabile editoriale și a cinematografiei, a in dustriei poligrafice, precum și rea lizarea unui însemnat volum de re lații cu străinătatea — nu putea asigura cuprinderea acestor sarcini atît de complexe și de vaste. A devenit necesară înființarea unui organ care să corespundă noi lor cerințe și nivelului de dezvoltare a culturii și artei, care să aibă în sfera lui de preocupări toate do meniile activității de stat pe tărîmul culturii și artei și a cărui mun că să se bazeze pe ~o 'largă participare a celor mai bune for țe ale culturii și artei la conducerea și rezolvarea problemelor din acest domeniu. înființarea Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă, precum și a Comitetelor de cultură și artă regionale și raionale reflectă grija și preocuparea partidului nostru de a perfecționa încontinuu formele or ganizatorice, potrivit noilor condiții Comitetul ca și consiliile pe care el le constituie sînt alcătuite din in telectuali de înaltă valoare, scrii tori, oameni de știință, compozitori, artiști plastici, oameni de teatru, ci neaști, ingineri, tehnicieni, profesori și învățători, redactori ai unor pu tori și activiști ai unor instituții, de Componența, modul de organizare, metodele de muncă vor da acestui organ posibilitatea de a asigura examinarea multilaterală a proble melor artei și culturii și de a sta bili, pe baza confruntării experien ței și a dezbaterilor colective, măsu rile menite să determine continua dezvoltare a culturii și artei noas tre socialiste, ridicarea permanentă a nivelului lor ideologic și artistic. Prin munca lor de fiecare zi, mem brii Comitetului și consiliilor sînt direct legați de viața instituțiilor de cultură, cunosc îndeaproape creația artistică și pot aduce un aport pre țios în rezolvarea competentă a problemelor de cultură și artă. în același timp, crearea Comitetului de o conducere mai eficientă și o mai bună coordonare a tuturor domenii^ lor activității de stat pe acest tărîm. Prin stilul și metodele sale d» lucru, Comitetul de Stat pentru Cul tură și Artă este chemat să asigure dezbaterea principială și la un înalt nivel a problemelor actuale ale cul turii, un larg și deschis schimb de opinii, care să ducă la elaborarea celor mai eficiente și mai realiste hotărîri, a celor mai bune măsuri ce trebuie luate pentru aplicarea în viață a liniei partidului. Realizînd o legătură strînsă între conducerea activității culturale și practica mun cii de creație, Comitetul va putea îndruma și sprijini instituțiile de cultură pe baza experienței concre te a oamenilor care lucrează efectiv în aceste instituții, va putea da un ajutor prețios Uniunilor de creația și altor organizații obștești care’ des Pentru examinarea problemelor pe ramuri și elaborarea măsurilor co respunzătoare, după cum vă este cunoscut, Comitetul de Stat pen tru Cultură și Artă își va con stitui următoarele consilii alcătuite din membri ai Comitetului precum și din alți oameni de cultură din do meniile respective: Consiliul tea trelor, Consiliul muzicii, Consi liul artelor plastice, Consiliul așezămintelor culturale, Consiliul pen tru răspîndirea cunoștințelor cultural-științifice, Consiliul cinematogra fiei, Consiliul editurilor și al difuză rii cărții. Consiliile analizează principalele probleme din domeniul lor de spe cialitate, elaborează și propun mă suri de realizare a sarcinilor din aceste domenii, întocmesc studii și propuneri cu privire la dezvoltarea în perspectivă a sectoarelor lor. tură din țara noastră nu mai sînt concentrate, ca în trecut, aproape exclusiv în Capitală și în cîteva orașe mari. Dezvoltarea pe care viața (Continuare în pag. IV-a) Prezentarea scrisorilor de acreditare de către ministrul Belgiei în R. P, Romînă Președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne, Gheorghe Gheorghiu-Dej, a primit vineri la amiază, la Palatul Repu blicii, pe dl. Honoré Cambier, care și-a prezentat scrisorile de acredi---------- -■ tare în calitate de trimis extraor dinar și ministru plenipotențiar al Belgiei în Republica Populară Romînă. (fn pag. 4-a cuvlntările rostite) TELEGRAMĂ Excelenței Sale Domnului Gheorghe Gheorghiu-Dej Președintele Consiliului de Stat al R-P. Romîne București Exprimîndu-mi mulțumirile pentru mesajul de felicitare pe care ni l-ați trimis cu ocazia aniversării Sărbătorii naționale, adresez Excelen ței Voastre și poporului romîn sincere urări.; ANTONIO SEGNI. Lucrările Conferinței naționale a femeilor Ședința de vineri Vineri au continuat lucrările Con derilor sociale, Magdalena Ion, ingi ferinței naționale a femeilor. ner la întreprinderea de industria La deschiderea ședinței s-a anun lizare a laptelui din Constanța, An țat că la Conferință au sosit noi in gela Luchin, învățătoare din comu vitate de peste hotare — delegația na Variaș, regiunea Banat, Eugenia femeilor din Republica Mali, condu Vlădescu, juristă din Cîmpina, Ana să de Anna Diarra, membră a Bi Miron, muncitoare la Uzinele de fire roului executiv al Uniunii Sudane și fibre sintetice din Săvinești, ze R.D.A., Martha Sylvia Dadzie, Maria Froilich, muncitoare la G.A.S. membră în Consiliul executiv al Agnita, regiunea Brașov, Floarea Consiliului Național al Femeilor Oală Mihai, colectivistă din comu Ghaneze, și Ferreira Georgette, re na Gurba, regiunea Crișana, Euge prezentanta femeilor din Portugalia. nia Marcela Pitiș, medic din Bucu In continuarea discuțiilor asupra rești, Nasurla Musebie, colectivistă rapoartelor prezentate au luat cu din comuna Tătaru, regiunea Dovîntul: Elena Grigoriu, președinta brogea, Eva Feder, secretară a Co Comitetului regional al femeilor — mitetului regional P.M.R. Crișana, București, Aneta Șeitan, șefă de e- Maria Vîrlan, președinta Comisiei chipă la G.A.C. „Octombrie Roșu“ femeilor din G.A.C. Dolhești, regiu din satul Sătuc, comuna Galbenu, nea Suceava, Valeria Popovici, di regiunea Galați, Elena Lascu, vice rectoarea căminului cultural din președintă a Consiliului Central al comuna Ghimbav, regiunea Brașov, Sindicatelor, Iuliana Văduva, pre Olimpia Ene, inginer viticol la ședinta Comitetului sindicatului de G.A.S. Pancîu, regiunea Galați, la întreprinderea „Teba“ din Arad, Gheorghița Șalău, colectivistă din scriitoarea Gica Iuteș, Maria Chi- comuna Dăbuleni, regiunea Oltenia, riță, președinta Comitetului regio și Maria Vlad, profesoară din Pi nal al femeilor — Dobrogea, Ioana tești. Ball, muncitoare la fabrica de con Au luat cuvîntul Suzanne Pfrimfecții „Mondiala“ din Satu Mare, mer, membră a Biroului de condu Elena Poparad, secretară a Comite cere a Uniunii Femeilor Franceze, tului Central al U.T.M., Ana An- Urni Sardjono, președinta organiza ghel, președinta Comitetului regio ției de femei GERWANI din In nal al femeilor — Brașov, Victoria donezia, Edith Botteher, președinta Lascarache, învățătoare din comu organizației de femei din raionul na Romînești, regiunea Suceava, Iu Neuer Brandenburg — Berlin din liana Pașca, directoarea întreprin R. D. Germană, Ayako Ishi, mem derii „Ion Fonaghi“ din Timișoara, bră a Comitetului executiv al Fede Raveca Covrig, colectivistă din co rației organizațiilor femeilor japo muna Batoși, regiunea Mureș-Auto neze, Vera Iackovzska, membră a nomă Maghiară, Maria Aiven, gos Prezidiului Ligii Femeilor Poloneze, podină din București, Geta Pitică, Martha Sylvia Dadzie, membră în maestru emerit al sportului, cam Consiliul executiv al Consiliului Na pioană mondială la tenis de masă, țional al Femeilor Ghaneze, Ortutay Dina Cocea, artistă emerită, Vale Zsuzsa, secretara Consiliului Națio ria Marinescu, inginer agronom la nal al Femeilor Ungare, Anna Diar G.A.C. din comuna Șomcuța Mare, ra, membră a Biroului executiv al regiunea Maramureș, Voinea Mari nescu, ministrul sănătății și preve(Continuare în pag. Il-a) === [PDF page 2] === Nr. 556T S C î N T E I A Pag. 2 LUCRĂRILE CONFERINȚEI NAȚIONALE 4 FEMEILOR IUIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIM Cuvîntul tov. Maria Bodnar, președinta Comitetului regional al femeilor Banat Vorbitoarea s-a ocupat pe larg de ac tivitatea desfășurată de Comitetul regio nal al femeilor Banat pentru mobilizarea colectivistelor la îndeplinirea planului de O atentie deosebită a fost acordată răs pândirii cunoștințelor agrozootehnice în rîndurile colectivistelor. în acest scop, s-a stat de, vorbă cu un număr mare de colectiviste pentru a le convinge să se în scrie la învățămîntul agricol. în același timp, au fost popularizate rezultatele obți nute de tovarășele care urmează cursurile agrozootehnice. Comitetul regional al fe meilor s-a orientat îndeosebi spre școlariza■ rea femeilor repartizate să muncească în sectoarele legumicol, zootehnic, avicol etc., sectoare în care ele pot aduce o con tribuție mai mare. Toate acestea — a arătat vorbitoarea — au făcut posibil ca în ultimii doi ani circa 30 000 de femei să urmeze cursu rile agrozootehnice din gospodăriile co lective; alte mii de femei au luat parte la cursurile de scurtă durată organizate împreună cu sfaturile populare. La cămi nele culturale s-au ținut conferințe pe diferite teme importante, la care au parti cipat peste 210 000 de femei. în raionul Arad, puternic bazin legumicol, comitetul femeilor a organizat un concurs care a stîrnit un viu interes, pe tema: „Cum să obținem o cantitate cît mai mare de le gume timpurii”. Multe comitete raionale ale femeilor au urmărit ca acele colectiviste care au fost școlarizate să muncească în sectoarele pentru care au fost pregătite. îmbogăți rea cunoștințelor femeilor a făcut posi bil ca în ultimul timp numărul celor pro movate în consiliile de conducere ale se ridice la 1 700. Pentru a răspunde sarcinilor trasate de partid și guvern, trebuie să ridicăm nive lul de cunoștințe politice și culturale ale femeilor de la sate. Cît privește îmbună tățirea învățămîntului agrozootehnic este necesar ca munca noastră în acest do meniu să fie mai diferențiată, să ajutăm la pregătirea colectivistelor ținînd seama de specificul unităților. Cuvîntul tov. Letiția Ciorogaru, inginer la Combinatul siderurgic Hunedoara de mersul uluitor de repede al societății täte firească a celui care are de transmis socialiste, această societate e în inima lor, contemporanilor lui un mesaj și viitorului alcătuiește hrana spiritului lor, Și datoria o imagine credincioasă aceloi' care le-au de a oglindi, nu e o datorie, ci o necesi- zidit temeliile fericirii. Salutul reprezentantei femeilor sovietice* Olga Hvalebnova Cuvîntul tov. Elena Petcu, Olga Hvalebnova a arătat apoi că pen-< După ce a transmis din partea femeilor sovietice un fierbinte și cordial salut tu tru realizarea mărețului program al con-« turor femeilor din Romînia, urîndu-le struirii comunismului, adoptat la cel de-al bibliotecară in comuna Dragalina, regiunea Iași mari succese în construirea noii orînduiri XXII-lea Congres al P.C.U.S., femeile so După ce s-a referit la starea de înapo- asupra unor broșuri legate de producția sociale, Olga Hvalebnova, vicepreședintă vietice aduc o importantă contribuție. Fe iere culturală în care a fost ținută țărăni- agricolă, am făcut cunoscute unele mate a Comitetului femeilor sovietice, a spus: meile sovietice, ca de altfel întregul po mea în trecut, bibliotecara Elena Petcu riale care răspund preocupărilor femeilor. Oamenii sovietici se bucură în mod sin por sovietic, care a îndurat toate grozăviile din comuna Dragalina, regiunea Iași, a La una. din consfătuirile organizate de cer că harnicul popor romîn, sub încer ultimului război, urăsc războiul. Noi ne spus: Astăzi, cînd poporul nostru se biblioteca noastră, crescătoarea fruntașă cata conducere a Partidului Muncitoresc mîndrim că guvernul nostru a făcut pro mîndrește cu o nouă înfăptuire istorică de păsări Luța Rugină din comuna noas Romîn, a obținut succese importante în puneri concrete cu privire la dezarmarea — încheierea colectivizării agriculturii, tră a arătat că, citind broșura „Creșterea opera de construcție socialistă. Noi știm generală și totală, sub un strict control in viața culturală din satele noastre ia un păsărilor”, a tras multe învățăminte care că femeile din Romînia au dus și duc o ternațional. Punînd problema dezarmării avînt deosebit, iar cartea devine un prie au ajutat-o să crească fără pierderi puii muncă intensă pentru dezvoltarea indus generale și totale, Uniunea Sovietică, după ten nelipsit al fiecăruia. Ca bibliotecară ce i s-au repartizat spre îngrijire. Din cele triei și agriculturii socialiste, pentru avîn- cum se știe, s-a declarat gata în orice mo în comună sînt zi de zi martoră a trans ț9 500 de cărți citite de locuitorii comunei tul științei și culturii, pentru ridicarea ment să încheie acorduri separate care să formării conștiinței țăranilor colectiviști, de la 1 ianuarie și pînă acuma, 4 500 au bunăstării poporului. Adesea ne întîlnim contribuie la destinderea încordării inter a setei lor nemărginite de carte, de învăță fost citite de femei. cu reprezentante ale femeilor din Romî naționale, să semneze acordul cu privire în prezent,. cînd colectiviștii sînt mai nia la congrese internaționale ale femei la încetarea experiențelor nucleare. Fe Vorbitoarea a subliniat apoi preocupa tot timpul pe ogoare, a spus vorbitoarea, lor, la reuniuni internaționale și noi știm meile sovietice au primit cu un simțămînt rea colectivului bibliotecii și a intelectua cele 26 de cercuri de citit organizate de cu cîtă energie apără ele cauza păcii. de mare satisfacție știrea că în luna iulie lilor din comună pentru ridicarea nive biblioteca noastră își desfășoară activitatea Popoarele țărilor noastre — a continuat a acestui an va avea loc la Moscova Con lului politic și cultural al colectiviștilor. la locul de muncă. în felul acesta avem vorbitoarea — sînt unite prin puternice gresul mondial pentru dezarmare gene Agitația vizuală, consfătuirile cu cititorii posibilitatea să informăm la timp despre legături frățești. Luptăm împreună pentru rală și pace. pe marginea unoi- cărți legate de specifi importantele evenimente din viața internă construirea unei vieți noi, pentru educa în continuare, Olga Hvalebnova a ară cul muncii lor, expoziții de cărți pe anu și internațională. rea omului nou al societății comuniste, tat că se apropie timpul cînd la Moscojva mite teme, seri literare, simposioane, re Toată această muncă, dusă cu dragoste pentru întărirea unității și puterii țărilor va avea loc Congresul mondial al femei cenzii, concursuri „Cine știe, cîștigă” în rîndul oamenilor din sat, a dat roade socialiste, pentru asigurarea păcii și secu lor, convocat de Biroul F.D.I.F. Femeile so sînt cîteva din formele curente de muncă. rității popoarelor. Consider că sosirea în Cu sprijinul organizației de partid din îmbucurătoare. Azi, colectiviștii noștri au Romînia, în zilele următoare, a delegației vietice se pregătesc activ pentru acest im gospodăria colectivă, a spus în continuare preocupări multiple; le place să citească de partid și guvernamentale sovietice în portant eveniment internațional. Noi sin vorbitoarea, am organizat biblioteci mo și să asculte muzică, să vadă filme și frunte cu neobositul luptător pentru pace, tern convinse — a subliniat ea — că acest bile pentru colectiviștii din diferite sec- spectacole de teatru, să-și mobileze frumos N. S. Hrușciov, va servi continuei dezvol congres va contribui la o și mai puternică toare de activitate, discuții săptămînale casa. tări și întăriri a prieteniei sincere dintre unire a femeilor din toate țările în lupta pentru pace și progres social. popoarele: noastre. tivitatea femeilor din țările socialiste și despre lupta femeilor din întreaga lume pentru pace și progres social, precum și secretară a Comitetului raional al femeilor organizarea de audiții muzicale, întîlniri ale femeilor cu cadre didactice și medicovicepreședinte a.l Consiliului Central al Sindicatelor din Miercurea Ciuc sanitare. La conferinte, simpozioane, s-a • în numele Consiliului Central al Sindi cursurilor de ridicare a calificării, la care Vorbitoarea s-a referit în cuvîntul său la organizate pe diferite teme ca: „Să cuinsistat âsupra rolului femeii în familie catelor și al celor 3 300 000 membri ai sin participă circa 113 000 de femei. unele aspecte ale muncii desfășurate poaștem realizările regimului nostru Femeile muncitoare iau parte activă la rîndul maselor de femei pentru ridicarea mocrat-popular”, „Cum va arăta patria dicatelor, tov. Elena Lascu a adus Confe Ținînd seama că în întreprinderea noas nivelului lor politic și de cultură gene noastră în 1965” și altele. Au fost organi rinței naționale a femeilor un salut tovă viața organizațiilor sindicale. Anul acesta, în organele de conducere ale sindicatelor tră avem multe femei tinere, comisia fe rală. La casele de cultură, la cluburi, bi zate totodată vizite ale femeilor din raion rășesc. Sub conducerea partidului — a spus vor au fost alese aproape 140 000 femei, 988 meilor a organizat unele discuții pentru blioteci, cămine culturale, se desfășoară o în diferite orașe și centre industriale, explicarea unor probleme privind arta bogată activitate, la care iau parte lao printre care și la hidrocentrala de la Bi- bitoarea — oamenii muncii obțin noi și îndeplinind funcția de președinte. Sub conducerea și îndrumarea perma importante realizări în îndeplinirea sar culinară, îngrijirea și înfrumusețarea a- laltă femeile romînce și maghiare. Cele 28 caz. nentă a organelor și organizațiilor de cinilor puse Congresul IlI-lea brigăzi științifice care activează aBibliotecile, cercurile citit, întîlnirile partamentului etc. cest raion sînt așteptate cu mult interes cu scriitorii au dezvoltat- gustul femeilor P.M.R., în îndeplinirea prevederilor pla partid, sindicatele desfășoară o susținută de miile dețărănci care participă cu regu de a citi cît mai mult. în raionul Miercu nului de șase ani. Numai în primul tri activitate cultural-educativă în vederea laritate la întîlnirile organizate cu ase rea Ciuc unde, în trecut, un mare număr mestru al acestui an s-a produs de 2-3 ori formării și dezvoltării conștiinței socialiste menea prilejuri. Ele manifestă un inte de femei de la sate erau neștiutoare de mai multă fontă, oțel, energie electrică și a tuturor oamenilor muncii. în continuare, res crescînd pentru problemele vieții po carte, crește an de an numărul țărănoi altele, decît în anul 1938. Au fost puse în vorbitoarea a accentuat faptul că sindica litice interne și internaționale, pentru în lor care devin cititoare pasionate. ’La bi funcțiune noi capacități de producție și au tele, cu sprijinul comisiilor de femei, or ganizează și o activitate educativă cores blioteci, fișele multor colectiviste indică fost dezvoltate cele existente. Deși la noi în țară participarea a mii de da, blocul în care locuiesc, școala unde sușirea de cunoștințe științifice. Alături de succesele obținute de oame punzătoare preocupărilor și cerințelor spe Rezultate bune dat concursurile 50 60 cărți citite anual. oameni ai muncii, a femeilor la viața ob învață copiii lor. în oraș au fost organi nii muncii din întreprinderile industriei cifice femeilor, diferențiată în raport cu ștească a țării a devenit un lucru firesc, zate întreceri între circumscripții. Femeile grele se înscriu cele ale colectivelor din pregătirea, calificarea și vîrsta lor. eu, care iau parte pentru prima oară la un și-au adus aportul la sădirea de flori și Aplicînd în viață prețioasele indicații întreprinderile industriei ușoare și alimen asemenea eveniment cum este Conferința pomi, la amenajarea și întreținerea spa tare, unde majoritatea muncitorilor sînt cuprinse în cuvîntarea rostită aici de to colectivistă din comuna Hălchiu, regiunea Brașov femei. Pe primele 4 luni ale acestui an, varășul Gheorghe Gheorghiu-Dej — a spus națională a femeilor, sînt profund emoțio țiilor verzi. Prin efortul unit al tuturor Vin dintr-o gospodărie colectivă căreia din vînzarea către stat a laptelui, cărnii întreprinderile din aceste ramuri au dat vorbitoarea — sindicatele se vor ocupa cu locuitorilor săi, orașul Bacău a obținut de nată. plan 42 000 perechi încălțăminte, atenție de ridicarea pregătirii profesionale Aș vrea să mă refer — a spus Maria două ori la rînd titlul de fruntaș în mun partidul și guvernul nostru i-au acordat- și lînei ■ am realizat un venit de peste 3 peste peste 800 tone unt, aproape 600 tone ulei a femeilor muneitoai '. le vOr ajuta să-și curînd înaltă cinstire „Ordinul milioane lei. anul 1961 vîndut loniță —-, la cîteva acțiuni ale gospodi ca patriotică. Pentru stimularea acelora Muncii“ clasa I. Mulțumim din toată inima însușească tehnica înaintată pentru a pu și alte bunuri de larg consum. statului 10 vagoane carne porc, 83 nelor din Bacău. Orașul nostru este astăzi care au depus o muncă deosebită, comi partidului nostru drag și cu acest prilej vagoane de lapte, iar anul acesta vom O contribuție importantă la obținerea tea obține rezultate tot mai bune în pro reînnoit. La înfrumusețarea lui, femeile tetul orășenesc al femeilor a organizat pentru distincția ce ne-a fost acordată și vinde 17 vagoane carne de porc și 110 va acestor rezultate au adus-o sindicatele, ducție; ele se vor ocupa cu tot mai multă aduc o contribuție importantă. Pot să excursii, vizionări de spectacole etc. ne angajăm să sporim avuția obștească, să goane de lapte, adică atît cît vindeau sta care au antrenat în întrecerea socialistă grijă de îmbunătățirea continuă a condi Roadele muncii patriotice desfășurate creștem și mai multe animale și păsări, tului în anul 1958 toate gospodăriile co peste 1 500 000 muncitori, ingineri și tehni țiilor de muncă ale oamenilor muncii și în afirm că aproape nu există femeie din cieni, din care mai mult de 300 000 sînt mod deosebit ale femeilor muncitoare; vor oraș care să nu-și fi avut partea ei de de femei s-au concretizat și în importan să sporim necontenit rodnicia ogoarelor. lective din raionul nostru. Cu 12 ani în urmă aveam în gospodărie în viitorul apropiat munca noastră va femei. Pentru rezultatele obținute în1 înde contribui într-o măsură mai mare la for muncă în această privință. Gospodinele tele economii realizate: 2 300 000 lei în doar 4 vaci, 16 scroafe și 40 de oi. Acum deveni mai spornică și mai ușoară, de plinirea planului, îmbunătățirea calității marea și dezvoltarea conștiinței socialiste își dau silința să facă mai frumoasă stra- timp de doi ani. avem 998 de bovine, din care 480 oarece vom introduce adăpatul mecanic, produselor și realizarea de economii, peste a femeilor muncitoare, la popularizarea po de vaci cu lapte, o turmă de 2 000 de mulsul electric al vacilor și tunsul elec 240 000 de muncitori dețin ’titlul de frun liticii partidului nostru în rîndurile aces oi, precum și 5 000 de păsări. Pot spune tric al oilor. tași în întrecerea socialistă; aproape 60 000 tora, la cultivarea dragostei lor față de Partidul Muncitoresc Romîn și de patria cu mîndrie că toate cele 45 de colectiviste Vorbitoarea a arătat, în continuare, că dintre fruntași sînt femei. care lucrează sectorul zootehnic dau dată dezvoltarea gospodăriei colec medic pediatru la maternitatea din Sibiu dovadă de pricepere și tragere de inimă tive s-a schimbat și viața oamenilor. Cine rea permanentă a calității produselor, in De o mai mare atenție se va bucura această muncă. început eram doar munca comisiilor femeilor din întreprin intră azi satul nostru spus în orașul meu, ca și în restul țării, sînt sanitare, care se țin periodic la Casa două mulgătoare. Pe măsură ce numărul vede peste 200 de case noi, aparținînd co troducerea pe scară largă a tehnicii noi deri și instituții, precum și colaborarea nenumărate dovezile care vorbesc despre cultură și în întreprinderi. Și la cercurile vacilor a crescut, au început să lucreze în lectiviștilor. Avem cămin cultural mare și necesită ca muncitorii să-și ridice conti dintre sindicate și comitetele regionale, grija partidului nostru pentru apărarea de citit, medici de specialitate se întîlnesc acest sector tot mai multe colectiviste. frumos, școală de opt ani, casă de naștere, nuu nivelul de calificare, sindicatelç — raionale și orășenești ale femeilor în or și răspund la unele probleme sănătății oamenilor muncii, La Sibiu cu gospodine interesează. O altă formă de Acum sîntem 25 de mulgătoare. Rezulta magazin universal, ștrand. în casele noas împreună cu conducerile întreprinderilor ganizarea controlului obștesc asupra unită care există astăzi 16 circumscripții sanitare, educare sanitară este cursul „școala ma tele bune pe care noi, femeile, le-am obți tre avem tot ce ne trebuie pentru a duce — se ocupă îndeaproape de organizarea ților comerciale și sanitare. încadrate cu medici și cadre medii de mei”, care funcționează în 16 circumscrip nut muncind în sectorul zootehnic se da- o viață civilizată. specialitate. Situația actuală nici nu poate ții sanitare și în 6 întreprinderi din loca toresc în bună măsură cunoștințelor pe fi comparată cu trecutul. De pildă, fată litate; aici se dau indicații cu privire la care le-am căpătat la cursurile zootehnice. mim partidului, care ne-a îndrumat pașii Gospodăria noastră obține cîștiguri mari pe drumul belșugului, drumul gospodăriei de 1938, numărul paturilor de spital pen- îngrijirea sănătății viitoarelor mame și a din sectorul zootehnic. Anul trecut, numai colective. tru copii a crescut cu 268. copiilor. Mult apreciate sînt și lecțiile Nu poți asista la o conferință ca aceasta orice manifestație de protest este consi Vorbitoarea a arătat, în continuare, for- predate în cadrul „sfatului gospodinei”, — a spus, printre altele, vorbitoarea — derată ca un delict care se pedepsește mele variate folosite pentru educarea me- organizat în 8 cartiere ale orașului, fără să nu te simți emoționat pînă în cu luni, ani de închisoare și chiar cu moar dico-sanitară a maselor de femei. Mii de unde femeile învață cum să-și gospodă adîncul sufletului de minunatele cuvinte tea. Răbdarea muncitorilor a depășit orice lucrătoare magazinul „București din Capitală femei participă la conferințele pe teme rească mai bine căminul. ale delegatelor din fabrici, ale țărănoilor limită, din cauza condițiilor aspre în care Lucrez la magazinul universal „Bucu Una din sarcinile noastre importante colectiviste, intelectualelor, artistelor, care sînt obligați să trăiască. Ei au început să rești“, unul dintre cele mai mari din Ca este studierea atentă a cerințelor cumpă arată intensa participare a femeilor la manifesteze pe străzi, cu toată teroarea și pitală, prin care se perindă zilnic circa rătorilor. în acest scop se organizează de grandioasa sarcină de construire a socia violența polițienească, obligînd toate gru 30 000 cumpărători. în magazinul nostru, seori cu aceștia consfătuiri în cadrul că lismului în Romînia și care constituie pen purile din opoziție, inclusiv forțele de președinta cooperativei „Arta populară“ — Breaza, majoritatea lucrătorilor o reprezintă fe rora lucrătoarele noastre au un rol activ. tru noi o învățătură de neuitat. meile Mai mult decît pînă acum va trebui să Permiteți-mi să vă exprim cea mai sin dictaturii. regiunea Ploiești Preocuparea principală a întregului co stea în atenția comisiei femeilor din ma ceră mulțumire pentru invitația la confe în timpul acestei lupte, care încă nu lectiv este aceea de a asigura în perma gazinul nostru munca de educare. Mai rință, care ne dă posibilitatea de a vă sa suficientă. Iată ocupăm mod Femeile din orașul nostru, din comu terminat și care exprimă profunda nență buna aprovizionare a unității, de a avem lucrătoare — e drept puține la nu luta în numele femeilor spaniole și să vă nele învecinate au păstrat din generație în permanent de formarea și dezvoltarea răspunde cît mai bine cerințelor publi măr criză politică a regimului, femeile spaniole care dovedesc uneori lipsă aten generație minunatele tradiții ale portului gustului lor artistic, astfel încît să fim cului, de a-1 servi cu grijă și solicitudine. ție față de cumpărători, neglijență în păs exprimăm în același timp entuziasmul și au jucat un rol important, sprijinind activ și artizanatului romînesc. în urmă cu 14 receptive, sensibile la prelucrarea moti Multe lucrătoare din magazin și-au cîști- trarea mărfurilor. Dar împotriva unor ase admirația noastră față de marile schim acțiunile muncitorilor. Pe adresa lor au ani s-a organizat și în orașul nostru o velor atît de bogate ale folclorului nostru. gat astfel stima și aprecierea cumpărăto menea atitudini, la noi s-a format o opinie bări care au avut loc într-un timp atît de sosit mesaje de solidaritate frățească din scurt în minunata dv. țară. Aceste schim partea femeilor din aproape toate țările, cooperativă de artă populară, care cuprin Acest lucru este strîns legat de o rodnică rilor. puternică. Ne vom strădui să intensificăm bări sînt rezultatul giganticului efort al printre care și din partea femeilor din dea 30 de femei harnice și inimoase. As activitate ■ cultural-educativă în rîndul Conducerea magazinului, organizațiile munca educativă, pentru ca fiecare dintre întregului popor romîn care, sub condu tăzi avem în cooperativă peste 1 300 de cooperatoarelor noastre, care sînt antre obștești desfășoară o intensă muncă în ve noi să-și înțeleagă menirea de lucrător în cerea revoluționară, leninistă, a Partidului Romînia. Tuturor celor care în aceste zile alături de cauza noastră le expri femei din mîinile cărora ies produse lu nate să studieze lucrări de artă decorativă derea pregătirii lucrătoarelor, ca ele să comerțul socialist, pentru ca din magazi Muncitoresc Romîn a făcut să fie înlătu sînt crate cu talent și îndemînare. Multe dintre ce constituie surse de inspirație pentru noi facă față sarcinilor ce le revin. Pentru nul nostru toți cumpărătorii să plece mul rată vechea structură capitalistă și moșie In ce ne privește pe noi, femeile din aceasta sînt organizate cursuri de califi țumiți. rească și a deschis drumul impetuoasei Spania, acestea se exportă în diferite tari. Ne stră desene. vă făgăduiesc că ne vom dubla care, conferințe ținute de merceologi, de încheiere, propun Consiliului Națio înfloriri industriale, economice, politice Din această conferință reținut multe duim, de aceea, să fie cît mai frumoase, specialiști din comerț și industrie. Felul nal al Femeilor pe care îl va alege confe culturale din Romînia. Din toată inima vă eforturile în vederea desființării bazelor să exprime ceea ce este caracteristic artei învățăminte pentru activitatea noastră cum sînt prezentate mărfurile și cum sînt rința noastră să se ocupe mai îndeaproape militare nord-americane din Spania, că noastre populare. Lucrăm azi 160 de sor viitoare. Plecăm cu hotărîrea de a depune serviți cumpărătorii constituie obiectul de munca femeilor din comerț, ținînd felicit, tovarășe și prietene, pentru efortu vom lupta cu și mai mare fermitate pînă rile voastre, pentru munca voastră. Pentru timente dintre care aș vrea să amintesc toate eforturile ca să obținem succese tot consfătuirilor noastre de producție. Sînt seama de numărul lor mare și de însem că victoriile pe care le-ați obținut în con la izgonirea fascismului din țara noastră mai mari în realizarea sarcinilor ce revin în atenția noastră observațiile și sugestiile nătatea ce o au în buna servire a popu struirea sôcialismului nu rămîn închise în și că vom face din apărarea păcii, steagul covoarele cunoscute și solicitate. lației. Multe din cooperatoarele noastre au de cooperativei noastre, în realizarea unor venite din partea oamenilor muncii. cadrul frontierelor țării voastre. Ele, ca și de luptă al eroicelor noastre femei, al prins de la părinții lor meșteșugul de a noi sortimente, frumoase, aspectuoase, care victoriile întregului lagăr socialist, își întregului nostru popor. Ca încheiere, permiteți-mi. tovarășe și da viată pe pînză minunatelor motive na să împodobească locuințele, să satisfacă transmit lumina și influența pe întregul prietene, ca, unind glasul meu frățesc la pămînt. ționale. Dar numai deprinderea nu este cerințele și exigențele cumpărătorilor. Prin presă ați putut să luați cunoștință glasurile voastre iubitoare și cordiale, să de evenimentele din ultimele luni din Spa exprim prin cuvinte tot ceea ce am mai Margarita de Ponce, vicepreședintă a telor unilaterale cu S.U.A., care lezează nia, care au slăbit serios regimul fascist bun în simțire ca femeie, ca mamă și ca F.D.I.F., președinta Uniunii femeilor ar- suveranitatea țărilor latino-americane și al generalului Franco, deschizînd o nouă muncitoare comunistă. Trăiască Partidul Romîn și Comitetul său Cen vicepreședintă a Consiliului național al femeilor gentiniene, a adus Conferinței naționale le leagă de blbcuri agresive, încercînd să etapă în lupta întregului popor pentru Muncitoresc a femeilor din R.P. Romînă salutul Fe le oblige să participe la conflicte armate, dărîmarea dictaturii și restabilirea demo tral care a schimbat condiția socială a în cuvîntul său, scriitoarea Lucia Deme se opresc în versuri calde asupra portre derației Democrate Internaționale a Fe străine intereselor lor. Infiltrarea impe crației în țara noastră. Pentru a înțelege femeii romînce, deschizînd pentru toate Mama, muncitoarea, meilor, urîndu-i succes deplin în desfă rialistă — a continuat vorbitoarea — importanța grevelor și a diverselor mani calea spre cultură, știință, muncă, fericire trius, vicepreședintă a Consiliului național tului omului nou. al femeilor din R. P. Romînă, s-a ocupat țăranca, savanta se ivesc uneori în aceas- șurarea lucrărilor sale. a provocat în țara mea o puternică festații antiguvernamentale care s-au pro și demnitate omenească! Biroul F.D.I.F., a arătat vorbitoarea, a criză economică și politică, cu gravele ei dus trebuie să avem în vedere că în Spa Trăiască femeile din Romînia, partici de felul în care literatura noastră nouă a tă poezie cu toată frumusetea și atașaizbutit să redea chipul femeii de azi, plină mentul lor adînc pentru viată, pentru hotărît de curînd organizarea celui de-al urmări: șomaj, nivel scăzut de trai, deva nia sînt interzise și reprimate grevele, și pante active la construirea socialismului! de demnitate și conștientă de răspunderea construcție, pentru patria la a cărei în- V-lea Congres al său, în luna iunie 1963, lorizarea monedei, scumpete, lipsă de lo semnată transformare contribuie, pentru la Moscova. Acest congres, deschis tutu cuințe, anularea libertăților constituționale ei față de noua societate. ror femeilor, organizațiilor de femei și și represiuni asupra activității democra în proză, în teatru, în poezia noastră, a tot ceea ce crește nobil și generos. arătat vorbitoarea, există multe tipuri de Ne dăm seama că despre femeie nu personalităților din toate continentele, de tice și a clasei muncitoare. Dar un vînt de libertate suflă acum femei izbutite. Fiecare scriitor, într-o mă s-a scris încă destul. Nici un poem, piesă sau toate credințele și convingerile, va cons (Urmare din pag. I-a) Conferinței salutul organizațiilor de fe sură mai mare sau mai mică, a zugrăvit roman nu redau o imagine exactă a masei titui un eveniment de o importanță deo peste marile continente ale Asiei, Africii mei pe care le reprezintă. Dolores Ibaraspecte din viața femeii de ieri, aspecte de femei care, în patria noastră, desfășoară sebită în viața mișcării feminine interna și Americii. Exemplul Cubei, care a în care pun în fața cititorului tristul și umi cu inițiativă, sîrg, inteligență, o bogată ționale, însuflețite în aceste momente de fruntat vitejește gigantul imperialist din Uniunii Sudaneze R.D.A. din Republica ruri, militantă de seamă a mișcării mon nord, arătînd popoarelor din America de Mali, Maria Bucarici Soljan, președinta diale de femei, a transmis salutul femei lul trecut al femeii, muncită pînă la isto activitate pentru realizarea deplinei feri o cauză comună: apărarea păcii. Margarita de Ponce a vorbit în conti Sud calea eliberării, luminează calea po Conferinței pentru activitățile sociale ale lor spaniole. vire, privită cu jignitoare neîncredere. în ciri a poporului. Dacă în literatură răsar Clipe emoționante a prilejuit pentru înmulte lucrări literare este oglindit caracte ici și colo chipuri luminoase de femei, nuare despre viața și lupta poporului ar poarelor din țările Americii Latine. Desti femeilor din Croația, din R.P.F. Iugosla rul viu și expresiv al tinerei de azi, care marea forță care sînt ele toate la un loc gentinian și a celorlalte popoare din Ame nul lor este legat de triumful revoluției via, Matilda di Pietrantonio, membră a treaga asistență apariția în sală a unei rica Latină. Imperialismul nord-american, cubane; apărînd-o, apărăm viitorul feri Comitetului Național al Uniunii Femeilor delegații de 200 de pionieri care au adu? a deschis ochii într-o lume schimbată din nu se străvede nicăieri. Italiene, Ha Thi Que, vicepreședinta U- conferinței salutul copiilor din Capitala Americii de Sud. temelii; pe care tot ceea ce s-a creat în Femeia zilelor noastre — a spus în în- în colaborare cu agenții săi din țările la citInal încheiere, Margarita de Ponce a niunii Femeilor Vietnameze, Kim Sun patriei. în aplauzele entuziaste ale celor jurul ei o ajută să-și dezvolte trăsăturile cheiere Lucia Demetrius — va trebui să tino-americane — a subliniat vorbitoarea intelectuale și morale în asemenea chip apară din ce în ce mai des în literatură, — oprimă popoarele din această parte a spus: Vrem ca dezarmarea generală și to Bok, membră în Prezidiul C.C. al Uniunii prezenți, ei au înmînat membrilor prezi încît urîtul, umbrele trecutului, rămășițele corespunzător locului pe care îl ocupă în lumii, menținîndu-le în categoria de slab tală să transforme în realitate visul tu Democrate a Femeilor din R.P.D. Coreea diului și oaspetelor străine cravate roșii dezvoltate, în ciuda marilor bogății ale turor mamelor din lume, care speră în- nă, Maria Greilberger, membră a Prezi lumii putrede să-i fie străine. In poezia noastră, Mihai Beniuc, Maria viață, cu toată frumusețea ei de om între acestor țări și hărniciei locuitorilor lor. tr-o viață frumoasă și fericită pentru co diului Uniunii Femeilor Democrate din pionierești și buchete de flori. Banuș, Nina Cassian, Veronica Porumbacu, oameni. Se vor scrie aceste pagini, pentru Această situație se agravează și mai mult piii lor, într-o lume fără arme, fără răz Austria, Ferreira Georgette, reprezentanta femeilor din Portugalia, care au adus Eugen Jebeleanu, Dan Deșliu și multi alții că scriitorii, chiar dacă întîrzle uneori față prin existența pactelor militare și trata-« boaie și fără opresiune. lAgrrpres) Munca cultural-educativă ocupă în ac tivitatea comitetelor și comisiilor de femei un loc important. Eficiența acestei munci se poate vedea limpede în rezultatele mai bune obținute de muncitoarele, tehnicienele și inginerele noastre în producție, precum și în acțiunile cu caracter ob ștesc. De exemplu, în secția mecanică, la bobinaj, muncitoarele au îmbunătățit ca litatea pieselor prelucrate, a motoarelor bobinate, folosesc rațional mașinile la care lucrează și realizează economii importante. Vorbitoarea s-a oprit apoi asupra unor manifestări culturale legate de preocupă rile muncitoarelor: conferințe despre ac- Cuvîntul tov. Varvara Simon, Cuvîntul tov. Elena Lascu, Cuvîntul tov. Maria loniță, Cuvîntul tov. Virginia Prahoveana, Cuvîntul tov. Doina Monter, Salutul reprezentantei femeilor spaniole, Dolores Ibarruri Cuvîntul tov. Ortansa Nicolau, Cuvîntul tov. Victoria Vasilescu, Cuvîntul scriitoarei Lucia Demetrius, Salutul reprezentantei F. D. I. F. Margarita de Ponce Ședința de vineri === [PDF page 3] === S ß ï N T R î I Nr. 5561 ftpuemaptttt ecex empan, eoedtiHtämecbf KoMMyHHCTHHecKafl nap-rnfl CoseTCKoro Coioaa Pagină pregătită Bis Opraw UeHTpaflbHoro K ömmt©Ta KoMMyHMCTHMecHoft napTHH CoseîCKoro Coboaa PAȘII SEPTENALULVI Congresul al XXII-lea al partidului co Această cifră poate spune multe dacă vom pentru obținerea de recolte îmbelșugate, munist a înscris în istoria sa rînduri de cita și o altă cifră. în anul 1923, în Uniu pentru avîntul rapid al creșterii anima aur. De la tribună au răsunat cuvintele nea Sovietică producția de oțel a fost de lelor proprietate obștească. înflăcărate și mobilizatoare ale lui N. S. numai 615 000 tone. în mai puțin de 40 Țara Sovietelor deschide drumul spre Hrușciov: de ani producția de oțel a crescut în țara viitor nu numai pentru ea ci și pentru Țelurile noastre sînt clare, sarcinile sînt noastră de 115 ori I celelalte popoare. Oamenii muncii urmea Economia Uniunii Sovietice crește im ză partidul comunist fiind convinși de bine precizate. La muncă tovarăși I Pentru noi victorii petuos, cucerind cu succes noi și noi justețea liniei lui leniniste. Oamenii so ale comunismului 1 culmi. Sarcinile planului septenal sînt în vietici întind o mînă frățească de ajutor întregul popor sovietic de 220 milioa deplinite și depășite cu succes. Producția fiecărui popor care năzuiește fierbinte ne, care a primit programul partidului ca globală a industriei din ultimii trei ani a spre libertate, independență, socialism. Poporul sovietic salută cu căldură vizi o cauză vitală, scumpă a sa, ca un plan sporit cu 33 la sută, în loc de 27 la sută de luptă concret, al muncii creatoare cum prevedeau calculele și cifrele de ta delegației de partid și guvernamentale grandioase, a răspuns: „Vom cuceri noi control. Creșterea producției industriale a a Uniunii Sovietice în frunte cu N. S. redute ale comunismului“. fost anul trecut în U.R.S.S. — de 9,2 la Hrușciov, prim-secretar al C.C. al Lozinca „Planul septenal în cinci ani!" sută, iar în S.U.A. — de numai 1 la sută. P.C.U.S., președintele Consiliului de Mi s-a născut în primele luni ale septena Aceste cifre ilustrează măreața creație niștri al U.R.S.S., în Republica Populară lului. Sute de mii de muncitori, nume istorică a poporului sovietic, care obține Romînă, vizită care va constitui o nouă roase colective au raportat congresului victorie după victorie. S-a încheiat elec contribuție la cauza întăririi prieteniei partidului că au îndeplinit înainte de ter trificarea marii căi ferate transsiberiene sovieto-romîne, a unității și coeziunii în men planul septenal. Lozinca lansată la — lungă de 5 000 de kilometri. Sînt puse tregului lagăr socialist. Oamenii muncii din Uniunea Sovietică început sună acum mai concret: „Planul în funcțiune rînd pe rînd agregatele hi septenal în cinci ani! Calitate excepțio drocentralei de la Bratsk. Se înalță ba aprobă în unanimitate comunicatul cu nală 1“ rajele noilor hidrocentrale, în pustiuri se privire la consfătuirea reprezentanților „Tot ce e nou, înaintat — la fiecare sapă canale. Din sondele petroliere din partidelor comuniste și muncitorești ale loc de muncă I“ — a lansat chemarea co Siberia țîșriește aurul lichid. Oamenii de țărilor membre ale Consiliului de Ajutor lectivul uzinei „Jdanov“ din Leningrad. știință și inginerii au supus neutronii ra Economic Reciproc. în marea comunitate Mii de muncitori au alcătuit planuri com pizi, au creat un nou reactor atomic. La a popoarelor țărilor frățești, ei văd che plexe de sporire a productivității muncii tablourile de comandă oamenii sînt înlo- zășia succeselor viitoare ale socialismu lui și comunismului, chezășia victoriilor și le îndeplinesc cu succes. Inițiativa mi cuiți de mașini cibernetice. nerilor din Kuzbas, care au pornit între Pe porțile uzinelor ies noi automobile hotărîtoare ale sistemului mondial socia cerea pentru folosirea mai bună a tehni și tractoare, turbine și combine, linii au list în întrecerea economică cu capita cii miniere, a antrenat pe toți minerii din tomate în flux și întregi uzine automate. lismul. țară. în Donbas, brigada lui Alexandr Organizațiile de cercetări științifice, de Poporul sovietic, condus de partidul co Kolcik, Erou al Muncii Socialiste, a ex proiectări și construcții și întreprinderile munist, urcă pe zi ce trece tot mai sus, tras în luna mai cu ajutorul combinei industriale au proiectat și fabricat în de spre culmile fericirii. El s-a obișnuit cu peste 25 000 tone de antracit. într-o scri curs de un an aproape 3 000 de mașini, vitezele și distanțele cosmice și prin mun soare adresată lui N. S. Hrușciov, membrii mecanisme, aparate și aproximativ 1000 ca sa dă viață visurilor celor mai îndrăz acestei brigăzi și-au luat angajamentul să de dispozitive ultramoderne. în această nețe. ridice producția medie lunară de cărbuni perioadă au fost introduse în producție la 35 000 tone. aproape 3 milioane de inovații tehnice înaltul patriotism și conștiința oameni propuse de raționalizatori și inventatori. lor muncii se manifestă grăitor în miș În cel de-al patrulea an al septenalului, carea pentru munca comunistă, care cu investițiile de capital vor depăși de peste prinde peste 20 milioane de oameni. Pen 4 ori totalul investițiilor făcute in primul Uzina noastră este un gigant al industriei con tru titlul de onoare de colectiv al muncii cincinal. Vor fi puse în funcțiune sute de structoare de mașini electrice. In halele ei se comuniste luptă*’ăproape un milion de mari -întreprinderi industriale, patru fur construiesc turbo și hidrogeneratoare mari cu brigăzi, circa o sută de mii de sectoare nale și șapte cuptoare Martin, 5 laminoa o capacitate de la 100 000 pînă la 320 000 kW, și secții, peste 25 000 de întreprinderi. re, opt baterii de cocs, întreprinderi pen puternice motoare electrice cu curent continuu Colectivul metalurgiștilor de la uzina tru extracția și prelucrarea minereului de și alternativ, diferite aparate electrice. „Zaporojstal“ a inițiat întrecerea pentru fier cu o capacitate de peste 34 milioane Construim mașini și pentru jările socialiste îndeplinirea înainte de termen a. septe tone minereu, fabrici de ciment cu o ca surori. Inginerii și constructorii noștri elaborea nalului. La laminate, aici s-a atins nive pacitate de aproape 6 milioane tone de ză în prezent proiecte de noi mașini electrice lul planificat pentru anul 1965. Prevede ciment. Capacitățile centralelor electrice și mai gigantice, fără egal in lume: de rile septenalului la producția de oțel vor vor spori cu 8,9 milioane kW. Se vor con 500 000—800 000 și 1 000 000 kW. fi îndeplinite în cursul acestui an, iar la strui aproape 4 000 de km conducte de Hotărîrile istorice ale Congresului al XXII-lea producția de fontă — în anul 1963. Succe petrol și gaze. al P.C.U.S. ne-au insuflat forțe și energii noi. Acest an al septenalului va fi un an In primele 5 luni ale acestui an, al 4-lea sul colectivului se datorește spiritului lui inovator, îndrăzneț. Colectivul uzinei fo hotărîtor în avîntul impetuos al agricul an al septenalului, s-au făcut 1 587 de prolosește gazele naturale și oxigenul, el a turii. Oamenii muncii din satele sovieti puneri de raționalizare, Mai mult de |Uintrodus larg metodele rapide de muncă, ce, traducînd în viață programul istoric mătafe din ele au șl fost aplicate in proturnarea continuă a oțelului. al Congresului al XXII-lea al partidului duefie. Peste 80 la sută din muncitorii noștri Colectivul uzinei Zaporojstal obține a- și hotărîrile plenarei din martie a C.C. participă la întrecerea pentru titlul de fruntaș nual milioane de tone metal. Milioane! al P.C.U.S., au desfășurat o luptă intensă a| muncii comuniste. O seefie, 32 de sectoare 11 Marea Radioul a anunțat rezultatele concursu lui organizat de revista „Rumînia“ cu tema: „Cunoașteți economia Romîniei?" Printre cei distinși cu premiul de încu rajare, crainicul a numit-o pe Tamara IIInicina Homeacenko, Această emisiune a fosi ascultată în familia Homeacenko?l Tamara Ilinicina n-a fost niciodată Romînia. Dar această țară îndepărtată, totodată foarte apropiată, o interesa foar te mult, Ca leclor al comitetului orășe nesc de partid Dzerjinsk, avînd nu odată prilejul să prezinte prelegeri despre Ro mînia, ea cunoștea interesul uriaș pe țară frățească. socialist a devenit o necesitate a multor locuitori din Dzerjinsk. Boris Mișin, de pildă, a obținut premiul întîi la concursul revistei „Rumînia“, V. I. Șașkov, insfructor la secția industrială a comifetului orășenesc, cunoaște pe toți muncitorii și inginerii din oraș care au vizitat Romînia. Ei au fost acolo pentru a acorda ajutor prietenilor în proiectarea, construirea și montarea utilajului întreprinderilor chimi ce, mulți au participat la conferințele și congresele științifice și tehnice sau au vi zitat Romînia ca simpli furișii. Nu poți să le face Șașkov. Cîte nume I Ce legături largi și trainice s-au stabilit între acest oraș sovietic și Romînia frățească I Luăm, la întîmplare, cîfeva nume. în Romînia a fost V. V. Lebedev, directorul filialei din Dzerjinsk a Institutului unional Romînia au lucrat A. N. Gurianov, șef de secție la uzina chimică „M. I. Kalinin", I. M. Videaev, subșef de secție, I. I. Koșelev, mecanic la aceeași uzină, P. D. Ceremisov, subșef de secție, A. V. Vasiliev, subșef de secție la filiala Institutului de — Romînii sînt un popor talentat, har nic — spune I. M. Videaev. Ei constru iesc cu entuziasm socialismul, succesele Romîniei noi sînt uriașe. Noi, oamenii so vietici, ne bucurăm că putem să-i ajutăm cu experiența noastră. Sîntem foarte ocu pați, însă găsim întotdeauna posibilitatea — Uzina noastră, spune V. I, Șașkov, nu este decîf un punct minuscul pe harfa marii țări sovietice, dar dacă te uiți cu atenție la ceea ce se petrece în secțiile ei, vezi legăturile trainice cu care po porul sovietic este legat de lagărul so cialismului, cît de apropiate sînt pentru fiecare din noi destinele, planurile, fap tele popoarelor frățești. Comitetul orășenesc de partid Dzerjinsk pregătește o mare reuniune consacrată prieteniei romîno-sovietice. La reuniune vor vorbi mulți muncitori și ingineri care au lucrat în Romînia. în casa Tamarei ilinicina, seara, întreaga familie se pre gătește pentru această reuniune, Stăpîna casei va prezenta la reuniune referatul principal. E. REABCIKOV (corespondent special al „Pravdei”) Orașul Dzerjinsk. La uzina de rulmenți nr. 1 din Mos cova a intrat în funcțiune o nouă sec ție automată. Ea are o capacitate do producție de 30 milioane de rulmenți pentru axul cardanic, necesari indus triei de automobile. în secție sânt 4 linii tehnologice automate alcătuite din peste 500 de mașini-uneite și agregate, în fotografie: vedere generală a sec ției automate. (Foto: A. Ustinov) Ce spun cifrele • în 1923 in Uniunea Sovietică s-au produs 615 000 tone de oțel, 11,5 milioane tone de cărbune, 5 milioane tone de pe trol șî circa 300 000 tone de ciment. în 1961 producția de oțel a fost de 70,7 mi lioane tone, de cărbune — 510 milioane tone, de petrol — 166 milioane tone, de ciment — 50,9 milioane tone. în prezent industria noastră produce la fiecare 3 zile mai mult decît s-a produs în întregul an 1923. ® în U.R.S.S. șeptelul de bovine a cres cut anul trecut cu 6100 000 capete, por cine — cu 7 700 000 capete, ovine — cu 3 800 000. • în anul 1961, cifra medie anuală de muncitori și funcționari era de 66 milioa ne de oameni. • în institutele de învățămînt superior și mediu de specialitate studiază 5 milioa ne de oameni. Anul trecut au absolvit aceste școli 750 000 de tineri specialiști, din care 120 000 ingineri. din țară s-au construit anul trecut peste 80 milioane mp de suprafață locuibilă sau circa 2 200 000 de apartamente. La fiecare 30 de minute în țară se dă în fo losință un nou bloc de locuințe. și 132 de brigăzi au cucerit titlul de cinste de colectiv al muncii comuniste. Și brigi la noastră de muncă comunistă «50 de ani de la apariția „Pravdei"» pășește Siberia 1 Nu poți cuprinde dintr-o pri smîrcuri; ei transportă utilaj și materiale in rînd cu colectivele fruntașe. Din ea fac parte vire acest ținut măreț și îmbelșugat, bo cu avioane, cu șalupe și ou puternice foști ostași ai forțelor armate sovietice, ofițeri superiori în rezervă. Fiecare din noi și-a înde gățiile sale incalculabile. Cîmpia vest- autotractoare; ei construiesc în taiga’ oplinit cu cinste datoria în rîndurile armatei so siberiană ocupă ea singură peste 2 mi rășele, înalță sonde, forează puțuri adînci. vietice timp de mulți ani, iar acum primim o lioane de km p. Forțele de producție ale Munca susținută a geologilor a fost în pensie binemeritată. Dar nu putem sta acasă. Siberiei se dezvoltă deosebit de rapid cununată de primul succes: în raionul Participăm cu mult entuziasm și bucurie la fău acum cînd poporul sovietic a trecut la Berezovo-Igrim a fost descoperit unul din construirea desfășurată a comunismului. cele mai mari zăcăminte de gaze natu rirea bazei tehnico-materiale a comunismului. Colectivul nostru se bucură de apropiata vi Câte bogății nu există în pămîntul sibe rale din țară. El se întinde pe o suprafață zită în Romînia frățească a delegației de partid rian! Mult timp Siberia era doar o imensă de peste 100 000 kmp. Spre eîîrșitul anu și guvernamentale în frunte cu N. S. Hrușciov, pată albă pe harta regiunilor petrolifere. lui 1960, pe rîul Konda, în raionul Șaim, vizită care va fi o nouă manifestare strălucită Acum 30 de ani, academicianul I. M. Gub s-a produe o puternică erupție de petrol. a prieteniei și simpatiei noastre sincere față de kin a făcut un pronostic îndrăzneț în le Astfel, s-a obținut pentru prima dată pe harnicul popor romin. gătură cu existența unor zăcăminte de trol în Siberia. Aceasta i-a înaripat pe Avem un lei luminos — construim comunis- petrol și gaze în Siberia. îndrăznețele pro oameni. mul. Ne așteaptă muncă multă și de aceea fie- nosticuri științifice ale unuia dintre cei mai în ajunul Congresului al XXII-lea al care zi este prefioasă. Brigada noastră a ho- remarcabili savanți sovietici au fost stră P.C.U.S., geologii din Tiumen au descopetărît să îndeplinească înainte de termen, la lucit confirmate de viață. Geologii sovie rit încă două zăcăminte bogate: la Ûst1 noiembrie 1962, programul celui de-al 4-lea tici au început asaltul Uralului imediat Balîk și Meghionsk. Rezervele de petrol și an al septenalului. după Marele Război pentru Apărarea Pa gaze din regiunea Tiumen sînt apreciate S. VITCENKO «A 50-a aniversare a „Pravdei a lăcătușilor de la uzina „Elektrosila'« „S. M. Kirov” Griul celui de-al patrulea an ai septe naiului. In Kuban a recoltei bogate, internațională a început secerișul (Foto: T. Melnik) Cît de frumoase sînt stepele Kubanuiui în fie au devenii programul de luptă al muncii luna iunie I Se coace recolta bogată a celui noasire. Am revăzut structura suprafețelor de-al patrulea an al septenalului. Pămîn- însămînțăte, am renunțat la sistemul de asoturile rodnice ale colhozului nostru, „Kuban“, lamente cu ierburi perene. Culturile cerea o gospodărie mare, cu multe ramuri de pro liere ocupă anul acesta 64 la sută din su ducție, se întind pe o suprafață de peste prafețele însămînțăte, față de 53 la sută anul 14 000 ha. Colhozul nostru și-a cîștigat re trecut. Au crescut de aproape două ori su însămînțăte cu porumb pentru nume nu numai prin veniturile și recoltele prafețele sale mari. Noi ne mîndrim și cu fondul no boabe, de 5 ori cele însămînțăte cu legumi stru de aur — cu inovatorii în producție, cu noase, ceea ce ne permite să sporim recolta maeștri în agricultură și în creșterea ani globală de cereale cu 8 000 tone, față de anul trecut. Sporind producția de cereale malelor. Vesfiții noștri consăteni Vladimir Fervifki colhozul își va putea crea o puternică bază și Vladimir Sveflicinîi, Eroi ai Muncii Socia furajeră și va putea mări producția creșterii liste, mecanizatori la Institutul de experimen animalelor. In 1962 vom da patriei 2 700 000 tare a tractoarelor și mașinilor agricole, cro litri de lapte, 815 tone de carne, 1 300 000 iesc drum recoltelor bogate cu un consum ouă. minim de muncă și mijloace. Valoroasa lor ■ Inițiatorul tuturor acțiunilor patriotice din experiență devine un bun al tuturor meca colhozul nostru este organizația de partid. nizatorilor. în primăvară, în colhozul nostru au fost să depunem toate eforturile pentru a în organizate șase brigăzi mecanizate care cul făptui cît mai repede mărețul plan de con tivă porumbul după metoda inovatorilor pe struire a comunismului, trasat de Programul o suprafață de 880 ha. Pe lîngă porumb, ele P.C.U.S. Deasupra taberei de cîmp a brigăzii com cultivă și floarea-soarelui, ricin, mazăre. Aite sașe brigăzi mecanizate cultivă sfecla de plexe nr. 6 s-a înălțat zilele acestea un steag zahăr folosind o nouă tehnologie elaborată roșu, Brigada și-a cucerit dreptul de a încape prima culesul recoltei celui de-al pade V. Sveflicinîi. In colhoz s-a înființat o școală a expe trulea an al septenalului. în aceste zile, pe ogoarele colhozului rienței înaintate pentru mecanizatorii și col hoznicii care cultivă porumbul și sfecla de „Kuban" munca este în foi. Oamenii muncii zahăr fără folosirea muncii manuale. Școala de la sate sînt ferm hotărîți să traducă cu este condusă de președintele colhozului, succes în viață mărețul program de muncă, I. T. Sidorenko, agronom cu experiență și să-și aducă aportul la lupta de creare a practică îndelungată în agricultură. Lecțiile unui belșug de produse alimentare pentru sînt predate de specialiștii mai vechi din popor. V. CEKALIN colhoz și de oameni de știință da la Insti secretar al Comitetului de partid tutul de agricultură din Kuban. din colhozul „Kuban”, raionul Hotărîrile istorice ale Congresului al Ust-Labinsk, ținutul Krasnodar. XXII-lea al P.C.U.S. și ale Plenarei din martriei. Pe ploaie și frig, pe arșiță și furtună, croiesc drum prin taigaua de netrecuf, peste fluvii bogate, prin mlaștini și Hotărîrile Congresului al XXII-lea al P.C.U.S. și Progra mul partidului adoptat la con gres au deschis în fața știin ței perspective uriașe. Crea rea bazei tehnice-materiale a comunismului prevede nu nu mai folosirea celor mai noi realizări ale științei și tehni cii, dar ține seama de ase menea de tendințele dezvol tării științei, de apariția unor noi descoperiri și invenții. Programul pune sarcini uria șe în fața științei sovietice, concentrindu-i atenția asupra problemelor-cheie, legate în deosebi de progresul tehnic al tuturor ramurilor economiei culturală. Măsurile pentru coordona rea cercetărilor științifice adoptate de guvernul sovietic condiții pentru folosirea mal în practica producției. In țările socialiste frățești dezvoltării științei i se acordă o mare atenție. Amploarea tot mai mare a cercetărilor științifice în lagărul socialist este o condiție obligatorie pentru succesul construirii 60cialismului și comunismului. Dezvoltarea impetuoasă a cercetărilor științiiice în toa te țările face ca legăturile in ternaționale dintre' oamenii de rilor științifice pe plan mon Oamenli de știință sovietici La mijlocul lui moitié a.c. în alt colț al Sibeiiei a avut loc un eveniment deosebit de îmbucurător. Pe curșul superior ăl Lenei, lîngă satul Markobo, din sonda de explorare, de la o adîncime de 2 164 m, s-a produs o erupție de petrol de calitate superioară. Debitul ei în 24 de ore este de aproximativ 1 000 de tone. Eroismul în muncă al geologilor din Tiumen și Irkutsk nu numai că a confir mat prevederile academicianului I. M. Gubkin, dar a demonstrat totodată că Si beria este al treilea Baku, și încă mai pu ternic. Nu va trece mult timp și gazele și petrolul Siberiei vor fi puse în slujba omului sovietic, a cauzei construirii comu nismului. Milioanele de tone de petrol si berian se vor transforma într-un torent gi gantic de aur lichid. Siberia își făurește propria ei industrie la zeci de miliarde de tone și metri cubi. de prelucrare a petrolului. Prima creație Brigada lui Semion Urusov, delegat la a industriei petroliere siberiene — rafină Congresul al XXII-lea al P.C.U.S., dînd do ria din Omsk — dă dș pe acum un milion vadă de un minunat eroism, a îndeplinit de tone de produse petroliere pe an. două planuri anuale de foraj. înflorește puternica Siberie. Pe pămîntul ei apar puternice sonde petroliere, se con struiesc conducte de petrol, se înalță uzine. sânt strâns le academicianul Codarcea, aca Acad. E. FEODOROV gii lo.r din ță Erou al Uniunii Sovietice, demicianul Iorile socialiste. secretar științific principal nescu-Gulian și De mai mulți al Prezidiului Academiei Pe mulți alți ani funcționea cunoscut! oa de științe a U.R.S.S. ză Institutul nmeni de știin nificat de cer ță romîni. B. cetări nucleare la Dubna, Pora, membru corespondent la care lucire împreună al Academiei R. P. Romîne, se oameni de știință din diferite pregătește să participe, îm țări.socialiste. în fiecare an preună cu oamenii de știință munca lor colectivă aduce o sovietici, la noua cursă a na contribuție serioasă la dez vei de cercetări oceanografivoltarea fizicii nucleare. ce „Viteaz”. Academia de Științe a U.R.S.S. are acorduri de cola fice din țările frățești a făcut borare științifică cu Academii necesară introducerea de noi le de științe din țările socia forme de colaborare interna liste. Actualmente baza acor țională între ele. în martie a.c. durilor o reprezintă lucrările din inițiativa Academiei de în comun asupra anumitor Științe a R. P. Polone, la Var probleme, repartizarea efor turilor între oamenii de știință șovia a avut loc consfătuirea din diferite țări pentru a obți reprezentanților academiilor ne laolaltă mai repede solu de științe din țările socialiste, care a examinat și discutat ționarea problemelor grele. Se dezvoltă cu succes cola cu atenție problemele întări borarea dintre oamenii de ști rii și lărgirii colaborării reci ință sovietici și romîni. Ei e- proce. fectuează în comun cercetări Oamenii de știință sovietici in 12 probleme. Eminenfi oa meni de știință se deplasează au strânse legături cu colegii sistematic pentru a ține con lor din aproape toate țările ferințe și a face schimb de lumii. Tovarășul N. S. Hrușexperiență. Anul acesta au ciov, șeful guvernului sovie fost în vizită în Romînia aca tic, a subliniat în repetate demicianul V. A. Ambarțu- rînduri că poporul sovietic mian, specialiet în astroiizi- consideră realizările sale în că, filozoful B. M. Kedrov, lingvistul S. K. Șaumean, eco domeniul științei ca o contri nomistul I. P. Oleinik și mulți buție adusă la tezaurul știin alți oameni de știință. Acade- ței din întreaga lume. Guver mia de Științe a U.R.S.S. a găz- nul sovietic sprijină sistema duit in această perioadă pe tic colaborarea internațională I. LUKIN Omsk în domeniul științei și cultu rii. Academia de Științe a U.R.S.S. are acorduri de cola borare științifică cu academii le de științe și institutele ști multe țări ale lumii, inalusdv cu Academia națională de științe a S.U.A., Societatea re gală a Marii Britanii și altele. O mare însemnătate în do meniul colaborării au organi le și manifestările organizate de ele. Trebuie să spunem că numărul acestor organizații a devenit foarte mare. Acade mia de Științe a U.R.S.S., de pildă, este membră a peste 90 de organizații științifice inter naționale. Oamenii de știință sovietici acordă o mare importanță ac care reunesc oameni de știin ță din diferite țări, ca mișca rea partizanilor păcii, mișca rea Pugwash a oamenilor de apropiatului congres mondial pentru dezarmare generală șl pace, oamenii de știință din diferite țări își vor spune pă rerea în aceste probleme care preocupă pe toți oamenii de pe pămînt. Permiteți-mi să urez ca colaborarea între oamenii de știință romîni și sovietici să se întărească continuu. corespondent al „Pravdei” rituală a muncitorilor de ia uzina „S. M. Kirov" din Leningrad. în atelierele casei de cultură creează pește 50 de pictori amatori. Lucrările lor au fost expuse la expozițiile orășenești și unionale ale ar tiștilor plastici amatori. în fotoarafie: în orele de creație. (Foto. p. Fedolov) === [PDF page 4] === Pag. Nr. 556f S C t N T E I A ULTIMELE ȘTIRI' ULTIMELE ȘTIRI ULTIMELE ȘTIRI ULTIMELE ȘTIRI de către ministrul Belgiei in R. P. Romînă Cuvîntărlle rostite Eet ceremonia, prezentării scriso- a respectului reciproc, dorește Hlor de acreditare, ministrul Belgiei dezvolte între Republica Populară ți președintele Consiliului de^ Stat al Romînă și Belgia relații multilate rale, care să contribuie la întărirea R. P. Romîne au rostit cuvîntări. Exprimîndu-și satisfacția de a fi prieteniei între popoarele noastre și numit reprezentant al Belgiei în a păcii în lume”. Republica Populară Romînă, dl. Ho Președintele Consiliului de Stat al noré Cambier a relevat bunele le R. P. Romîne și-a exprimat convin gături care s-au stabilit între poporul gerea că întărirea relațiilor econo belgian și poporul romîn în decursul mice va favoriza dezvoltarea legă luptei îndelungate pentru indepen turilor dintre Republica Populară dența țărilor lor. Legăturile de Romînă și Belgia în alte domenii. prietenie dintre Romînia și Belgia — Mulțumind pentru bunele urări a arătat dl. Honoré Cambier — sînt adresate, președintele Consiliului de întărite și mai mult de relațiile Stat a exprimat urări de fericire și existente între ele în domeniul eco prosperitate pentru poporul belgian nomic. Ministrul Belgiei a asigurat și a urat ministrului Belgiei succes pe președintele Consiliului de Stat în activitatea pe care o va desfășura că dorește foarte mult să activeze pentru întărirea și dezvoltarea legă pentru întărirea legăturilor care turilor care unesc cele două țări, unesc cele două țări. încredințîndu-1 că în îndeplinirea în încheiere dl. Honoré Cambier acestei misiuni se va bucura de spri k prezentat președintelui Consiliului jinul deplin al Consiliului de Stat de Stat cele mai bune urări pentru și al guvernului Republicii Populare fericirea sa personală și pentru pros Romîne. peritatea Romîniei. între președintele Consiliului de Urînd bun venit ministrului Bel Stat al R. P. Romîne, Gheorghe giei, președintele Consiliului de Gheorghiu-Dej, și ministrul Belgiei. Stat al R. P. Romîne, Gheorghe Honoré Cambier, a avut loc apoi o Gheorghiu-Dej a spus: „După cum convorbire. ați amintit, lupta îndelungată pen Atît la solemnitate cît și la con tru independență pe care au dus-o vorbire au asistat Corneliu Mănesîn decursul timpului popoarele ro cu, ministrul afacerilor externe, Și mîn și belgian a creat între ele un Anton Breitenhofer, membru în sentiment de stimă reciprocă și le Consiliu] de Stat. gături prietenești. Guvernul romîn, Ministrul Belgiei a fost însoțit de promovînd cu consecvență o politică de dezvoltare a relațiilor cu toate Guy Stuyck, consilier de legație. (Agerpres) țările, pe baza deplinei egalități și ■--------- 000--------- Constituirea Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă Cu vînt ul tovarășului Ion Gheorghe Maurer Pregătiri intense in vederea Congresului mondial pentru dezarmare și pace Pentru încetarea cursei înarmărilor nucleare care poporul francez spune cu ho- Răspunsul lui N. S. Hrușciov la scrisoarea premierului japonez H. ikeda înarmărilor, „nu“ bombei atomice. MOSCOVA 15 (Agerpres). — trucît ea deschide portițe pentru siunea. De aici rezultă, domnule Peste 200 de cunoscuți oameni po TASS litici și fruntași ai vieții publice din tele Consiliului de Miniștri al servește nu numai intereselor secu Ziarele din Moscova publicat Franța și-au exprimat pînă acum răspunsul președintelui Consiliului U.R.S.S. amintește de declarația mi rității noastre, ci că ea servește de dorința de a lua parte la un coloc de Miniștri al U.R.S.S., N. S. Hruș nistrului adjunct de război al S.U.A„ asemenea intereselor securității Ja viu național cu privire la dezarmare, ■“7? că poniei, ca și oricărei alte țări, inte la scrisoarea primului ministru Gilpatric, care a afirmat fățiș organizat pentru 23 și 24 iunie la ciov, al Japoniei, Hayato Ikeda, din 20 pentru a da Paris. Delegația partizanilor păcii aprilie, în problema experiențelor Pentagonul „trebuie să cunoască Șeful guvernului sovietic aminteș francezi care va pleca la congresul cu arma nucleară. precis sistemul obiectivelor dpș- te că Uniunea Sovietică a declarat de la Moscova va fi formată din 100 N. S. Hrușciov își exprimă mira mane" și de cunoscuta declarație că este gata să examineze propune rea că scrisoarea primului ministru făcută de președintele S.U.A., Ken rile celor opt state neutre, „care ode persoane. japonez nu cuprinde nici o critică nedy, unui ziarist american, că fereau posibilitatea de a se lichida la adresa puterilor atomice din Oc S.U.A. se consideră în drept să ma impasul în care au intrat tratativele LONDRA 15 (Agerpres) — TASS: cident, care zădărnicesc realizarea nifeste inițiativa într-un conflict nu cu privire la încetarea experiențelor în fabrici, uzine și instituții, orga unui acord cu privire la interzicerea clear cu Uniunea Sovietică. „Cu alte cu arma nucleară'. începînd expe PARIS 15 (Agerpres). — „Dezar nizațiile sindicale și obștești din An experiențelor și intensifică continuu cuvinte, subliniază N. S. Hrușciov, riențele, guvernele S.U.A. și Angliei președintele se consideră în drept să și-au asumat răspunderea pentru marea este cu putință“, sub această glia desfășoară o largă campanie de cursa înarmărilor nucleare. Arătînd în continuare că în Oc- dezlănțuie un război termonuclear". urmările serioase ale unui asemenea lozincă în întreaga Franță s-a des pregătire în vederea Congresului „Ar fi o naivitate, și, dacă doriți, pas, scrie N. S. Hrușciov. fășurat o largă campanie de pregă mondial pentru dezarmare generală cident se face o vastă reclamă plaEl arată că Uniunea Sovietică „nu nului american al așa-numitei in- chiar o crimă să nu se țină seama tire în vederea Congresului mondial și pace. Se aleg delegații la congres specții internaționale, N. S. Hrușciov că forțele care urzesc ideile primei va rămîne un spectator pasiv la pentru dezarmare generală și pace, și are loc strîngerea mijloacelor ne subliniază că tocmai cei care urzesc lovituri își bazează toate calculele pregătirile militare ale puterilor în toate regiunile țării au loc mi cesare plecării la Moscova a dele planuri agresive „au nevoie de așa- pe avantajele pe care le poate oferi N.A.T.O. și va fi nevoită săi aibă socialiste tinguri, adunări, demonstrații la gației engleze. numita inspecție internațională în- un atac prin surprindere în condi grijă ca apărarea țărilor țiile mijloacelor moderne de război", iubitoare de pace împotriva forțelor Șeful guvernului sovietic declară: nență la nivelul cuvenit". „în.același timp, declară N. S. „în nebunia lor, ațîțătorii la un nou război se hrănesc cu speranța că Hrușciov, guvernul sovietic va der___ și pe viitor eforturi cît se „într-un conflict nuclear inițiativa' pune poate avea astăzi un succes hotă- poate de hotărîte pentru a obține rîtor. Deschizînd în fața lor porțile realizarea acordului internațional • în vederea lichidării americane din Tokio o scrisoare în casei noastre, dîndu-le posibilitatea corespunzător totdeauna atît a experiențe Demonstrație ia ^'ew York care protestează împotriva experi să obțină informațiile de care se in pentru teresează domni ca Gilpatric, — nu lor cu arma nucleară, cît și a ori NEW YORK 15 (Agerpres). — La prin care ei erau chemați să se ală ențelor americane din Pacific. Sindicatul lucrătorilor de la com ar însemna decît să favorizăm agre- căror armamente în general". 14 iunie, reprezentante ale mișcării ture protestului lor împotriva expe - --------- o^O---------pania japoneză de transporturi ae „Femei, luptați pentru pace I" au or riențelor nucleare. riene „Japan Air. Lines adresat ganizat, în fa(a sediului secției din în același timp, în alte cartiere ale Lucrările Comisiei pentru elaborarea președintelui Kennedy o scrisoare New York a Comisiei pentru energia orașului, sute de femei participante protest care arată expe atomică, o demonstrație de protest la mișcarea „Femei, luptați pentru proiectului noii constituia a U.R.S.S. împotriva exploziilor la mare altitudi pace I" au organizat pe străzile New riențele nucleare americane amenin ță viața echipajelor și pasagerilor ne, proiectate de guvernul S. U. A. York-ului o campanie de difuzare a MOSCOVA 15 (Agerpres). — cerii statului, activității sovietelor și de pe bordul avioanelor care zboară Demonstrantele purtau mari baloane manifestelor. Manifestele cheamă pe TASS: La 15 iunie, la Kremlin, a a- organizațiilor obștești. deasupra Pacificului. negre, care simbolizează pericolul cetäfenii S.U.A. să împiedice folosi Ău fost create, de asemenea, sub vut loc o ședință a Comisiei pentru nesăbuite în rea Cosmosului în scopuri militare. unei invazii nucleare comisii pentru probleme economice elaborarea proiectului noii constituții act inadmisibil Cosmos. Din pichete au făcut parte a U.R.S.S., aleasă de Sovietul Su și conducerea economiei naționale, reprezentante din cartierele orașului Glasul japonezilor BUENOS AIRES 15 (Agerpres). — prem al U.R.S.S. pentru problemele politicii naționale New York, din Long Island, din distric și construcției naționale de stat, pen declarația Comitetului argenti Hrușciov, președintele comi tele Nassau, Westchester, din statele TOKIO 15 (Agerpres). — La 14 iu tru problemele științei și culturii, Connecticut și New Jersey. Femeile nie, mamele japoneze, întrunite în nian pentru apărarea păcii, în le siei, a făcut o scurtă caracterizare a învățămîntului public și ocrotirii să principalelor sarcini pregătirea au distribuit trecătorilor fol volante, tr-un miting, au adresat ambasadei gătură cu apropiatele experiențe anoii constituții a U.R.S.S. nătății, pentru problemele politicii mericane la mare altitudine, se proiectului Au fost create nouă subcomisii. precum și pentru problemele contro arată: Este inadmisibil să fie puse Subcomisiile se vor ocupa de pro lului obștesc și ordinii juridice so în joc cu atîta ușurință viața și să blemele de politică generală și teo cialiste. nătatea oamenilor. Comitetul -argen retice ale constituției, de problemele A fost instituită o subcomisie de tinian pentru apărarea păcii cheamă orînduirii sociale și de stat, condu- redactare. pe argentinieni „să-și ridice glasul ~O®O------------cît mai grabnic pentru a contribui la lichidarea acestei noi primejdii“. HAVANA 15 (Agerpres). — Partizanii păcii din Cuba se pregătesc activ în ve derea Congresului mondial pentru dezar mare generală și pace. La o ședință a Comitetului național de pregătire s-a holărît selecționarea și trimiterea la Mos cova a unei serii de opere de artă care să fie prezentate la expozifia ce va func ționa în timpul lucrărilor congresului. Solii păcii din Cuba vor aduce, de asemenea, la Moscova, albume care poartă semnături în sprijinul congresului, precum și un album avind texte și de sene consacrate luptei poporului Cuban pentru pace și dezarmare. în ședința noastră de astăzi, cuprin de un număr de 201 membri, dintre culturală a luat-o în fiecare regiune, cei mai de vază oameni de cultură oraș sau raion pune în fața orga din țara noastră. Avem în mijlocul nelor locale răspunderi deosebite. nostru personalități de mare presti După cum se arată în Decretul Con giu, care se bucură de întreaga pre siliului de Stat, pentru organizarea țuire și încredere a partidului și po muncii cultural-artistice din comune porului. Succesele deosebite ale politicii și orașe se constituie comitete de cul tură și artă ale comitetelor execu partidului și statului nostru în toate tive ale sfaturilor populare regio ramurile economiei și culturii au nale și ale orașelor București și Con determinat creșterea puternică a stanța, raionale, orășenești și de unității moral-politice a poporului raion orășenesc, întemeiate pe ace nostru, a atașamentului oamenilor leași principii ca' și Comitetul de de cultură și artă față de partid și a Stat. Ele vor avea în atribuția lor dorinței lor de a contribui activ la îndrumarea și rezolvarea probleme înfăptuirea acestei politici înțelepte, lor de artă și cultură în cadrul com profund patriotice. petenței sfaturilor populare, cărora Tovarăși, le sînt subordonate. Decretul privind înființarea, or Aceste comitete vor fi formate ganizarea funcționarea Comitetu din scriitori, oameni de știință și cul tură. muzicieni, oameni de teatru, lui de Stat pentru Cultură și Artă profesori, învățători și alți intelec prevede ca, pentru executarea atri tuali, conducători ai instituțiilor de buțiilor Comitetului, între ședințele cultură și artă și ai organizațiilor acestuia și aducerea la îndeplinire a PARIS 15 (Agerpres). — La 14 iu hotărîrilor luate, Comitetul să aibă obștești. nie, sub președinția lui Maurice Nesocotind voința popoarelor Birou executiv. Odată cu înființarea Comitetului Thor.ez, a avut loc o ședință a Bi Prin Decret al Consiliului de Stat 'de Stat pentru Cultură și Artă, ac roului Politic al Partidului Comu S.U.A. pregăteșc explozie atomică tivitatea de răspîndire a cunoștințe al Republicii Populare Romîne, în nist Francez, la care a fost luată în lor cultural-științifice în mase a tre funcția de președinte al Comitetului discuție situația din Algeria. la mare altitudine cut în atribuțiile acestuia. A fost de Stat pentru Cultură și artă a Astăzi nimeni nu mai poate crede cu seriozitate, se’ spune în declara WASHINGTON 15 (Agerpres). afară de S.R.S.C. aveau atribuții si ciun. La 14 iunie, Comisia pentru energia ția dată publicității după încheie Din Biroul executiv fac parte încă milare și alte organizații de stat sau ședinței, că Algeria poate fi îm atomică a anunțat că explozia nu rea obștești, ivindu-se astfel paralelisme 16 persoane și anume: 3 vicepre cleară la mare altitudine în regiu pendența. care împiedicau buna coordonare și ședinți și 13 membri. nea insulei Johnston, proiectată de îngreunau controlul asupra conținu Conducerea partidului și guvernu Biroul Politic al P.C. Francez tului acestei munci. Activitatea de lui își exprimă convingerea că noua Statele Unite, va fi efectuată la 18 arată că trebuie adoptate măsurile Demonstranți pe străzile New York-ulul cerînd încetarea războiului răspîndire a cunoștințelor politice, formă de organizare a conducerii și iunie. Comisia a declarat că explo necesare pentru lichidarea totală a rece, dezarmare și pace. științifice, culturale se va desfășura îndrumării activității cultural-artiszia va fi provocată la o altitudine O.A.S., pentru sancționarea' căpete --------pe baze obștești, prin antrenarea tice va duce la rezolvarea cu succes niilor organizației fasciste, respecde „cîteva sute de kilometri“. largă a intelectualității de la orașe a sarcinilor puse de partid în acest ți sate. domeniu și va da un nou avînt în După formarea guvernului provizoriu de coalifie din Laos ---------- O®o---------------Comitetul de Stat pentru Cultură tregii vieți culturale din țara noasți Artă, a cărui constituire are loc tră. (Urmare din pag. I-a) Ședința Biroului Politic al P. C. Francez Dcclarațîa primului ministru Suvanna fumma ' După cum s-a mai anunțat, pre gescu, artist al poporului, președinședinte al Comitetului de Stat pen te al Consiliului muzicii, Mihnea tru Cultură și Artă este tovarășa Gheorghiu, președinte al Consiliului Constanța Crăciun. cinematografiei, Aurel Mihale, pre Vicepreședinți ai comitetului au ședinte al Consiliului editurilor și ïost numiți tovarășii Virgil Florea, difuzării cărții, Mihai Alexandru, Ion Moraru, Dumitru Popescu. răspunde de problemele economicoCa membri ai Biroului executiv financiare ale comitetului, Ion Bă au fost numiți tovarășii: Radu Be- nică, șeful corpului de control al iigan, artist al poporului, președinte comitetului, ing. Constantin Ciurea, al Consiliului teatrelor, Dumitru director general al trustului indus Boriga, președinte al Consiliului a- triei poligrafice, Paul Cornea, direc șezămintelor culturale, Demostene tor general al Centrului de producție Botez, președinte al Consiliului pen cinematografică București, Vasile tru răspîndirea cunoștințelor cultu Florea, răspunde de relațiile cu ral-științifice, Boris Caragea, artist străinătatea ale comitetului, Dumi al poporului, președinte al Consi tru Trancă, director general al Cen liului artelor plastice, George Geor- tralei editurilor și difuzării cărții. INFORMAȚII • Vineri s-a înapoiat in Capitală delegația R. P. Romîne condusă de Al. Sencovici, ministrul industriei ușoare, care a participat la festivitatea deschi derii TIrgului internațional de la Poznan. • Vineri după-amiază în sala Dalles, a avut loc o reuniune consacrată împli nirii a 250 de ani de la nașterea marelui fițozof și scriitor francez Jean Jacques Rousseau. Despre viața și opera lui. J. J. Rous seau au conferențiat Pierre Paraf, scrii tor și ziarist francez, membru în Consi liul național al mișcării franceze pentru pace, și conf. univ. Valentin Lipatti. Au urmat lecturi din opera lui Rousseau. • însărcinatul cu afaceri ad-interim al R. P. Ungare la București, Jeno Gyorgy, a oferit, vineri după-amiază, un cocteil prilejul vizitei în țara noastră, la in vitația Academiei R. P. Romîne, a acad. Istvan Rusznyak, președintele Academiei de Științe a R. P. Ungare. Au participat Atanase Joja, președinïele Academiei R. P. Romîne, Aurel Mălnășan, adjunct al ministrului afacerilor externe, À1. Buican, vicepreședinte al I.R.R.C.S., academicieni și alți oameni de • Vineri, nava sovietică de pasageri rele navale din Feodosia a poposit în apele teritoriale romîneștl. In cursul zi lei, noua navă a Întreprins cîteva curse experimentale intre porturile Giurgiu— Russe și Podul Prieteniei. Echipată cu un motor de 1 200 CP, km pe oră, avind posibilitatea să trans porte 64 de călători. în cursul zilei de sîmbătă, moderna navă sovietică va porni în prima sa cursă lungă, avind ca punct terminus portul Viens, (Agerpres) XIENG KUANG 15 (Agerpres). — state de la Geneva în problema laoLa 14 iunie, prințul Suvanna Fum țiană, care ar putea fi convocată în ALGER 15 (Agerpres). — Tnfr-o ema, primul ministru al guvernului jurul datei de 2 iulie“. Lucrările vor provizoriu de coaliție al Laosului, dura cîteva zile și conferința va pu misiune pirat, O.A.S. a anunțat vineri s-a înapoiat la Xieng Kuang venind tea, fără îndoială, să se încheie pînă că, începînd din această zi, „va în de la Luang Prabang, unde a fost la 15 iulie. Prințul Suvanna Fumma cepe distrugerea masivă a Algeriei“ în audiență la regele Laosului. a declarat că el va conduce delega și a cerut europenilor „să se pregă regele a fost de acord cu formarea mează să plece la Geneva pentru fara în flăcări". Cu un cinism nemai guvernului de coaliție al Laosului. semnarea acordului cu privire la pomenit, crainicul a anunfat că „vor distruge pînă și grîul de pe ogoare După cum transmite agenția Laos. pentru a provoca înfometarea a miFrance Presse, Suvanna Fumma și-a lioane de musulmani“. exprimat convingerea că „problema MOSCOVA 15 (Agerpres). — In Vineri, O.A.S.-ișfii au aruncat în aer laoțiană poate fi reglementată pe tr-un. mesaj de răspuns adresat lui spital Mustafa, distrugînd în cale constituțională“. El a precizat N. S. Hrușciov, președintele Consi marele întregime sălile de radiologie, de ocă guvernul își va prelua imediat liului de Miniștri al U.R.S.S., premie perafie, laboratoarele și instalațiile sarcinile și „va desemna o delega rul britanic Macmillan declară că tehnice. Întrucît în laboratoarele spiție unică pentru Conferința celor 14 împărtășește speranța lui N. S. Hruș ciov că în cuiînd va ii încheiat un acord internațional care va consfinți definitiv rezolvarea problemei Lao sului. Celelalte probleme internațio nale care ne preocupă în prezent pot fi de asemenea rezolvate pe MOSCOVA. în comunicatul co calea tratativelor pașnice, scrie mun sovieto-senegalez semnat la 14 Macmillan. iunie de N. S. Hrușciov, președinte le Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., 18,30; 20,30), POMPIERUL ATOMIC: Vic și de Mamadu Dia, președintele Con-, siliului de Miniștri al Republicii Se a președintelui Kennedy negal, se arată că în urma schim bului de păreri s-a constatat iden CĂLĂTORIILE LUI GULLIVER: 13 titatea punctelor de vedere ale celor WASHINGTON 15 (Agerpres). 21), 16 Februarie (16; 18; 20). FILME DO la două părți într-o serie de probleme CUMENTARE rulează în continuare TASS. La 14 iunie a avut loc internaționale actuale. de la orele 10 pînă la orele 21 Ia cine Casa Albă o conferință de presă a matograful Timpuri Noi. OINE-I DE președintelui Kennedy. legătură PRAGA. In după-amiaza zilei de 15 REA — ambele serii: înfrățirea între cu schimbul de mesaje dintre N. S. iunie au fost prezentate în cadrul Festi popoare (10,30; 16; 20), G. Coșbuc (9; Hrușciov și J. Kennedy cu prilejul 12,30; 16,15; 20). Arenele Libertă reglementării problemei laoțiene, un valului international al filmului de la Karlovy Vary, filmul rominesc de lung ții (20,30). DUPĂ DOI IEPURI: Cultu ral (15; 16,50; 18,40; 20,30). POST-RES corespondent l-a întrebat pe preșe metraj „Celebrul 702" și filmele de dinte dacă consideră „for TANT: Alex. Popov (rulează în conti scurt metraj „Poveste de toamnă" și nuare de la orele 10 pînă la orele 21), mula laoțiană" poate fi aplicată în „Pelicanii". rezolvarea LUI: 8 Martie (15; 17,05; 19,10 — gră tr-o anumită formă la dină 20,30), G. Bacovia (11,30; 15; 17; 19; problemei Berlinului occidental PARIS. P.C. din Spania a dat pu 21). RAIDUL VĂRGAT: Grivlța (15: 17; Germaniei. Kennedy a răspuns ne 19; 21). CARMEN DE LA RONDA; gativ, declarînd că situația din Laos blicității o declarație în care se pro nunță împotriva aderării Spaniei la C-tin David (15,30; 18; 20,30). AGRAFA ALBA: V. Roaită (10; 12; 15; 17; 19 — diferă de situația din Berlin. După părerea lui Kennedy trebuie unui larg front democratic și antifas 19 — grădină 20,30), Volga (10,30; 15; 17; să se mai aștepte un timp oarecare cist în Spania. P.C. din Spania chea în mă toate curentele opoziției să se 20,30). ULTIMA REPRIZA: Unirea (16; spre a se convinge că acordul cheiat In problema Laosului va fi unească pentru a elabora o alterna 18). înfăptuit. „Dacă se va reuși, a spus tivă democratică la dictatura gene el, înseamnă că se va înregistra un ralului Franco și a organiza în co progres promițător spre relații mai mun o grevă generală care ar pune prietenești între Uniunea Sovietică și în scurt timp capăt dictaturii franTELEVIZIUNE: orele 19,00 — Jurnalul Statele Unite și vom putea să discu chiste. televiziunii. 19,15 — Album artistic pen tăm alte probleme". tru pionieri șl școlari. 19,40 — în fața PARIS. La Paris, ca urmare a gre Răspunzînd la întrebarea privind hărții. 19,50 — Emisiune de teatru „NU programului american de vei de 24 de ore a conductorilor de PUNEȚI DRAGOSTEA LA ÎNCERCA stadiul RE". 21,10 — Filmul documentar: „DIN cercetări în domeniul Cosmosului, la căile ferate din Gara Nord, a PIATRA CRAIULUI LA FĂGĂRAȘ" — președintele a spus că, după părerea fost redus traficul feroviar în subur o producție a studioului „Al. Sahla“. 21,30 — Muzică ușoară. In încheiere-,: lui, Statele Unite nu ocupă primul biile pariziene cu 50 la sută. Acțiuni similare sînf anunțate la numeroase loc In acest domeniu. Ultimele știri'. Cffoitre * Cinematografe) TEATRUL DE OPERA ȘI BALET AL R. P. ROMÎNE: RIGOLETTO — (orele 19,30). TEATRUL DE STAT DE OPERETA: ELIXIRUL DRAGOSTEI — (orele 19,30). TEATRUL NAȚIONAL „I. L. CARAGIALE“ (Sala Comedia): ORFEU IN IN TEATRUL (Sala Studio): BĂIEȚII VESELI — ta VLAICU TEATRUL PENTRU TINERET ȘI CO PII (Parcul N. Bălcescu): SALUT VO TEATRUL REGIONAL BUCUREȘTI: TEATRUL SATIRIC MUZICAL „C. TĂNASE (Sala Savoy); VORBA REVISTEI NOTE POTCOVITE — (orele 20). CINEMATOGRAFE. RAZE PE GHEA dionul Republicii (20,15). BĂTRINUL ȘI MAREA; Republica (9,15; 11; 12,45; 15; 17; 19; 21; 22,40), I. C. Frlmu (9; 11; 13; 15; 17; 19; 21 — grădină 20,30), Sta dionul Dinamo (20,15). AUSTERLITZ — ambele serii — cinemascop: Grădina Progresul (20.30), Arta (11; 15,30; 19). COMEDIANȚII rulează la cinematografele Elena Pavel (10; 12,15; 14,30; 16,45; 21,15 (20,15), Grădina 13 Septembrie (20,15). FOCURI IN MUNȚI: V. Alecsandrl (15; 17; 19; 21), Lumina (rulează în conti nuare de la orele 9,45 pînă la orele 12,30, XICUL CÎNTA: Maxim Gorki (9; 11; 13; Bandele O.A.S. urmăresc distrugerea masivă a Algeriei <7e7ev7z7wie talului se aflau substanțe radioactive, echipele de ajutor ale F.L.N. au pro cedat la evacuarea în condiții dra matice a bolnavilor și a noilor născuți din maternitatea spitalului. A urmat incendierea marii piețe comerciale din cartierul musulman Bab-EI-Ued. Clă dirile din jurul piefei au fost mistuite de flăcări. O școală, o fabrică și un imobil au fost, de asemenea, cuprin se de flăcări. că atentatele, incendiile și amenință rile cu distrugerea masivă a Algeriei proferate de O.A.S. au ca scop să cufunde Algeria în haos. acordurilor de la Evian. PARIS 15 (Agerpres). — în sub urbia pariziană Nanterre a avut lop o întîlnire prietenească a reprezen tanților partidelor comuniste din Franța și Algeria. La întîlnire au participat Maurice Thorez, secretar general al P. C. Francez, Waldeck Rochet, secretar general adjunct al P. C. Francez, Jacques Duclos, se cretar al P.C.F., Etienne Fajon, membri ai Biroului Politic al P.C.F., Larbi Buhali, prim-secretar al P. C. din Algeria, Ahmed Akkas și Paul Caballero, secretari ai parti ai partidelor comuniste din Franța și Algeria. Descoperirea unui complot O.A.S. împotriva președintelui de öauilc PARIS 15 (Agerpres). — Agenții le de presă anunță că serviciile securității franceze au descoperit joi un nou complot în vederea asasinării președintelui de Gaulle, care efectuează în prezent o călăto rie în sud-estul Franței. Citind cercuri oficiale franceze, agenția Reuter relatează că „a fost arestat un grup de membri ai O.A.S. In momentul în care generalul de Gaulle a coborît din avion pe aero dromul de la Luxeuil, membrii O.A.S. aveau misiunea de a-1 asa sina“. gări din sudul Franfei. 2000 de mun citori și funcționari de la Uzinele de construcfii mecanice de la Fives-Lille au declarat grevă joi, anunfînd că vor continua lupta pînă ce direcțiunea va anula hofărîrea de concediere a 850 dintre tovarășii lor. Vasul de pasageri „France” nu a putut să părăsească portul datorită grevei hotărîte de ofi țerii, marinarii și personalul civil de pe vas. BUDAPESTA. La Budapesta și-a „Corpul păcii" urzește... vrajbă DAR-ES-SALAM. Comisarul regional -j pentru provincia de sud a Tangani- j kăi, Mwakangale, a acuzat așa-zisul i minează pozifia guvernului Tanga- j) nikăi“. ( Mwakangale, care vorbea în par- j ( lament cu prilejul dezbaterilor asupra j [ bugetului, a arătat: „Pretutindeni I f unde se află ei (membrii Corpului I păcii — n. r.), se produc tulburări, de încercări de j-!■ auzim ce ae răsturnare a J ( guvernelor locale. Acești oameni nu ] vederea j- în vederea provocării de vrajbă... jJ ( Scopul lor nu este binele poporului )j I Tanganikăi, ci promovarea propriilor J țifico-metodologică a institutelor de economie agrară din țările socialis te. Au fost dezbătute probleme pri vind planificarea în agricultură pre cum și probleme teoretice și prac tice ale dezvoltării intensive a agriculturii. La consfătuire a parti cipat și o delegație a R. P. Romîne. CAIRO. Astăzi se deschide în ca pitala R.A.U. sesiunea la nivel înalt a comitetului politic al statelor mem bre ale grupului de la Casablanca. La sesiune participă șefii de stat din R.A.U., Guineea, Mali, Maroc, precum și președintele guvernului provizoriu al Republicii Algeria. Ghana va fi reprezentată de minis trul său de externe. LONDRA. Din datele publicate de. Direcfia industriei metalurgice din Anglia reiese că întreprinderile industriei oțe lului din Anglia lucrează cu o capacTate de producție în proporție mai mică de 80 la sută. In mai, anul acesta, producția de oțel din țară s-a redus cu 8 la sulă în comparație cu luna mai 1961. ATENA. Ziarul grec,Avghi" protes fează cu hotărîre împotriva abuzurilo săvîrșite în ultimele luni de adminis trația închisorii de pe insula Egina îm potriva lui Manolis Glezos și a ailor 450 de deținuți politici. Direcfia închi sorii i-a privat de posibilitatea de a se întîlni cu rudele și prietenii, le-a interzis corespondența și primirea de alimente, îi lipsește de posibilitatea asistentei medicale. MDACTIÀ SI ADMINISTRAȚIA i București. Mata teSe!ntatt‘*> TeL 17.80.10, 17.80.20. 'Abonamentele ae fac ta oficiile poetale, factor« poștali si diftnoril voluntari din întreprinderi «1 institut«. Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Sctnteti === CORRECTED KEY PASSAGES (proof-read by Claude, Oct 2026) === --- [page 1] --- === [PDF page 1] === membră în Consiliul executiv al Consiliului Național al Femeilor Ghaneze, și Ferreira Georgette, reprezentanta femeilor din Portugalia. În continuarea discuțiilor asupra rapoartelor prezentate au luat cuvîntul: Elena Grigoriu, președinta Comitetului regional al femeilor — București, Aneta Șeitan, șefă de echipă la G.A.C. „Octombrie Roșu“ din satul Sătuc, comuna Galbenu, regiunea Galați, Elena Lascu, vicepreședintă a Consiliului Central al Sindicatelor, Iuliana Văduva, președinta Comitetului sindicatului de la întreprinderea „Teba“ din Arad, scriitoarea Gica Iuteș, Maria Chiriță, președinta Comitetului regional al femeilor — Dobrogea, Ioana Ball, muncitoare la fabrica de confecții „Mondiala“ din Satu Mare, Elena Poparad, secretară a Comitetului Central al U.T.M., Ana Anghel, președinta Comitetului regional al femeilor — Brașov, Victoria Lascarache, învățătoare din comuna Romînești, regiunea Suceava, Iuliana Pașca, directoarea întreprinderii „Ion Fonaghi“ din Timișoara, Raveca Covrig, colectivistă din comuna Batoși, regiunea Mureș-Autonomă Maghiară, Maria Aiven, gospodină din București, Geta Pitică, maestru emerit al sportului, campioană mondială la tenis de masă, Dina Cocea, artistă emerită, Valeria Marinescu, inginer agronom la G.A.C. din comuna Șomcuța Mare, regiunea Maramureș, Voinea Marinescu, ministrul sănătății și preve[...] [second column:] Agnita, regiunea Brașov, Floarea Oală Mihai, colectivistă din comuna Gurba, regiunea Crișana, Eugenia Marcela Pitiș, medic din București, Nasurla Musebie, colectivistă din comuna Tătaru, regiunea Dobrogea, Eva Feder, secretară a Comitetului regional P.M.R. Crișana, Maria Vîrlan, președinta Comisiei femeilor din G.A.C. Dolhești, regiunea Suceava, Valeria Popovici, directoarea căminului cultural din comuna Ghimbav, regiunea Brașov, Olimpia Ene, inginer viticol la G.A.S. Pancîu, regiunea Galați, Gheorghița Șalău, colectivistă din comuna Dăbuleni, regiunea Oltenia, și Maria Vlad, profesoară din Pitești. Au luat cuvîntul Suzanne Pfrimmer, membră a Biroului de conducere a Uniunii Femeilor Franceze, Umi Sardjono, președinta organizației de femei GERWANI din Indonezia, Edith Botteher, președinta organizației de femei din raionul Neuer Brandenburg — Berlin din R. D. Germană, Ayako Ishi, membră a Comitetului executiv al Federației organizațiilor femeilor japoneze, Vera Iackovzska, membră a Prezidiului Ligii Femeilor Poloneze, Martha Sylvia Dadzie, membră în Consiliul executiv al Consiliului Național al Femeilor Ghaneze, Ortutay Zsuzsa, secretara Consiliului Național al Femeilor Ungare, Anna Diara, membră a Biroului executiv al [...] (Continuare în pag. a II-a) === [PDF page 2] === Nr. 5561 SCÎNTEIA Pag. 2 LUCRĂRILE CONFERINȚEI NAȚIONALE A FEMEILOR Cuvîntul tov. Maria Bodnar, președinta Comitetului regional al femeilor Banat Vorbitoarea s-a ocupat pe larg de activitatea desfășurată de Comitetul regional al femeilor Banat pentru mobilizarea colectivistelor la îndeplinirea planului de [...] O atenție deosebită a fost acordată răspîndirii cunoștințelor agrozootehnice în rîndurile colectivistelor. În acest scop, s-a stat de vorbă cu un număr mare de colectiviste pentru a le convinge să se înscrie la învățămîntul agricol. În același timp, au fost popularizate rezultatele obținute de tovarășele care urmează cursurile agrozootehnice. Comitetul regional al femeilor s-a orientat îndeosebi spre școlarizarea femeilor repartizate să muncească în sectoarele legumicol, zootehnic, avicol etc., sectoare în care ele pot aduce o contribuție mai mare.

=== [Page 1] === [Translator's note: this is a PDF text extraction of the front page of Scînteia, 16 June 1962, with newspaper columns interleaved; most of it is unreadable as continuous prose. Only the passages relevant to the women's conference are rendered.] Scînteia – Organ of the Central Committee of the P.M.R. – Year XXXI, No. 5561, Saturday 16 June 1962, 4 pages. "Workers of all countries, unite!" In the issue ("Inside the newspaper"): "Proceedings of the National Conference of Women – From the speeches of participants at the Conference (p. 2)." [Other front-page items: Constitution of the State Committee for Culture and Art; Khrushchev's reply to the letter of Japanese premier H. Ikeda; protests against American nuclear tests; agricultural work; departure from Moscow of the Soviet delegation to Bucharest – not translated.] Passage from the report on the Conference (interleaved with other columns): "...In continuation of the discussions on the reports presented, the following took the floor: ... Elena Poparad, secretary of the Central Committee of the U.T.M., Ana Anghel, chair of the regional committee of women – Brașov ... [Unreadable] ... Au luat cuvîntul [The following spoke:] Suzanne Pfrimmer, member of the Leading Bureau of the Union of French Women, Umi Sardjono [Umi Sardjono], chair of the women's organisation GERWANI of Indonesia, Edith Botteher, chair of the women's organisation of the Neuer Brandenburg – Berlin district, G.D.R., Ayako Ishi, member of the Executive Committee of the Federation of Japanese Women's Organisations, Vera Iackowska, member of the Presidium of the League of Polish Women, Martha Sylvia Dadzie, member of the Executive Council of the National Council of Ghanaian Women, Ortutay Zsuzsa, secretary of the National Council of Hungarian Women, Anna Diarra, member of the Executive Bureau of the Sudanese Union R.D.A. ... [Unreadable]" [Other articles interleaved in the extraction – not translated.]