Scînteia Nr. 5561, 16 Juni 1962: Konferensi Nasional Wanita Rumania (Umi Sardjono hadir)

| Regională A Da 22! pauan nappar PROLETARI DIN TOATE A Organ al Comitetului Central al P.M.R. Anul XXXI Nr. 5561. | Toate lucrările agricole DELEGAȚIA DE PARTID ȘI GUVERNAMENTALĂ Simbătă 16 iunie 1962 | la timpul optim în agricultură a doua jumătate a lunii iunie și prima jumătate a lui iulie este una dintre cele mai importante perioade așa-numite „de virf”. Trebuie continuate cu perseverență lucrările de îngeri: jire a culturilor prăşitoare, căci ele au un rol hotăriîtor în obținerea de recolte bogate. Totodată trebuie terminate pregătirile și început la timpul optim recoltatul cerealelor păioase. De executarea acestor lucrări în cel mai scurt timp şi în bune condiţii depinde înlăturarea pierderilor de recoltă. Apoi, în această perioadă sînt de făcut lucrări în vii și în grădinile de legume, de recoltat furajele etc. Deşi sînt atît de multe treburi, acolo unde munca este bine organizață, unde forţele și mijloacele sînt repartizate cu chibzuială şi folosite din plin, toate lucrările se fac la timpul potrivit şi în cele mai bune condiţii. La gospodăriile agricole colective din Lenauheim — Banat, Stoicănești, — multe altele, la G.A.S. Moşneni Dobrogea, Urleasca Galaţi, Ion Roată — Bucureşti etc, printr-o organizare exemplară a muncii s-a reuşit să se facă anul trecut cite trei-patru praşile la porumb şi floarea-soarelui şi să se are întreaga suprafaţă de pe care s-au strîns cerealele. Acum aceste gospodării pră- şesc culturile pentru a treia oară și s-au pregătit temeinic pentru strîngerea cerealelor, Anul acesta, după cum se știe, rimăvara a venit mai tîrziu, e aceea, culturile prăşitoare s-au dezvoltat mai anevoios, De asemenea, ploile căzute în ultima vreme au favorizat nu numai dezvoltarea culturilor, ci şi a buruienilor. lată de ceeste mecesar ca în aceste zile floarea-soarelui, sfeclă de zahăr şi alte culturi prășitoare. Cum se desfăşoară aceste lucrări? În regiunile Bucureşti, Dobrogea, Oltenia, Cri- şana şi Banat s-a terminat praşila a II-a la floarea-soarelui, porumb, cartofi și sfecla de zahăr iar în multe unități din aceste regiuni se execută în prezent praşila a II-a. în alte locuri însă această lucrare este mult întîrziată. în regiunile Cluj, Suceava și altele praşila a doua la porumb, floarea-soarelui şi sfecla de zahăr abia a început. în fiecare gospodărie colectivă și gospodărie de stat există condiţii ca lucrările de întreținere a culturilor să se facă la timp, la un nivel calitativ superior. Ele dispun de un număr sporit de maşini agricole, de atelaje, au cadre de specialişti care cunosc bine însemnătatea lucrărilor de întreţinere a culturilor. Toate aceste condiţii trebuie însă folosite din plin pentru a se termina în cel mai scurt timp praşila a II-a. Pe bună dreptate se spune că o pra- şilă face cît o ploaie. Experiența gospodăriilor fruntașe a dovedit că chiar în condiţii de secetă mai multe praşile contribuie la ob- ținerea de recolte bogate. Conducerile gospodăriilor colective şi de stat trebuie să organizeze temeinic munca încît să se execute mai multe praşile. Asigurarea cantităților necesare de furaje depinde în mare măsură de felul cum se face recoltarea lucernei, trifoiului, borceagului și finețelor naturale, Este bine ştiut că pe măsură ce se întirzie recoltarea furajelor scade mult valoarea lor nutritivă şi se produc mari pagube, De aceea, una din cele mai importante sarcini în această perioadă este organizarea recoltării şi a Traducere efectuată de o maşină electronică La Institutul politehnic din Timigoara, funcționează o maşină electronică de calcul, concepută, proiectată și construită də un colectiv de specialişti din cadrul institutului. În prezența unor cunoscuți oameni de știință s-a efectuat recent traducerea unui text științific din limba engleză în limba romînă. Aceasta este prima traducere efectuată în țara noastră de o mașină electronică. în cadrul Centrului de calcul de matematică superioară, care a luat ființă de curind în localitate. Specialiştii de alici dau un mare sprijin diferitelor colectiva din întreprinderi si instituţii. Pină în prezent au etectuat numeroase calcule de mare precizie solicitate de întreprinderi, instituţii de cercetări şi de prolectări, de învățămînt superior, precum şi de oameni de știință de la Baza de cercetări a Academiei R. P. Romiîne. Printre problemele rezolvate aici se numără realizarea unor tobele pentru determinarea presiunii exercitate də tundaţiile construcțiilor în diferite soluri, tabele care au o mare importanță pentru maşină de calcul este o realizare de seamă a oamenilor de știință de ja Institutul politehnic din Timişoara. L CHIUJDEA coresp. „Scînteli“ transportului furajelor în cel mai scurt timp, precum şi depozitarea lor în bune condiții. De asemenea, este în interesul fiecărei gospodării colective şi gospodării de stat să elibereze cit mai repede terenurile de culturile care se recoltează mai devreme — 0Iz, în mirişti diferite culturi furajere pentru asigurarea animalelor cu hrană îndestulătoare, Stringerea recoltei se apropie cu pași repezi. Numeroase gospodării colective şi gospodării de stat din regiunile Bucureşti, Dobrogea, Oltenia şi altele s-au pregătit temeinic pentru această lucrare, Trebuie spus însă că mai sînt destule unități îndeosebi în regiunile Braşov, Crişana, Suceava şi altele unde mai sînt mașini și tractoare nereparate şinu s-au terminat celelalte pregătiri pentru recoltat, Timpul nu aşteaptă. Se cere ca organele de partid şi de stat, consiliile agricole regionale şi raionale să analizeze mersul reparațiilor în fiecare unitate şi să ia măsuri practice şi urgente de grăbire a acestor lucrări. Nu trebuie scăpat din vedere nici faptul că pe fiecare ma- șină ce va fi folosită la recoltat trebuie să se asigure oameni bine instruiți. Aceasta cu atît mai mult cu cît în acest an S.M.T-urile și gospodăriile agricole de stat au fost înzestrate cu noi combine, Strînsul recoltei la timp și fără pierderi depinde în mare măsură și de felul cum este organizată munca, Pentru a se folosi întreaga capacitate a maşinilor şi tractoarelor şi pentru scurtarea perioadei de recoltare este necesar ca toate planuri concrete în care să se prevadă modul de folosire a tuturor maşinilor şi tractoarelor, mijloacelor de transport, pentru ca recoltatul să se facă în cel mai scurt timp cu putință. Comitetele executive ale sfaturilor populare au datoria să ja măsuri în vederea stabilirii și amenajării ariilor înainte de începerea. treierişului. Un mijloc important de sporire a producţiei agricole îl constituie folosirea seminţelor din soiuri care dau mari producţii la hectar. Pentru a avea aceste seminţe, conducătorii staţiunilor experimentale, ai gospodăriilor de stat şi gospodăriilor colective, inginerii agronomi au datoria ca, odată cu seceripentru anul viitor din cele mai bune soiuri și de cea mai bună calitate. în acest scop este necesar să se dea o atenţie 'deosebită identificării în lan a culturilor, recoltării și depozitării separate a seminţelor. încordarea tuturor forţelor pentru a face lucrări de calitate la culturile prășitoare şi pentru pregătirea gospodărească, temeinică a stringerii recoltei de cereale la timp şi fără pierderi constituie o îndatorire de cinste şi de mare răspundere a tuturor oamenilor muncii din agricultură, et S ÎNFRĂTŢIŢI SZ MAARIT PRIETENII 4 PAGINI — 20 BANI in interiorul ziarului; anem e Lucrările Conferinţei nae Pagină pregătită pentru (pag. 3-a). e Răspunsul lui N. S. Hruşclov la scrisoarea premierului Japonez H, Ikeda (pag. 4-a). e Proteste împotriva experien- țelor nucleare americane (pag. SOVIETICĂ ÎN FRUNTE CU N. $. HRUȘCIOV A PLECAT SPRE BUCUREŞTI MOSCOVA 15 — Corespondentul Agerpres transmite: La invitația Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn, a Consiliului de Stat al R. P. Romîne şi a Consiliului de Miniștri al R. P. Romîne, în seara zilei de 15 rești, într-o vizită de prietenie, de iunie a plecat cu trenul spre Buculegația de partid şi guvernamentală sovietică în frunte cu Nikita Sergheevici Hruşciov, prim secretar al CC, al P.C.U.S., președintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. Din delegaţie fac parte: V. V . Grişin, membru supleant al Prezidiului C.C, al P.C.U.S., președintele Consiliului Central al Sindicatelor din U.R.S.S,, V. V. Kuzneţov, membru al C.C, al P.C.U.S., prim locţiitor al ministrului afacerilor externe al U.R.S.S., D. A. Kunaev, membru al C.C. al P.C.U,S., prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Kazahstan, I. V. And ropov, membru al C.C. al P.C.US,, şef de secţie în C.C, al P.C.U.S., I. I. Bodiul, membru al C.C. al P.C.US,, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din R. S. S. Moldovenească, M. S. Sinita, membru al C.C. al P.C.U.S., prim-secretar al Comitetului regional Odesa al Partidului Comunist din Ucraina, R. A. Eldarova, preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al R. S. S. A. Daghestan, E. I. Afanasenko, membru supleant al C.C. al P.C.U.S., pre- şedintele Consiliului de conducere al Asociaţiei de prietenie sovietoromînă, ministrul învăţămîntului al 3R> SEFI SER. uprecumiusi |. K. Jegalin, membru al C.C. al P.C.U.S., ambasadorul Uniunii Sovietice în R. P. Romină, care se va alătura delegaţiei în R. P. Romînă. Cu acelaşi tren a plecat la Bucureşti N. Guină, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al R. P . Romine în Uniunea Sovietică. La gara Kiev din Moscova, împodobită cu drapele de stat ale U.R.S.S., delegaţia de partid i guvernamentală a fost condusă de tovarășii: L. I. Brejnev, A. P. Kirilenko, A. N. Kosîghin, O. V. Kuusinen, A. I. Mikoian, N. V. Podgornî i, M. A. Suslov, N. M. Şvermnik, G. I. Voronov, S. R. Raşidov, K. T. Mazurov, V. V. Scerbițki, P. N. Demicev, L. F. Ilicev, B. N. Ponomariov, de miniştri ai U.R.S.S., membri ai Co mitetului Central al P.C.U.S., preşedinţi ai comitetelor de stat ale U.R.S.S., deputați ai Sovietului Suprem al U.R.S.S., mareșali ai Uniunii Sovietice, conducători ai organizaţiilor de partid şi sovietice ale Moscovei şi regiunii Moscova și alte persoane oficiale. Pe peronul gării Kiev se aflau şefi ai misiunilor diplomatice acreditați în URSS, membri ai ambasadei R. P. Romine, studenţi romini care învaţă în institutele superioare din capitala sovietică, ziarişti sovietici şi străini, Coi prezenți au urat tovaräşului N. S. Hrușciov şi celorlalți membri ai delegaţiei de partid şi guvernamentale drum bun. PIE 00 = îi MUNCĂ Au mai rămas puține zile pînă la sosirea în jara noastră a delega- ției de partid și guvernamentale a Uniunii Sovietice, pe care întregul nostru popor o aşteaptă cu bucurie și dragoste frățească. Aceleaşi sentimente de de oamenii sovietici, constructori ai comunismului, le nutresc şi muncitorii, inginerii şi tehnicienii fabricii de rulmenţi din Birlad. Într-un fel sau altul, aproape fiecare dintre noi a avut prilejul să cunoască minunatele realizări ale Uniunii Sovietice, să-i cunoască îndeaproape pe oamenii sovietici. Cu atit mai mult cu cît fabrica anii puterii populare, este dotată cu utilaj sovietic de înaltă productivitate. De la primii rulmenţi produși la Birlad au trecut doar cîțiva ani. În acest interval de timp, colectivul de muncă de aici a obținut succese de seamă în întrecerea socialistă, și-a pus la inimă indicaţiile partidului cu privire la îmbunătățirea calităţii produselor. De-a lungul acestor ani, muncitorii şi tehnicienii noştri au învățat şi învață necontenit din bogata experiență a colectivelor sovietice de muncă de la uzinele similare. Pe noi ne leagă o trainică prietenie, cimentată în focul muncii, de colectivul uzinei de rulmenţi nr. 1 din Moscova. Îi asigurăm pe tovarăşii sovietici de la această uzină, care anul trecut au făcut o primire plină de căldură delegaţiei țării noastre, Gheorghe Gheorghiu- Dej, că pretutindeni unde vor poposi scumpii noștri oaspeţi vor vor fi întîmpinaţi cu același entuziasm. C. HUȘŞANU, rectificator, S. ELIADE controlor de calitate, E. OPREA, inginer, din postul de coresp. voluntari ai „Sciînteii” Printre marile obiective industriale construite în anii puterii populare se numără și complexul petrochimic Onești-Borzești, mărturie grăitoare a colaborării frățeşti romino-sovietice. La fot pasul, întilnești imagini ale aceslei colaborări: mașini şi utilaje pro. duse În fara constructorilor comunismului, Numeroși muncitori, ingineri şi tehnicieni romini s-au specializat în marea fară prietenă, lar la montarea uiilajelor au dat o mină de ajutor specialiștii sovietici, — Tot colectivul comblnatului chimle așteaptă cu nerăbdare sosirea scumpilor oaspeţi — spune operatorul prin clpal Tudor Vasile. Am fi nespus de fericiți să-i putem “saluta în mijlocul Din toată inima nostru pe tovarășul Hrușciov și pe ceilalți membri ai delegației. Dorim din tot sufletul să simtă căldura sentimentelor noastre, care sint ale întregului popor muncitor din Rominia socialistă. — Alături de noi, în noua secție de clorură de metilen, lucrează și specialiștii sovietici, inginerul Jugan şi operatorul principal Jelescin — ne declară maistrul lon Filip. Am muncit cot la cot, ca adevărați tovarăşi și frați, Nol, oamenii muncii din Rominla, prejuim ca pe bunul cel mal scump, prietenia cu oamenii sovietici care, sub conducerea glorlosulul partid comunist, dau viaţă mărejelor sarcini trasate de Congresul al XXII-lea, Constituirea Comitetului de stat În sala de marmură a „Casei Scînteii« a avut loc vineri şedinţa de constituire a Comitetului de Stat La ședință au luat parte tovarășii Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnăraș, Leonte Răutu, Constanţa Crăciun, președintele Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă. membri ai C.C. al P.M.R,, activişti de partid şi de stat. În deschiderea ședinței a luat cuvintul tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, președintele Consiliului de Miniștri al R. P. Romîne. Secretarul general al Consiliului de Miniştri, tovarășul Ion Drăgan, a dat citire Hotărîrii Consiliului de Miniştri al R. P. Romine privind componența Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă din care fac parte 201 de persoane — scriitori, oameni de ştiinţă, compozitori, artişti plastici, oameni de teatru, cineaşti, ingineri, tehnicieni, profesori şi învă- țători, redactori ai unor publicaţii cultural-artistice, conducători și activişti ai unor instituţii de cultură şi artă, reprezentanţi ai organiza După constituirea comitetului tovarăşa Constanţa Crăciun a făcut o expunere cu privire la problemele actuale și sarcinile ce stau în fața Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă. Au urmat apoi dezbateri, Au fost stabilite măsurile cu privire la activitatea Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, la organizarea consiliilor sale, precum şi a comitetelor de cultură şi artă regionale, orășenești şi raionale, Cuvîntul tovarăşului [on Gheorghe Maurer Tovarăși, La iniţiativa Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romiîn, Consiliul de Stat al Republicii Populare Romîne a hotărît înființarea Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, căruia îi revine sarcina de a realiza politica guvernului, stabilită pe baza directivelor partidului, în domeniul culturii și artei. Această măsură corespunde pe deplin etapei actuale de dezvoltare a vieţii culturale din ţara noastră. Aviîntul fără precedent al între gii economii naţionale, victoriile istorice obţinute de poporul nostru sub conducerea partidului în construcţia socialistă în toate domeniile de activitate, descătuşarea inepuizabilelor energii creatoare ale maselor populare au asigurat condiţii dintre cele mai prielnice înfloririi vieţii culturale şi artistice, pătrunderii culturii noastre socialiste în masele largi ale oamenilor muncii. Datorită politicii juste şi clarvăzătoare a partidului, îndrumării atente, înțelepte a creaţiei, literatura şi arta noastră au înregistrat o continuă creştere calitativă, bucurîndu-se de prețuirea maselor populare și dobîndind în acelaşi timp şi un binemeritat prestigiu international. Avem astăzi 42 de teatre dramatice, faţă de 16. în 1938; au luat fiinţă în regiuni numeroase orchestre simfonice, teatre dramatice şi muzicale, ansambluri de cîntece și dansuri. Numărul cinematografelor a fost în 1960 de 10 ori mai mare decît în 1938; a fost creată o industrie proprie cinematografică care produce 'anual 12 filme artistice de lung metraj şi 160 de filme documentare şi științifice; tirajul cărţilor a ajuns în 1961 la peste 50 milioane de exemplare, în ultimii 10 ani tipărindu-se aproape o jumătate de miliard de cărţi și broşuri. Acest tablou măreț al răspindirii bunurilor culturii şi artei în masele celor ce muncesc va fi și mai cuprinzător dacă vom aminti activitatea echipelor artistice de amatori, însumînd sute de mii de membri, a căminelor culturale şi caselor de citit, a caselor raionale de cultură, cluburilor, colţurilor roşii sindicale. Sarcinile mari şi importante puse de partid în fața culturii şi artei, dezvoltarea impetuoasă a vieţii noastre culturale şi artistice au creat necesitatea unei mai bune organizări a conducerii şi îndrumării de stat în aceste sectoare. Ministerul Învățămîntului şi Culturii — căruia îi revenea sarcina conducerii şi îndrumării pe linie de stat a învățămîntului de toate gradele, a muncii culturale de masă, a activităţii artis- Într-una din halele uzinelor metalurgice „Ciocanul“-Nădrag, Intilniri memorabile Am avut prileseară am jucat, jul, nu mult după bineînţeles, AO 1944, să vizitez SICA ALEXANDRESCU scrisoare pier- Uniunea Sovieti- artist al poporului dută“, întrebin- COR si "sc ma ———— du-ne, cu emoție, împărtăşesc de cum va fi primicalda dragoste cu care te întimpină la el acasă omul sovietic. Astăzi am la Moscova şi Odesa, la Zaporoje sau la Kiev, prieteni mulți de care mă leagă amintiri frumoase. Îmi amintesc de prima mea călătozie de studii la Moscova, cu prilejul centenarului lui Gogol, cind eu trebuia să pun în scenă „Revizorul" la Teatrul nostru Na- țional. Am fost primit atunci de tovarășii de la Teatrul Mic — Ilinski, Țariov, mult regretatul Zubov, ca și de artiștii Teatrului Armatei în frunte. cu regizorul Popov — am fost primit de aceste două colective în mijlocul cărora activează adevăraţi titani ai artei teatrale mondiale, cu o căldură, cu o simplitate, cu o dragoste de frate, pe care n-o s-o uit niciodată, Cum n-am să pot uita prietenia şi afecjlunea pe care mi le-a arătat din prima clipă a cunoștinței noastre Iuri Zavadski, cunoscutul om de teatru, primul regizor al Mossovietului, Retrăiesc impresiile prilejuite de turneele strălucitelor ansambluri sovietice, care ne-au vizitat țara. „Uraganul“ sau „Othello” cu actozii Mossoviet-ului, „Trei surori” în interpretarea Teatrului Academic, MHAT, Ostrovski jucat de Malii Teatr, „Poveste din Irkutsk“ prezentată de. Teatrul Vahtangov sau de Ohlopkov. ȘI tot astfel retrăiesc nopțile cele mai frumoase ale vieţii mele de scenă și ale unel cariere care nu mai este la începutul ei, cînd mă văd în culisele teatrului unde am prezentat moscoviţilor fructele strădaniei noastre artistice. În prima tă. Dar, deși jucam într-o limbă primele replici au izbucnit aplauze şi hohote de ris. Ne-am dat seama cu toții că jucăm în faja unui public care pricepe cu inima, care ne întelege fiindcă ne iubeşte. În ultimii cincisprezece ani s-au jucat pe scenele din țara noastră lucrări aparţinind tezaurului de aur al dramaturgiei sovietice sau scrise mai recent, Toate au fost primite de spectatorii nogtri cu un interes și cu o căldură pe care le explică profunzimea ideilor ce stau la temelia acestor scrieri, mesajul lor generos, adinca și patetica lor umanitate. L-am sărbătorit săptămîna trecut pe I. L. Caragiale. Cîtă distanță de la destinul acestui geniu pînă la zilele pe care le trăiesc dramaturgii noştri! Într-o scrisoare amară, trimisă unui prieten, Caragiale spunea: „Ce pot face dacă scriu să fiu înțeles de la Virciorova pînă la Constanţa, și poate nici atit”. Asta se petrecea acum șaizeci de ani. Astăzi scriitorii nogtri, în irunte cu Caragiale, sînt jucaţi la Moscova, la Kiev, la Riga, la Leningrad. Iată în puține cuvinte la ce mă gindesc în aceste zile, cînd ne pregătim să întimpinăm cu piine şi sare, semn al ospitalităţii și pristeniei, solia popoarelor sovietice în frunte cu Nikita Sergheevici Hrușciov. Va îl un nou și fericit prilej pentru reafirmarea solidarității de granit care leagă popoarele noastre, unite în năzuinţele lor comune, în lupta. pentru progres, peniru pace și comunism. editoriale şi a cinematografiei, a industriei poliegrafice, precum şi realizarea unui însemnat volum de re laţii cu străinătatea — nu putea asigura cuprinderea acestor sarcini atît de complexe şi de vaste. A devenit necesară înființarea unui organ care să corespundă noi- Jor cerinţe și nivelului de dezvoltare a culturii şi artei, care să aibă în sfera lui de preocupări toate domeniile activităţii de stat pe tărimul culturii și artei și a cărui muncă să se bazeze pe o largă participare a celor mai bune for- țe ale culturii şi artei la conducerea și rezolvarea problemelor din acest domeniu. Înfiinţarea Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, precum şi a Comitetelor de cultură şi artă regionale şi raionale reflectă grija şi preocuparea partidului nostru de a perfecționa încontinuu formele organizatorice, potrivit noilor condiţii Comitetul ca și consiliile pe care el le constituie sînt alcătuite din intelectuali de înaltă valoare, scriitori, oameni de ştiinţă, compozitori, artiști plastici, oameni de teatru, cineaşti, ingineri, tehnicieni, profesori şi învăţători, redactori ai unor publicaţii cultural-artistice, conducători şi activişti ai unor instituţii. de Componenţa, modul de organizare, metodele de muncă vor da acestui organ posibilitatea de a asigura examinarea multilaterală a problemelor artei şi culturii şi de a stabili, pe baza confruntării experientei şi a dezbaterilor colective, măsurile menite să determine continua dezvoltare a culturii şi artei noastre socialiste, ridicarea permanentă a nivelului lor ideologic şi artistic, Prin munca lor de fiecare zi, membrii Comitetului și consiliilor sînt direct legaţi de viaţa instituţiilor de cultură, cunosc îndeaproape creaţia artistică şi pot aduce un aport pretios în rezolvarea - competentă a problemelor de cultură şi artă. În acelaşi timp, crearea Comitetului de o conducere mai eficientă şi o mai bună coordonare a tuturor domeniilor activităţii de stat pe acest tărîm, Prin stilul şi metodele sale de lucru, Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă este chemat să asigure dezbaterea principială şi la un înalt nivel a problemelor actuale ale culturii, un larg şi deschis schimb de opinii, care să ducă la elaborarea celor mai eficiente şi mai realiste hotărîri, a celor mai bune măsuri ce trebuie luate pentru aplicarea în viaţă a liniei partidului. Realizînd o legătură strînsă între conducerea activităţii culturale şi practica muncii de creaţie, Comitetul va putea îndruma şi sprijini instituţiile de cultură pe baza experienţei concrete a oamenilor care lucrează efectiv in aceste instituţii, va putea da un ajutor preţios Uniunilor de creaţie Pentru examinarea problemelor pe ramuri şi elaborarea măsurilor corespunzătoare, după cum vă este cunoscut, Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă îşi va constitui următoarele consilii alcătuite din membri ai Comitetului precum și din alţi oameni de cultură din domeniile respective: Consiliul teatrelor, Consiliul muzicii, Consiliul artelor plastice, Consiliul a- şezämintelor culturale, Consiliul pentru răspîndirea cunoştinţelor cultural-ştiințifice, Consiliul cinematografiei, Consiliul editurilor şi al difuzării cărții. Consiliile analizează principalele probleme din domeniul lor de specialițtate, elaborează şi propun măsuri de realizare a sarcinilor din aceste domenii, întocmesc studii şi propuneri cu privire la dezvoltarea în perspectivă a sectoarelor lor. tură din ţara noastră nu mai sint concentrate, ca în trecut, aproape exclusiv în Capitală şi în cîteva oraşe mari. Dezvoltarea pe care viaţa (Continuare în pag. IV-a) Prezentarea scrisorilor de acreditare de către ministrul Belgiei în R. P. Romînd Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romine, Gheorghe Gheorghiu-Dej, a primit vineri la amiază, la Palatul Republicii, pe dl. Honoré Cambier, care şi-a prezentat scrisorile de acreditare în calitate de trimis extraordinar și ministru plenipotențiar al Belgiei în Republica Populară Romiînă, (În pag. 4-a cuvintările rostite) 90 TELEGRAMĂ Excelenței Sale Domnului Gheorghe Gheorghiu-Dej Preşedintele Consiliului de Stat al R.P. Romine Bucureşti Exprimîndu-mi mulțumirile pentru mesajul de felicitare pe care ni l-aţi trimis cu ocazia aniversării Sărbătorii naționale, adresez Excelentei Voastre şi poporului romiîn sincere urări, 00 ANTONIO SEGNI. Lucrările Conferintei nationale a femeilor Şedinţa de vineri Vineri au continuat lucrările Conierinței naţionale a femeilor. La deschiderea ședinței s-a anun- țat că la Conferinţă au sosit noi invitate de peste hotare — delegaţia femeilor din Republica Mali, condusă de Anna Diarra, membră a Biroului executiv al Uniunii Sudaneze R.D.A., Martha Sylvia Dadzie, membră în Consiliul executiv al Consiliului Naţional al Femeilor Ghaneze, și Ferreira Georgette, reprezentanta femeilor din Portugalia. În continuarea discuţiilor asupra rapoartelor prezentate au luat cuvîntul: Elena Grigoriu, președinta Comitetului regional al femeilor — din satul Sătuc, comuna Galbenu, regiunea Galaţi, Elena Lascu, vicepreşedintă a Consiliului Central al Sindicatelor, Iuliana Văduva, pre- şedinta Comitetului sindicatului de la întreprinderea „Teba“ din Arad, scriitoarea Gica luteş, Maria Chiriță, președinta Comitetului regional al femeilor — Dobrogea, Ioana Ball, muncitoare la fabrica de confecţii „Mondiala“ din Satu Mare, Elena Poparad, secretară a Comitetului Central al U.T.M., Ana Anghel, președinta Comitetului regional al femeilor — Braşov, Victoria Lascarache, învăţătoare din comuna Romînești, regiunea Suceava, Iuliana Paşca, directoarea întreprinderii „Ion Fonaghi“ din Timişoara, Raveca Covrig, colectivistă din comuna Batoşi, regiunea Mureș-Autonomă Maghiară, Maria Aiven, gospodină din Bucureşti, Geta Pitică, maestru emerit al sportului, campioană mondială la tenis de masă, Dina Cocea, artistă emerită, Valeria Marinescu, inginer agronom la G.A.C. din comuna Șomcuța Mare, regiunea Maramureş, Voinea Maria ema | Descu, Ministrul sănătății şi prevederilor sociale, Magdalena Ion, inginer la întreprinderea de industrializare a laptelui din Constanţa, Angela Luchin, învăţătoare din comuna Variaș, regiunea Banat, Eugenia Vlădescu, juristă din Cimpina, Ana Miron, muncitoare la Uzinele de fire şi fibre sintetice din Săvineşti, Maria Froilich, muncitoare la G.A.S. Agnita, regiunea Braşov, Floarea Oală Mihai, colectivistă din comuna Gurba, regiunea Crișana, Eugenia Marcela Pitiș, medic din București, Nasurla Musebie, colectivistă din comuna Tătaru, regiunea Dobrogea, Eva Feder, secretară a Comitetului regional P.M.R. Crişana, Maria Virlan, președinta Comisiei femeilor din G.A.C. Dolheşti, regiunea Suceava, Valeria Popovici, directoarea căminului cultural din comuna Ghimbav, regiunea Brașov, Olimpia Ene, inginer viticol la G.A.S. Panciu, regiunea Galați. comuna Däbuleni, regiunea Oltenia, şi Maria Vlad, profesoară din Piteşti. Au luat cuvîntul Suzanne Pfrimmer, membră a Biroului de conducere a Uniunii Femeilor Franceze, Umi Sardjono, președinta organiza- ției de femei GERWANI din Indonezia, Edith Botteher, președinta organizației de femei din raionul Neuer Brandenburg — Berlin din R. D. Germană, Ayako Ishi, membră a Comitetului executiv al Federației organizațiilor femeilor japo neze, Vera Iackowska, membră s Prezidiului Ligii Femeilor Poloneze, Martha Sylvia Dadzie, membră în Consiliul executiv al Consiliului National al Femeilor Ghaneze, Ortutay Zsuzsa, secretara Consiliului Naţional al Femeilor Ungare, Anna Diarra, membră a Biroului executiv al (Continuare în pag. II-a) Pag. 2 SCÎNTEIA INTE WALE A FE Nr. 556f TI YAE MUN Din cuvîntările participantelor la conferinţă Salutul reprezentantei femeilor sovietice, Cuvintul tov. Maria Bodnar, presedinta Comitetului regional al femeilor Banat Vorbitoarea s-a ocupat pe larg de activitatea desfăşurată de Comitetul regional al femeilor Banat pentru mobilizarea colectivistelor la îndeplinirea planului de O atenţie deosebită a fost acordată răspindirii cunoştintelor agrozootehnice în rîndurile colectivistelor. În acest scop, s-a stat de vorbă cu un număr mare de colectiviste pentru a le convinge să se înscrie la învățămîntul agricol. În acelaşi timp, au fost popularizate rezultatele obţinute de tovarăşele care urmează cursurile agrozootehnice. Comitetul regional al femeilor s-a orientat îndeosebi spre şcolariza- - rea femeilor repartizate să muncească în sectoarele legumicol, zootehnic, avicol etc., sectoare în care ele pot aduce o contribuţie mai mare. Toate acestea — a arătat vorbitoarea — au făcut posibil ca în ultimii doi ani circa 30000 de femei să urmeze cursurile agrozootehnice din gospodăriile colective; alte mii de femei au luat parte la cursurile de scurtă durată organizate împreună cu sfaturile populare. La căminele culturale s-au ţinut conferințe pe diferite teme importante, la care au participat peste -210 000 de temei. În raionul Arad, puternic bazin legumicol, comitetul femeilor a organizat un concurs care a stîrnit un viu interes, pe tema: „Cum să obținem o cantitate cît mai mare de legume timpurii”. Multe comitete raionale ale femeilor au urmărit ca acele colectiviste care au fost şcolarizațe să muncească în sectoarele pentru care au fost pregătite. Îmbogăţirea cunoștințelor femeilor a făcut posibil ca în ultimul timp numărul celor promovate în consiliile de conducere ale se ridice la 1700. Pentru a răspunde sarcinilor trasate de partid şi guvern, trebuie să ridicăm nivelul de cunoştinţe politice şi culturale ale femeilor de la sate. Cît priveşte îmbunătăţirea învăţămîntului agrozootehnic este necesar ca munca noastră în acest domeniu să fie mai diferențiată, să ajutăm la pregătirea colectivistelor ţinind seama de specificul unităţilor. Cuvintul lov. Letiţia Ciorogaru, inginer la Combinatul Munca cultural-educativă ocupă în activitatea comitetelor şi comisiilor de femei un loc important. Eficienţa acestei munci se poate vedea limpede în rezultatele mai bune obținute de muncitoarele. tehnicienele şi inginerele noastre în producție, precum şi în acțiunile cu caracter obstesc. De exemplu, în secţia mecanică, la bobinaj, muncitoarele au îmbunătăţit calitatea pieselor prelucrate, a motoarelor bobinate, folosesc raţional masinile la care lucrează şi realizează economii importante. Vorbitoarea s-a oprit apoi asupra unor manifestări culturale legate de preocupările muncitoarelor: conferințe despre ac- Cuvintul tov. gospodină din Deşi la noi în ţară participarea a mii de oameni ai muncii, a femeilor la viaţa ob- ștească a țării a devenit un lucru firesc, eu, care iau parte pentru prima oară la un asemenea eveniment cum este Conferinţa națională a femeilor, sînt profund emoţionată, Aş vrea să mă refer — a spus Maria Ioniţă — la citeva acţiuni ale gospodinelor din Bacău. Orașul nostru este astăzi reînnoit. La înfrumusețarea lui, femeile aduc o contribuție importantă. Pot să afirm că aproape nu există femeie din oraș care să nu-și fi avut partea ei de muncă în această privință. Gospodinele își dau silinţa să facă mai frumoasă strasiderurgic Hunedoara tivitatea femeilor din ţările socialiste și despre lupta femeilor din întreaga lume pentru pace şi progres social, precum și organizarea de audiții muzicale, întilniri ale femeilor cu cadre didactice şi medicosanitare. La conferinţe, simpozioane, s-a: insistat asupra rolului femeii în familie TŢinînd seama că în întreprinderea noastră avem multe femei tinere, comisia femeilor a organizat unele discuţii pentru explicarea unor probleme privind arta culinară, îngrijirea şi înfrumusețarea apartamentului etc. Maria Tonită, oraşul Bacău da, blocul în care locuiesc, școala unde învaţă copiii lor. În oraş au fost organizate întreceri între circumscripţii. Femeile şi-au adus aportul la sădirea de flori şi pomi, la amenajarea şi întreţinerea spa- țiilor verzi. Prin efortul unit al tuturor locuitorilor săi, oraşul Bacău a obţinut de două ori la rînd titlul de fruntaş în munca patriotică. Pentru stimularea acelora care au depus o muncă deosebită, comitetul orășenesc al femeilor a organizat excursii, vizionări de spectacole etc. Roadele muncii patriotice desfăşurate de femei s-au concretizat și în importantele econoiniji realizate: 2300000 lei în timp de doi ani. Cuvîntul tov. Doina Moater, medic pediatru la maternitatea din Sibiu În oraşul meu, ca şi în restul ţării, sînt nenumărate dovezile care vorbesc despre grija partidului nostru pentru apărarea sănătăţii oamenilor muncii. La Sibiu există astăzi 16 circumscripţii sanitare, încadrate cu medici şi cadre medii de specialitate. Situaţia actuală nici nu poate fi comparată cu trecutul. De pildă, faţă de 1938, numărul paturilor de spital pentru copii a crescut cu 268. Vorbitoarea a arătat, în continuare, formele variate folosite pentru educarea medico-sanitară a maselor de femei. Mii de femei participă la conferințele pe teme sanitare, care se ţin periodic la Casa de cultură şi în întreprinderi. Şi la cercurile de citit, medici de specialitate se întilnesc cu gospodine și răspund la unele probleme care le interesează. O altă formă de educare sanitară este cursul „şcoala mamei”, care funcţionează în 16 circumscrip- ţii sanitare şi în 6 întreprinderi din locatitate; aici se dau indicaţii cu privire la îngrijirea sănătăţii viitoarelor mame şi a copiilor. Mult apreciate sînt şi lecţiile predate în cadrul „sfatului gospodinei”, organizat în 8 cartiere ale orașului, unde femeile învaţă cum să-și gospodărească mai bine căminul. Cuvintul tov. Victoria Vasilescu, regiunea Femeile din oraşul nostru, din comunele învecinate au păstrat din generaţie în generaţie minunatele tradiţii ale portului și artizanatului romînesc. În urmă cu 14 ani s-a organizat şi în oraşul nostru o cooperativă de artă populară, care cuprindea 30 de femei harnice și inimoase. Astăzi avem în cooperativă peste 1300 de femei din mîinile cărora ies produse lucrate cu talent şi îndernînare. Multe dintre acestea se exportă în diferite ţări. Ne străduim, de aceea, să fie cît mai frumoase, să exprime ceea ce este caracteristic artei noastre populare. Lucrăm azi 160 de sortimente dintre care aş vrea să amintesc covoarele cunoscute şi solicitate. Multe din cooperatoarele noastre au deprins de la părinţii lor meşteşugul de a da viață pe pînză minunatelor motive nationale. Dar numai deprinderea nu este Ploieşti suficientă. Iată de ce ne ocupăm în mod permanent de formarea şi dezvoltarea gustului lor artistic, astfel încît să fim receptive, sensibile la prelucrarea motivelor atît de bogate ale folclorului nostru. Acest lucru este strîns legat de o rodnică activitate. cultural-educativă în rîndul cooperatoarelor noastre, care sînt antrenate să studieze lucrări de artă decorativă ce constituie surse de inspiraţie pentru noi desene. Din această conferinţă am reţinut multe învăţăminte pentru activitatea noastră viitoare. Plecăm cu hotărîrea de a depune toate eforturile ca să obţinem succese tot mai mari în realizarea sarcinilor ce revin cooperativei noastre, în realizarea unor noi sortimente, frumoase, aspectuoase, care Cuvintul scriitoarei Lucia Demetrius, vicepreşedintă a Consiliului național al femeilor În cuvîntul său, scriitoarea Lucia Demetrius, vicepreşedintă a Consiliului naţional al femeilor din R. P. Romînă, s-a ocupat de felul în care literatura noastră nouă a izbutit să redea chipul femeii de azi, plină de demnitate şi conştientă de răspunderea ei faţă de noua societate, În proză, în teatru, în poezia noastră, a arătat vorbitoarea, există multe tipuri de femei izbutite. Fiecare scriitor, într-o măsură mai mare sau mai mică, a zugrăvit aspecte din viaţa femeii de ieri, aspecte care pun în faţa cititorului tristul şi umilul trecut al femeii, muncită pînă la istovire, privită cu jignitoare neîncredere. În multe lucrări literare este oglindit caracterul viu şi expresiv al tinerei de azi, care a deschis ochii într-o lume schimbată din temelii, pe care tot ceea ce s-a creat în jurul ei o ajută să-și dezvolte trăsăturile intelectuale şi morale în asemenea chip încît urîtul, umbrele trecutului, rămăşiţele lumii putrede să-i fie străine. în poezia noastră, Mihai Beniuc, Maria Banuş, Nina Cassian, Veronica Porumbacu, Eugen Jebeleanu, Dan Deșliu şi mulți alţii se opresc în versuri calde asupra portretului omului nou. Mama, muncitoarea, ţăranca, savanta se ivesc uneori în această poezie cu toată frumuseţea şi ataşamentul lor adînc pentru viaţă, pentru construcţie, pentru patria la a cărei însemnată transformare contribuie, pentru tot ceea ce creşte nobil şi generos, Ne dăm seama că despre femeie nu s-a scris încă destul. Nici un poem, piesă sau roman nu redau o imagine exactă a masei de femei care, în patria noastră, desfăşoară cu iniţiativă, sîrg, inteligenţă, o bogată activitate pentru realizarea deplinei fericiri a poporului. Dacă în literatură răsar ici şi colo chipuri luminoase de femei, marea forță care sînt ele toate la un loc nu se străvede nicăieri. Femeia zilelor noastre — a spus în încheiere Lucia Demetrius — va trebui să apară din ce în ce mai des în literatură, corespunzător locului pe care îl ocupă în viaţă, cu toată frumuseţea ei de om între oameni. Se vor scrie aceste pagini, pentru că scriitorii, chiar dacă întîrzle uneori față de mersul uluitor de repede al societății socialiste, această societate e în inima lor, alcătuiește hrana spiritului lor, şi datoria de a oglndi. nu e o datorie, ci o necesi- Cuvintul tov. tate firească a celui care are de transmis contemporanilor lui un mesaj şi viitorului o imagine credincioasă acelor care le-au zidit temeliile fericirii. Elena Petcu, bibliotecară ín comuna Dragalina, regiunea laşi După ce s-a referit la sfarea de înapoiere culturală în care a fost ţinută ţărănimea în trecut, bibliotecara Elena Petcu din comuna Dragalina, regiunea Iaşi, a spus: Astăzi, cînd poporul nostru se — încheierea colectivizării agriculturii, viaţa culturală din satele noastre ia un avînt deosebit, iar cartea devine un prie ten nelipsit al fiecăruia. Ca bibliotecară în comună sînt zi de zi martoră a transformării conştiinţei ţăranilor colectiviști, a setei lor nemărginite de carte, de învăţătură şi frumos. Vorbitoarea a subliniât apoi preocuparea colectivului bibliotecii şi a intelectualilor din comună pentru ridicarea nivelului politic și cultural al colectiviştilor. Agitaţia vizuală, constătuirile cu cititorii pe marginea unor cărţi legate de specificul muncii lor, expoziţii de cărți pe anumite teme, seri literare, simposioane, recenzii, concursuri „Cine ştie, cîştigă” sint citeva din formele curente de muncă, Cu sprijinul organizației de partid din gospodăria colectivă, a spus în continuare vorbitoarea, am organizat biblioteci mobile pentru colectiviştii din diferite sectoare de activitate, discuții săptăminale Cuvintul lov. asupra unor broşuri legate de producţia agricolă, am făcut cunoscute unele materiale care răspund preocupărilor ferneilor. La una. din consfătuirile organizate de păsărilor”, a tras multe învăţăminte care au ajutat-o să crească fără pierderi puii ce i s-au repariizat spre îngrijire. Din cele „9500 de cărţi citite de locuitorii comunei de la 1 ianuarie şi pînă acuma, 4500 au fost citite de femei. În prezent, cînd colectiviştii sînt mai tot timpul pe ogoare, a spus vorbitoarea, cele 26 de cercuri de citit organizate de biblioteca noastră îşi desfăşoară activitatea la locul de muncă. În felul acesta avem posibilitatea să informăm la timp despre importantele evenimente din viaţa internă şi internaţională. în rîndul oamenilor din sat, a dat roade îmbucurătoare. Azi, colectiviştii nostri au preocupări multiple: le place să citească spectacole de teatru, să-şi mobileze frumos cusa. Varvara Simon, secretară a Comitetului raional al femeilor din Miercurea Ciuc Vorbitoarea s-a referit în cuvîntul său la unele aspecte ale muncii desfășurate în rîndul maselor de femei pentru ridicarea nivelului lor politic şi de cultură generală. La casele de cultură, la cluburi, biblioteci, cămine culturale, se desfăşoară o bogată activitate, la care iau parte laolaltă femeile romînce şi maghiare. Cele 28 de brigăzi ştiinţifice care activează în acest raion sînt aşteptate cu mult interes de miile de ţărănci care participă cu regularitate la întilnirile organizate cu asemenea prilejuri. Ele manifestă un interes crescînd pentru problemele vieţii politice interne și internaţionale, pentru însuşirea de cunoștințe ştiinţifice. Rezultate bune au dat şi concursurile organizate pe diferite teme ca: „Să cunoaştem realizările rezimului nostru democrat-popular”, „Cum va arăta patria noastră în 1965” şi altele. Au fost organizate totodată vizite ale femeilor din raion în diferite oraşe şi centre industriale, printre care şi la hidrocentrala de la Bicaz. Bibliotecile, cercurile de citit, întilnirile cu scriitorii au dezvoltat- gustul femeilor de a citi cît mai mult. În raionul Miercurea Ciuc unde, în trecut, un mare numär de femei de la sate erau neştiutoare de carte, creşte an de an numărul *tțărăncilor care devin cititoare pasionate. La biblioteci, fişele multor colectiviste indică 50—60 de cărţi citite anual, Cuvintul tov. Virginia Prahoveanu, colectivistă din comuna Hălchiu, regiunea Brașov Vin dintr-o gospodărie colectivă căreia pa:tidul” și guvernul nostru i-au acordat. de curind o înaltă cinstire — „Ordinul Muncii“ clasa I, Mulţumim din toată inima partidului nostru drag şi cu acest prilej pentru distincţia ce ne-a fost acordată şi creştem și mai multe animale și păsări, să sporim necontenit rodnicia ogoarelor. Cu 12 ani în urmă aveam în gospodărie doar 4 vaci, 16 scroafe și 40 de oi. Acum avem 998 de bovine, din care 480 de vaci cu lapte, o turmă de 2000 de di, precum şi 5000 de păsări. Pot spune cu miîndrie că toate cele 45 de colectiviste care lucrează în sectorul zootehnic dau dovadă de pricepere și tragere de inimă în această muncă. La început eram doar vacilor a crescut, au început să lucreze în acest sector tot mai multe colectiviste. Acum sîntem 25 de mulgătoare. Rezultatele bune pe care noi, femeile, le-am obţinut muncind în sectorul zootehnic se datoresc în bună măsură cunoștințelor pe care le-am căpătat la cursurile zootehnice. din sectorul zootehnic. Anul trecut, numai din vînzarea către stat a laptelui, cărnii și lînei am realizat un venit de peste 3 milioane de lei. În anul 1961 am vîndut statului 10 vagoane de carne de porc, 83 vagoane de lapte, iar anul acesta vom vinde 17 vagoane carne de porc şi 110 vagoane de lapte, adică atît cît vindeau statului în anul 1958 toate gospodăriile colective din raionul nostru. În viitorul apropiat munca noastră va deveni mai spornică şi mai uşoară, deoarece vom introduce adăpatul mecanic, mulsul electric al vacilor și tunsul electric al oilor. Vorbitoarea a arătat, în continuare, că o dată cu dezvoltarea gospodăriei colective s-a schimbat şi viața oamenilor. Cine intră azi în satul nostru — a spus ea — vede peste 200 de case noi, aparţinînd colectiviștilor. Avem cămin cultural mare şi frumos, şcoală de opt ani, casă de naștere, magazin universal, ștrand, În casele noastre avem tot ce ne trebuie pentru a duce Pentru viaţa noastră fericită, noi mulţumim partidului, care ne-a îndrumat pașii pe drumul belșugului, drumul gospodăriei colective. Cuvintul tov. Ortansa Nicolau, lucrătoare la magazinul Lucrez la magazinul universal „Bucureşti“, unul dintre cele mai mari din Capitală, prin care se perindă zilnic circa 30 000 cumpărători, În magazinul nostru, majoritatea lucrătorilor o reprezintă femeile Preocuparea principală a întregului colectiv este aceea de a asigura în permanență buna aprovizionare a unităţii, de a răspunde cît mai bine cerințelor publicului, de a-l servi cu grijă şi solicitudine. Multe lucrătoare din magazin și-au cîștigat astfel stima și aprecierea cumpărătorilor. | í 3 a Conducerea magazinului, organizaţiile obşteşti desfăşoară o intensă muncă în vederea pregătirii lucrătoarelor, ca ele să facă faţă sarcinilor ce le revin. Pentru aceasta sînt organizate cursuri de calificare, conferințe ţinute de merceologi, de specialiști din comerţ şi industrie. Felul cum sint prezentate mărfurile și cum sînt serviţi cumpărătorii constituie obiectul consfătuirilor noastre de producție. Sînt venite din partea oamenilor muncii. Una din sarcinile noastre importante este studierea atentă a cerinţelor cumpărătorilor, În acest scop se organizează deseori cu aceștia consfătuiri în cadrul cărora lucrătoarele noastre au un rol activ. Mai mult decît pînă acum va trebui să stea în atenţia comisiei femeilor din magazinul nostru munca de educare. Mai avem lucrătoare — e drept puţine la număr — care dovedesc uneori lipsă de aten- ție faţă de cumpărători, neglijenţă în păstrarea mărfurilor. Dar împotriva unor asemenea atitudini, la noi s-a format o opinie 'munca educativă, pentru ca fiecare dintre noi să-și înţeleagă menirea de lucrător în comerțul socialist, pentru ca din magazinul nostru toți cumpărătorii să plece mul- țumiţi. În încheiere, propun Consiliului Naţional al Femeilor pe care îl va alege conferința noastră să se ocupe mai îndeaproape de munca femeilor din comerț, tinind seama de numărul lor mare și de însemnătatea ce o au în buna servire a populaţiei. Salutul reprezentantei F. D. I. F, Margarita Margarita de Ponce, vicepreședintă a F.D.I.F., președinta Uniunii femeilor argentiniene, a adus Conferinței naţionale a femeilor din R.P. Romină salutul Federaţiei Democrate Internaţionale a Femeilor, urîndu-i succes deplin în desfă- Biroul F.D.I.F., a arătaţ vorbitoarea, a hotărît de curînd organizarea celui de-al V-lea Congres al său, în luna iunie 1963, la Moscova. Acest congres, deschis tuturor femeilor, organizaţiilor de femei şi personalităţilor din toate continentele, de toate credinţele şi convingerile, va constitui un eveniment de o importanţă deosebită în viaţa mișcării feminine internationale, însuflețite în aceste momente de Margarita de Ponce a vorbit în continuare despre viaţa şi lupta poporului argentinian şi a celorlalte popoare din America Latină. Imperialismul nord-american, în colaborare cu agenții săi din ţările latino-americane — a subliniat vorbitoarea — oprimă popoarele din această parte a lumii, menţinîndu-le în categoria de slab dezvoltate, în ciuda marilor bogății ale acestor ţări și hărniciei locuitorilor lor. Această situaţie se agravează și mai mult prin existenţa pactelor militare și trata= de Ponce telor unilaterale cu S.U.A, care lezează suveranitatea ţărilor latino-americane și le leagă de blocuri agresive, încercînd să le oblige să participe Ja conflicte armate, străine intereselor lor. Infiltrarea imperialistă — a continuat vorbitoarea — a provocat în ţara mea o puternică criză economică şi politică, cu gravele ei urmări: şomaj, nivel scăzut de trai, devalorizarea monedei, scumpete, lipsă de locuinţe, anularea libertăţilor constituționale şi represiuni asupra activităţii democratice şi a clasei muncitoare. Dar un vint de libertate suflă acum peste marile continente ale Asiei, Africii și Americii. Exemplul Cubei, care a înfruntat vitejește gigantul imperialist din nord, arătînd popoarelor din America de Sud calea eliberării, luminează calea popoarelor din ţările Americii Latine, Destinul lor este legat de triumful revoluţiei cubane; apărind-o, apărăm viitorul fericit al Americii de Sud. În încheiere, Margarita de Ponce a spus: Vrem ca dezarmarea generală și totală să transforme în realitate visul tuturor mamelor din lume, care speră într-o viaţă frumoasă și fericită pentru copiii lor, într-o lume fără arme, fără războaie gi fără opresiune, Olga Hvalebnova După ce a transmis din partea femeilor sovietice un fierbinte și cordial salut tuturor femeilor din Rominia, urindu-le mari succese în construirea noii orînduiri sociale, Olga Hvalebnova, vicepreşedintă a Comitetului femeilor sovietice, a spus: Oamenii sovietici se bucură în mod sincer că harnicul popor romîn, sub încercata conducere a Partidului Muncitoresc Romin, a obținut succese importante în opera de construcţie socialistă. Noi știm că femeile din Romiînia au dus şi duc o muncă intensă pentru dezvoltarea industriei şi agriculturii socialiste, pentru avîntul științei și culturii, pentru ridicarea bunăstării poporului. Adesea ne întilnim cu reprezentante ale femeilor din Rominia la congrese internaţionale ale femeilor, la reuniuni internaţionale și noi ştim cu cîtă energie apără ele cauza păcii, Popoarele țărilor noastre — a continuat vorbitoarea — sint unite prin puternice construirea unei vieţi noi, pentru educarea omului nou al societății comuniste, socialiste, pentru asigurarea păcii şi securităţii popoarelor. Consider că sosirea în Eominia, în zilele următoare, a delegaţiei de partid şi guvernamentale sovietice în frunte cu neobositul luptător pentru pace, N. S. Hrușciov, va servi continuei dezvoltări și întăriri a prieteniei sincere dintre popoarele noastre, Cuvintul tov. Olga Hvalebnova a arătat apoi că pens tru realizarea măreţului program al cona struirii comunismului, adoptat la cel de-al XXII-lea Congres al P.C.U.S,, femeile so~- vietice aduc o importantă contribuţie. Femeile sovietice, ca de altfel întregul popor sovietic, care a îndurat toate grozăviile ultimului război, urăsc războiul. Noi ne mîndrim că guvernul nostru a făcut propuneri concrete cu privire la dezarmarea generală și totală, sub un strict control internațional. Punînd problema dezarmării generale și totale, Uniunea Sovietică, după cum se ştie, s-a declarat gata în orice moment să încheie acorduri separate care să contribuie la destindereu încordării internaționale, să semneze acordul cu privire la încetarea experiențelor nucleare. Femeile sovietice au primit cu un simțămiînt de mare satisfacţie știrea că în luna iulie a acestui an va avea loc la Moscova Congresul mondial pentru dezarmare generală și pace. în continuare, Olga Hvalebnova a arătat că se apropie timpul cînd la Moscova va avea loc Congresul mondiål al femeilor, convocat de Biroul F.D.I.F, Femeile sovietice se pregătesc activ pentru acest important eveniment internațional. Noi sintem convinse — a subliniat ea — că acest congres va contribui la o și mai puternică unire a femeilor din toate tările în lupta pentru pace şi progres social, Elena Lascu, vicepreşedinte al Consiliului Central al Sindicatelor În numele Consiliului Central al Sindicatelor şi al celor 3 300 000 membri ai sindicatelor, tov. Elena Lascu a adus Conferinţei naţionale a femeilor un salut tovărăşesc. Sub conducerea partidului — a spus vorbiftoarea — oamenii muncii obţin noi și importante realizări în îndeplinirea sarcinilor puse de Congresul al III-lea al PM.R., în îndeplinirea prevederilor planului de şase ani. Numai în primul trimestru al acestui an s-a produs de 2-3 ori altele, decit în anul 1938. Au fost puse în funcţiune noi capacităţi de producţie şi au fost dezvoltate cele existente. Alături de succesele obţinute de oamenii muncii din întreprinderile industriei grele se înscriu cele ale colectivelor din întreprinderile industriei uşoare şi alimentae, unde majoritatea muncitorilor sînt femei. Pe primele 4 luni ale acestui an, întreprinderile din aceste ramuri au dat peste plan 42000 perechi încălțăminte, peste 800 tone unt, aproape 600 tone ulei şi alte bunuri de larg consum. O contribuţie importantă la obţinerea acestor rezultate au adus-o sindicatele, care au antrenat în întrecerea socialistă peste 1 500 000 muncitori, ingineri şi tehnicieni, din care mai mult de 300000 sînt femei. Pentru rezultatele obţinute în! îndeplinirea plenului, îmbunătăţirea calităţii produselor și realizarea de economii, peste 240 000 de muncitori deţin titlul de fruntaşi în întrecerea socialistă; aproape 60 000 dintre fruntaşi sînt femei. Ținînd seama de faptul că îmbunătăţirea permanentă a calităţii produselor, introducerea pe scară largă a tehnicii noi necesită ca muncitorii să-şi ridice continuu nivelul de calificare, sindicatele — împreună cu conducerile întreprinderilor — se ocupă îndeaproape de organizarea cursurilor de ridicare a calificării, Ja care participă circa 113 000 de femei. Femeile muncitoare iau parte activă la viaţa organizaţiilor sindicale. Anul acesta, în organele de conducere ale sindicatelor au fost alese aproape 140000 femei, 988 îndeplinind funcţia de preşedinte. Sub conducerea şi îndrumarea permanentă a organelor şi organizaţiilor de partid, sindicatele desfăşoară o susţinută activitate cultural-educativă în vederea a tuturor oamenilor muncii. În continuare, vorbitoarea a accentuat, faptul că sindicatele, cu sprijinul comisiilor de femei, organizează şi o activitate educativă corespunzătoare preocupărilor şi cerinţelor specifice femeilor, diferențiată în raport cu pregătirea, calificarea şi virsta lor. Aplicind în viaţă preţioasele indicaţii cuprinse în cuvîntarea rostită aici de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej — a spus vorbitoarea — sindicatele se vor ocupa cu atenţie de ridicarea pregătirii profesionale a femeilor muntiloa! n le vor ajuta să-şi însușească tehnica înaintată pentru a putea obţine rezultate tot mai bune în producţie; ele se vor ocupa cu tot mai multă grijă de îmbunătăţirea continuă a condi- țiilor de muncă ale oamenilor muncii şi în mod deasebit ale femeilor muncitoare; vor contribui într-o măsură mai mare la formarea și dezvoltarea conștiinței socialiste a femeilor muncitoare, la popularizarea politicii partidului nostru în rindurile acestora, la cultivarea dragostei lor faţă de Partidul Muncitoresc Romin şi de patria noastră socialistă. De o mai mare atenţie se va bucura munca comisiilor femeilor din întreprinderi şi instituţii, precum şi colaborarea dintre sindicate şi comitetele regionale, raionale şi orășenești ale femeilor în organizarea controlului obştesc asupra unită- ților comerciale şi sanitare, Salutul reprezentantei femeilor spaniole, Dolores Ibarruri Nu poţi asista la o conferinţă ca aceasta — a spus, printre altele, vorbitoarea — adincul sufletului de minunatele cuvinte ale delegatelor din fabrici, ale ţărăncilor colectiviste, intelectualelor. artistelor, care arată intensa participare a femeilor la grandioasa sarcină de construire a socialismului în Rominia şi care constituie pentru noi o învățătură de neuitat. Permiteţi-mi să vă exprim cea mai sinceră mulţumire pentru invitaţia la conferinţă, care ne dă posibilitatea de a vă saluta în numele femeilor spaniole și să vă exprimăm în același timp entuziasmul şi admiraţia noastră faţă de marile schimbări care au avut loc într-un timp atît de scurt în minunata dv. ţară. Aceste schim- Fări sînt rezultatul giganticului efort al întregului popor romîn care, sub conducerea revoluţionară, leninistă, a Partidului Muncitoresc Romiîn a făcut să fie înlăturată vechea structură capitalistă şi moşierească şi a deschis drumul impetuoasei înfloriri industriale, economice, politice şi culturale din Romiînia. Din toată inima vă felicit, tovarăşe și prietene, pentru eforturile voastre, pentru munca voastră. Pentru că victoriile pe care le-aţi obţinut în construirea socialismului nu rămîn închise în cadrul frontierelor ţării voastre. Ele, ca şi victoriile întregului lagăr socialist, își transmit lumina şi influența pe întregul pămînt. de evenimentele din ultimele luni din Spa: nia, care au slăbit serios regimul fascist al generalului Franco, deschizînd o nouă etapă în lupta întregului popor pentru dărimarea dictaturii şi restabilirea democrației în țara noastră. Pentru a înţelege importanţa grevelor şi a diverselor manifestații antiguvernamentale care s-au pro dus trebuie să avem în vedere că în Spania sînt interzise şi reprimate grevele, şi orice manifestaţie de protest este considerată ca un delict care se pedepseşte cu luni, ani de închisoare şi chiar cu moartea. Răbdarea muncitorilor a depăşit orice limită, din cauza condiţiilor aspre în care sînt obligaţi să trăiască. Bi au început să manifesteze pe străzi, cu toată teroarea și violența poliţienească, obligînd toate grupurile din opoziţie, inclusiv forțele de dreapta, să-şi definească poziţia în fata dictaturii, În timpul acestei lupte, care încă nu s-a terminat şi care exprimă profunda criză politică a regimului, femeile spaniole au jucat un rol important, sprijinind activ acțiunile muncitorilor. Pe adresa lor au sosit mesaje de solidaritate frăţească din partea femeilor din aproape toate ţările, printre care şi din partea femeilor din Romiînia. Tuturor celor care în aceste zile sint alături de cauza noastră le expri În ce ne priveşte pe noi, femeile din Spania, vă făgăduiesc că ne vom dubla eforturile în vederea desființării bazelor militare nord-americane din Spania, că vom lupta cu şi mai mare fermitate pînă la izgonirea fascismului din ţara noastră și că vom face din apărarea păcii, steagul de luptă al evoicelor noastre femei, al intregului nostru popor. Ca încheiere, permiteți-mi. tovarăşe şi prietene, ca, unind glasul meu frăţesc la glasurile voastre iubitoare şi cordiale. să exprim prin cuvinte tot ceea ce am mai bun în simtire ca femeie, ca mamă şi ca muncitoare comunistă. Trăiască Partidul Muncitoresc Romin şi Comitetul său Central care a schimbat condiția socială a femeii romince, deschizind pentru toate calea spre cultură, ştiinţă, muncă, fericire Trăiască femeile din Rominia, participante active la construirea socialismului! Sedinta de vineri (Urmare din pag. I-a) Uniunii Sudaneze RD.A. din Republica Mali, Maria Bucarici Soljan, președinta Conferinţei pentru activităţile sociale ale femeilor din Croaţia, din R.P.F. Iugoslavia, Matilda di Pietrantonio, membră a Comitetului Naţional al Uniunii Femeilor Italiene, Ha Thi Que, vicepreşedinta Uniunii Femeilor Vietnameze, Kim Sun Bok, membră în Prezidiul C.C. al Uniunii Democrate a Femeilor din R.P.D. Coreeană, Maria Greilberger, membră a Prezidiului Uniunii Femeilor Democrate din Austria, Ferreira Georgette, reprezentanta femeilor din Portugalia, care au adus Conferinţei salutul organizaţiilor de. femei pe care le reprezintă. Dolores Ibarruri, militantă de seamă a mișcării mondiale de femei, a transmis salutul femeilor spaniole. Clipe emoţionante a prilejuit pentru întreaga asistență apariţia în sală a unei delegaţii de 200 de pionieri care au adus conferinței salutul copiilor din Capitala patriei. În aplauzele entuziaste ale celor prezenţi, ei au înmiînat membrilor prezidiului şi oaspetelor străine cravate roşii pionierești și buchete de flori. (Agerpres) Nr. 5561 Congresul al XXII-lea al partidului comunist a înscris în istoria sa rînduri de aur. De la tribună au răsunat cuvintele înflăcărate gi mobilizatoare ale lui N, S. Hruşciov: 'Pelurile noastre sînt clare, sarcinile sint. bine precizate. La muncă tovarăși | Pentru noi victorii ale comunismului | întregul popor sovietic de 220 milioane, care a primit programul partidului ca o cauză vitală, scumpă a sa, ca un plan de luptă concret, al muncii creatoare grandioase, a răspuns: „Vom cuceri noi redute ale comunismului“, Lozinca „Planul septenal în cinci ani!“ s-a născut în primele luni ale septenalului. Sute de raii de muncitori, numeroase colective au raportat congresului partidului că au îndeplinit înainte de termen planul septenal. Lozinca lansată la început sună acum mai concret: „Planul septenal în cinci ani! Calitate exceptională!“ „Tot ce e nou, înaintat — la fiecare loc de muncă!“ — a lansat chemarea colectivul uzinei „Jdanov“ din Leningrad, Mii de muncitori au alcătuit planuri complexe de sporire a productivităţii muncii și le îndeplinesc cu succes. Iniţiativa minerilor din Kuzbas, care au pornit întrecerea pentru folosirea mai bună a tehnicii miniere, a antrenat pe toţi minerii din țară. În Donbas, brigada lui Alexandr Folcik, Erou al Muncii Socialiste, a extras în luna mai cu ajutorul combinei peste 25 000 tone de antracit. Într-o scrisoare adresată lui N. S. Hruşciov, membrii acestei brigăzi și-au luat angajamentul să ridice producția medie lunară de cărbuni la 35000 tone. Înaltul patriotism și conștiința oamenilor muncii se manifestă grăitor în mişcarea pentru munca comunistă, care cuprinde peste 20 milioane de oameni. Pentru titlul de onoare de colectiv al muncii comuniste luptă” ăproape un milion de brigăzi, circa o sută de mii de sectoare și secţii, peste 25000 de întreprinderi. Colectivul metalurgiştilor de la uzina „Zaporojstal“ a iniţiat întrecerea pentru îndeplinirea înainte de termen aseptenalului. La laminate, aici s-a atins nivelul planificat pentru anul 1965. Prevederile septenalului la producţia de oţel vor fi îndeplinite in cursul acestui an, iar la producția de fontă — în anul 1963. Succesul colectivului se datoreşte spiritului lui inovator, îndrăzneţ. Colectivul uzinei foloseşte gazele naturale și oxigenul, el a introdus larg metodele rapide de muncă, turnarea continuă a oţelului, Colectivul uzinei Zaporojstal obţine anual milioane de tone metal. Milioane! Griîu) celui de-al patrulea an al septe nalului. In Kuban a recolie! bogate, SCINTEIA ~ mom amnerime aaa aere me TIponemapeu ecex empan, coedunzâmece! HoMMyHHcTHueciaA nNapTHnA Cosercroro Coiosa Opran Llenrpanvnoro Hâmnrera Hommynuornueckoii napruu Cosetenoro Corosa PASII SEPTENALULUI Această cifră poate spune multe dacă vom cita şi o altă cifră. În anul 1923, în Uniunea Sovietică producţia de oțel a fost de numai 615 000 tone. În mai puţin de 40 de ani producţia de oţel a crescut în țara noastră de 115 oril Economia Uniunii Sovietice creşte impetuos, cucerind cu succes noi şi noi culmi, Sarcinile planului septenal sînt îndeplinite și depășite cu succes. Producţia globală a industriei din ultimii trei ani a sporit cu 33 la sută, în loc de 27 la sută cum prevedeau calculele şi cifrele de control. Creşterea producţiei industriale a fost anul trecut în U.R.S.S. — de 9,2 la sută, iar în S.U.A, — de numai 1 la sută. Aceste cifre ilustrează măreaţa creaţie istorică a poporului sovietic, care obţine victorie după victorie, S-a încheiat electrificarea marii căi ferate transsiberiene — lungă de 5 000 de kilometri. Sint puse în funcţiune rînd pe rind agregatele hidrocentralei de la Bratsk. Se înalţă baxajele noilor hidrocentrale, în pustiuri se sapă canale. Din sondele petroliere din Siberia ţișneşte aurul lichid. Oamenii de ştiinţă şi inginerii au supus neutronii rapizi, au creat un nou reactor atomic. La tablourile de comandă oamenii sînt înlocuiţi de maşini cibernetice, Pe porțile uzinelor ies noi automobile şi tractoare, turbine şi combine, linii automate în flux și întregi uzine automate. Organizațiile de cercetări științifice, de industriale au proiectat şi fabricat în decurs de un an aproape 3000 de mașini, mecanisme, aparate și aproximativ 1 000 de dispozitive ultramoderne. În această perioadă au fost introduse în producţie aproape 3 milioane de inovaţii tehnice propuse de raţionalizatori şi inventatori, "n cel de-al patrulea an al septenalului, investiţiile de capital vor depăşi de peste 4 ori totalul investițiilor făcute in primul cincinal. Vor fi puse în funcţiune sute de mari întreprinderi industriale, patru furnale și șapte cuptoare Martin, 5 laminoare, opt baterii de cocs, întreprinderi pentru extracția şi prelucrarea minereului de fier cu o capacitate de peste 34 milioane tone minereu, fabrici de ciment cu o capacitate de aproape 6 milioane tone de ciment. Capacităţile centralelor electrice vor spori cu 8,9 milioane kW. Se vor construi aproape 4000 de km conducte de petrol și gaze. Acest an al septenalului va fi un an hotăritor în avintul impetuos al agriculturii. Oamenii muncii din satele sovietice, traducind în viaţă programul istoric al Congresului al XXII-lea al partidului şi hotăririle plenarei din martie a C.C. al P.C.U.S., au desfășurat o luptă intensă început secerişul (Foto: T. Melnik) roșnesc lanurile colhozurilor Cît de frumoase sînt stepele Kubanului în luna iunie! Se coace recolta bogată a celui de-al patrulea an al sepienalului, Pămînturile rodnice ale colhozului nostru, „Kuban“, o gospodărie mare, cu multe ramuri de producție, se întind pe o suprafaţă de peste 14000 ha, Coihozul nostru și-a cîștigat renume nu numai prin veniturile și recoitele sale mari. Noi ne mîndrim şi cu fondul nostru de aur — cu inovalorii în producție, cu maeștri în agricultură şi în creșterea animalelor. şi Viadimir Svellicinii, Eroi ai Muncii Socialiste, mecanizatori la Institulul de experimentare a lractoarelor şi mașinilor. agricole, croiese drum recoltelor bogale cu un consum minim de muncă și mijloace. Valoroasa lor experiență devine un bun al tuturor mecanizatorilor. În primăvară, în colhozul nostru au fost organizate șase brigăzi mecanizate care cultivă porumbul după metoda inovatorilor pe o suprafață de 880 ha. Pe lîngă porumb, ele cultivă și floarea-soarelui, ricin, mazăre. Aite saşe brigăzi mecanizate cultivă sfecla de zahăr folosind o nouă tehnologie elaborată de V. Sveilicinii. În colhoz s-a înființat o şcoală a experienței înaintate pentru mecanizatorii și colhoznicii care cultivă porumbul şi steola de zahăr fără folosirea muncii manuale. Școala este condusă da președintele colhozului, |. T. Sidorenko, agronom cu experienţă şi sînt predate de specialiştii mai vechi din colhoz și de oameni de ştiinţă da la Institutul de agricultură din Kuban, Hotăririle istorice ale Congresului al XXII-lea al P.C.U.S. și ale Plenarei din martie au devenit programul de luptă al muncii noastre. Am revăzut structura suprafețelor însămînțăte, am renunțat la sistemul de asolamente cu ierburi perene. Culturile cerealiere ocupă anul acesta 64 la sută din suprafejele însămînțate, față de 53 la sută anul trecut. Au crescut de aproape două ori suprafelele însăminţale cu porumb pentru boabe, de 5 ori cele însămînțate cu leguminoase, ceea ce ne permite- să sporim recolta globală de cereale cu 8000 tone, față de anul trecut, Sporind producţia de cereale colhozul își va putea crea o puternică bază animalelor. În 1962 vom da patriei 2 700 000 litri de lapte, 815 ione de carne, 1 300000 Iniţiatorul tuturor acțiunilor patriotice din colhozul nostru este organizația de partid, să depunam toate eforturile pentru a înfăptui cît mai repede mărejul plan de construive a comunismului, trasat de Programul P.C.U.S. Deasupra taberei de cîmp a brigăzii complexe nr. 6 s-a înălțat zilele acestea un steag roşu, Brigada şi-a cucerit dreptul de a încape prima culesul recoltai celui de-al patrulea an al septenalului, În aceste zile, pe ogoarele colhozului „Kuban“ munca este în toi. Oamenii muncii de la sate sînt ferm hotăriţi să traducă cu succes în viață mărejul program de muncă, să-şi aducă aportul la lupta de creare a unui belșug de produse alimentare pentru popor. V. CERALIN secretar al Comitetului de partid din colhozul „Xuban“, raionul Ust-Labinsk, ținutul Krasnodar. pentru obţinerea de recolte îmbelșugate, pentru avîntul rapid al creşterii animalelor proprietate obștească. Ţara Sovietelor deschide drumul spre vlitor nu numai pentru ea ci și pentru celelalte popoare, Oamenii muncii urmează partidul comunist fiind convinşi de Justeţea liniei lui leniniste. Oamenii sovietici întind o mină frățească de ajutor fiecărui popor care năzuieşte fierbinte spre libertate, independență, socialism. Poporul sovietic salută cu căldură vizita delegației de partid şi guvernamentale a Uniunii Sovietice în frunte cu N. S. Hrușciov, prim-secretar al CC. al P.C.U.S., preşedintele Consiliului de Miniștri al U.R.S,S,, în Republica Populară Romină, vizită care va constitui o nouă contribuţie la cauza întăririi prieteniei sovieto-romiîne, a unităţii şi coeziunii întregului lagăr socialist. Oamenii muncii din Uniunea Sovietică aprobă în unanimitate comunicatul cu privire la consfătuirea reprezentanților partidelor comuniste și muncitorești ale țărilor membre ale Consiliului de Ajutor Economic Reciproc. În marea comunitate a popoarelor ţărilor frăţești, ei văd chezăşia succeselor viitoare ale socialismului şi comunismului, chezășia victoriilor hotăritoare ale sisiemului mondial socialist in întrecerea economică cu capitalismul, Poporul sovietic, condus de partidul comunist, urcă pe zi ce trece tot mai sus, spre culmile fericirii. El s-a obișnuit cu vitezele şi distantele cosmice și prin munca sa dă viaţă visurilor celor mai îndrăznefe, Construim comunismul Uzina noastră este un gigant al industriei constructoare de mașini electrice. În halele ei se conslruiesc turbo și hidrogeneratoare mari cu o capacitate de la 100 000 pină la 320000 kW, puternice motoare electrice cu curent continuu și alternativ, diferite aparate electrice, Construim mașini şi pentru țările socialiste surori, Inginerii și constructorii noștri elaborează în prezent proiecte de noi maşini electrice și mai gigantice, lără egal în lume: de 500 000—800 000 și 1 000000 kW. Hotăririle istorice ale Congresului al XXII-lea al P.C.U.S. ne-au insuflat forje și energii noi. În primele. 5 luni aie acestui an, al 4-lea an al septenalului, s-au făcut 1587 de propuneri. de rajionalizare. Mai mult de jumătaie din ele au și lost aplicate în producţie, Peste 80 la sută din muncitorii nostri participă la întrecerea pentru titlul de fruntaş al muncii comuniste, O secție, 32 de sectoare şi 132 de brigăzi au cucerit titlul de cinste de colectiv al muncii comuniste, Și brig: la noastră de muncă comunistă «50 de ani de la apariția „Pravdei'» pășește în rind cu colectivele fruntașe. Din ea lac parte foști ostaşi ai forțelor armate sovietice, ofițeri superiori în rezervă, Fiecare din noi și-a îndeplinit cu cinste datoria în rindurile armatei sovietice timp de mulți ani, iar acum primim o pensie binemeriiată, Dar nu putem sta acasă, Participăm cu mult entuziasm și bucurie la făurirea bazei tehnico-materiale a comunismului, Colectivul nostru se bucură de apropiala vizită în Rominia frăjească a delegației de partid şi guvernamentale în frunte cu N. S. Hrușciov, vizită care va fi o nouă manifestare strălucită a prieteniei și simpatiei noastre sincere față de harnicul popor romin. Avem un jel luminos — construim comunismul, Ne așteaptă muncă multă și de aceea fiecare zi este prețioasă. Brigada noastră a hotărit să îndeplinească înainte de termen, la 1 noiembrie 1962, programul celui de-al 4-lea an al septenalului, S. VITCENKO «A 50-a aniversare a „Pravdei“» a lăcătuşilor de la uzina „Elektrosila“ Colaborarea international pregătită peniru „Scînteia“ Marea Radioul a anunța! rezultatele concursului organizat de revista „Rumînia“ cu tema: „„Cunoașteţi economia Romîniei?” Printre cei distinși cu premiul de încurajare, crainicul a numit-o pe Tamara Minicina Homeacenko. Această emisiune a fost ascultată în familia Homeacenko și toji erau entuziasmați, Tamara llinicina n-a fost niciodată în totodată foarte apropiată, o interesa foarte mult, Ca leclor al comitetului orășenesc de partid Dzerjinsk, avînd nu odată prilejul să prezinte prelegeri despre Romînia, ea cunoștea interesul uriaş pe jară frățească, socialist a devenit o necesitate a multor locuitori din Dzerjinsk. Boris Mişin, de pildă, a obținut premiul întîi la concursul revistei „Rumiînia“, V. Șașkov, instructor la secţia industrială a comitetului oră- şenesc, cunoaște pe toți muncitorii şi inginerii din oraş care au vizitat Romînia. Ei au fost acolo pentru a acorda ajutor prietenilor în proiectarea, construirea și montarea utilajului întreprinderilor chimice, mulți au participat la conferințele şi congresele științifice şi tehnice sau au vizitat Romiînia ca simpli turişti, Nu poți să le face Șaşkov. Cîta nume! Ce legături largi și trainice s-au stabilit între acest Luăm, la întîmplare, cîteva nume. În Romiînia a fost V. V. Lebedev, directorul filialei din Dzerjinsk a Institutului unional PETROLUL Siberia | Nu poţi cuprinde dintr-o privire acest ținut măreț și îmbelsugat, bogăţiile sale incalculabile. Cimpia vestsiberiană ocupă ea singură peste 2 milioane de km p. Forțele de producție ale Siberiei se dezvoltă deosebit de rapid acum cînd poporul sovietic a trecut la construirea destiășurată a comunismului. Cite bogății nu există în pămîntul siberian! Mult timp Siberia era doar o imensă pată albă pe harta regiunilor petrolifere. Acum 30 de ani, academicianul I. M. Gubkin a făcut un pronostic îndrăzneț în legătură cu existența unor zăcăminte de petrol și gaze în Siberia. Îndrăzneţele pronosticuri științifice ale unuia dintre cei mai remarcabili savanți sovietici au fost strălucit confirmate de viaţă. Geologii sovietici au început asaltul Uralului imediat după Marele Război pentru Apărarea Patriei. Pe ploaie și irig, pe arșiță și furtună, croiesec drum prin taigaua də netrecut, peste fluvii bogate, prin mlaștini şi frăţie Rominia au lucrat A. N. Gurianov, șef de secţie la uzina chimică „M. |. Kalinin”, |. M. Videaev, subșei de secţie, |. |. Ko- șelev, mecanic la aceeași uzină, P. D. Ceremisov, subșef de secție, A. V. Vasiliev, subșef de secţie la filiala institutului de — Rominii sînt un popor talentat, harnic — spune |. M. Videaev. Ei construiesc cu entuziasm socialismul, succesele Romîniei noi sînt uriașe, Noi, oamenii soviețici, ne bucurăm că putem să-i ajutăm cu experienţa noastră. Sîntem foarte ocupaji, însă găsim întotdeauna posibilitatea — Uzina noastră, spune V. Șașkov, nu esta decit un punci minuscul pe harta marii țări sovietice, dar dacă te uiji cu atenție la ceea ce se petrece în secțiile ei, vezi legăturile frainice cu care poporul sovietic esta legat de lagărul socialismului, cît de apropiate sînt pentru fiecare din noi destinele, planurile, faptela popoarelor frățeşti, Comitetul orășenesc de partid Dzerjinsk pregăteşte o mare reuniunea consacrată prieteniei romîno-sovietice. La reuniune vor vorbi mulţi muncitori şi ingineri care au lucrat. în Rominia. În casa Tamarei linicina, seara, întreaga familie se pregătește pentru această reuniune. Stăpîna casei va prezenta la reuniune referatul principal, E. REABCIKOV (corespondent special al „Pravdei”) Oraşul Dzerjinsk. i smircuri; ei transportă utilaj și materiale cu avioane, cu șalupe şi cu puternice autotractoare; ei construiesc în taiga orășele, înalță sonde, forează puțuri adinci, Munca susținută a geologilor a fost încununată de primul succes: în raionul Berezovo-lgrim a fost descoperit unul din cele mai mari zăcăminte de gaze naturale din țară. El se întinde pe o suprafață de peste 100000 kmp. Spre sfirşitul anului 1960, pe riul Konda, în raionul Şaiim, s-a produs o puternică erupție de petrol. Astfel, s-a obținut pentru prima dată petrol în Siberia. Aceasta i-a înaripat pe oameni. În ajunul Congresului al XXII-lea al P.C.U.S,, geologii din Tiumen au descoperit încă două zăcăminte bogate: la Ust- Balik și Meghionsk. Rezervele de petrol și gaze din regiunea Tiumen sint apreciate la zeci de miliarde de tone şi metri cubi. Brigada lui Semion Urusov, delegat la Congresul al XXI-lea al P.C.U.S., dînd dovadă de un minunat eroism, a îndeplinit două planuri anuale de foraj, A a oamenilor de Știință Hotăririle Congresului al sint strins le- ————— academicianul în domeniul științei și cultu- XXI-lea al P.C.U.S. și Progra- gaţi de cole- Acad, E. FEODOROV Codarcea, aca- zii, mul partidului adoptat la con- gji lor din tă- Erou al Uniunii Sovietice, demicianul Io- Academia de Știinte a gres au deschis în faţa știin- ței perspective uriașe. Crearea bazei tehnice-materiale a comunismului prevede nu numai folosirea celor mai noi realizări ale științei şi tehnicii, dar ține seama de asemenea de tendințele dezvol- De mai la care rile socialiste. ani funcționează Institutul unificat de cercetări nucleare oameni de știință din diferite secretar ştiinţific principal nescu-Gulian și U.R.S.$. are acorduri de colamulți al Prezidiului Academiei pe mulţi alţi borare științifică cu academiide ştiinţe a U.R,S.S. cunoscuți Oa- le de științe și institutele știmeni de șiiin- inţitice corespunzătoare din tă _romini. B. multe țări ale lumii, inclusiv de la Dubna, Pora, membru corespondent cu Academia naţională de lucrează împreună al Academiei R. P. Romine, se pregătește să participe, îm- științe a S.U.A., Societatea regală a Marii Britanii și altele, SIBE ` sebit de îmbucurător. tării științei, de apariția unor noi descoperiri şi invenţii. Programul pune sarcini uria- şe în fața ştiinţei sovielice, concentrindu-i atenția asupra problemelor-cheie, legate îndeosebi de progresul tehnic al tuturor ramurilor economiei culturală. Măsurile pentru coordonarea cercetărilor științifice adoptate de guvernul sovietic condiții pentru folosirea mai în practica producției. În ţările socialiste irățești dezvoltării ştiinţei 1 se acordă o mare atenţie. Amploarea tot mai mare a cercetărilor ştiinţifice în lagărul! socialist este o condiție obligatorie pentru succesul construirii socialismului și comunismului. Dezvoltarea impetuoasă a cercetărilor știinţiiice în toate țările face ca legăturile internaționale dintre oamenii de stiință, coordonarea cercetăilor ştiinţifice pe plan mondial să aibă o deosebită importanță, Oamenii da știință govieticl țări socialiste, În fiecare an munca lor colectivă aduce o contribuție serioasă la dezvoltarea fizicii nucleare. Academia de Științe a U.R.S.S. are acorduri de colaborare ştiinţifică cu Academiile de științe din țările socialiste. Actualmente baza acordurilor o reprezintă lucrările în comun asupra anumitor probleme, repartizarea eforturilor între oamenii de ştiinţă din diferite țări pentru a obține laolaltă mai repede solu- ționarea problemelor grele. Se dezvoltă cu succes colaborarea dintre oamenii de gtlință sovietici și romini. Ei eiectuează în comun cercetări în 12 probleme. Eminenţi oameni de știință se deplasează sistematic peniru a ține conferințe și a tace schimb de experiență. Anul acesta au fost în vizită în Rominia academicianul V. A. Ambarțumian, specialist în castroiizică, filozoful B. M. Kedrov, lingvistul 5. K. Şaumean, economistul I- P. Oleinik gi mulți alți oameni de știință, Academia de Științe a U.R.S.S. a găzduit în această perioadă pe preună cu oamenii de știință sovietici, la noua cursă a navei de cercetări oceanografice „Viteaz“. necesară introducerea de noi forme de colaborare interna- Honală între ele. În martie a.c. din inițiativa Academiei de Științe a R. P. Polone, la Var- șovia a avut loc comsiðtuirea reprezentanților academiilor de ştiinţa din tările socialiste, care a examinat pi discutat Oamenii de ştiinţă sovietiel au strinse legături cu colegii lor din aproape toate țările lumii, Tovarăgul N. S, Hrușciov, sotul guvernului sovietic, a subliniat în repetate rinduri că poporul sovietic consideră realizările sale în domeniul științei ca o contribuție adusă la tezaurul ştilntei din întreaga lume. Guvernul sovietic sprijină sistematic eclaboraraa internațională O mare însemnătate în domeniul colaborării au organizaţiile științifice internaționale şi manifestările organizate de ele. Trebuie să spunem că numărul acestor organizații a devenit foarte mare. Academia de Șilințe a U.R.S.S., de pildă, este membră a peste 90 Oamenii de știință sovietici care reunesc oameni de șilintă din diferite țări, ca mişcarea partizanilor păcii, mişcarea Pugwash a oamenilor de aproplatului congres mondial pentru dezarmare generală şi pace, camenii de ştiinţă din diferite ţări își vor spune părerea în aceste probleme care preocupă pe toți oamenii de pe pămînt. Permiteţi-mi! să urez ca colaborarea între oamenii de știință romini si sovietici să se imtărească continuu. La uzina de rulmenţi nr. 1 din Moscova a intrat în luncțiune o nouă secio automată, Ea are o capacitate de producție de 30 milioane de rulmenţi pentu axul cardanic, necesari industitei de automobile. În secție sînt 4 linii tehnologice automato alcătuite din pesta 500 de maşini-unelte şi agregate. În fotografie: vedere generală a sec- Hei automate, (Foto: A. Ustinov) Ce spun, cifrele e în 1923 în Uniunea Sovietică s-au produs 615 000 tone de oțel, 11,5 milioane tone de cărbune, 5 milioane tone de petrol şi circa 300000 tone de ciment. în 1961 producţia de oțel a fost de 70,7 milioane tone, de cărbune — 510 milioane tone, de petrol — 166 milioane tone, de ciment — 50,9 milioane tone. în prezent industria noastră produce la fiecare 3 zile mai mult decit s-a produs în întregul an 1923. e În U.R.S.S. şeptelul de bovine a crescut anul trecut cu 6100 099 capete, porcine — cu 7700000 capete, ovine — cu 3 800 000. e În anul! 1961, cifra medie anuală de muncitori şi funcţionari era de 66 milioane de oameni. e În institutele de învăţămînt superior şi mediu de specialitate studiază 5 milioame de oameni. Anul trecut au absolvit aceste şcoli 750 000 de tineri specialişti, din care 120 000 ingineri. din ţară s-au construit anul trecut peste 80 milioane mp de suprafaţă locuibilă sau circa 2200000 de apartamente, La fiecare 30 de minute în ţară se dă în folosinţă un nou bloc de locuinţe. i RIE La mijlocul lui martie a.c în alt colt al Siberiei a avut loc un eveniment deo- Pe cursul superior àl Lenei, lingă satul Markobo, din sonda de explorare, de la o adincime de 2 164 m, s-a produs o erupjie də petrol de calitate superioară. Debitul ei în 24 de ore este de aproximativ 1000 de tone. Eroismul în muncă al geologilor din Tiumen și Irkutsk nu numai că a confirmat prevederile academicianului I. M. Gubkin, dar a demonstrat totodată că Siberia este al treilea Baku, şi încă mai putermic. Nu va trece mult timp și gazele şi petrolul Siberiei vor fi puse în slujba omului sovietic, a cauzei construirii comunismului. Milioanele de tone de petrol siberian se vor transtorma într-un torent gigantic de aur lichid. Siberia își făurește propria ei industrie de prelucrare a petrolului. Prima creație a industriei petroliere siberiene — rafinăria din Omsk — dă de pe acum un milion de tone de produse petroliere pe an. Înflorește puternica Siberie. Pe pămîntul ei apar puternice sonde petroliere, se congo ENSS conducte de petrol, se înalță uzine. I. LUKIN corespondent al „Pravdei“ Omsk Bogată și plină de conținut e viaja splrituală a muncitorilor de la uzina „S. M. Kirov“ din Leningrad. In atelierele casal de culiuri creează peste 50 de pictori amatori. Lucrările lor au fost expuse la expozițiile orășeneşii și unionale ale artiștilor plastici amatori. În fotografie: în orelo de creaţle. (Foto: P. Fedotov) Îi i i i ULTIMELE ȘTIRI nt m Pag. 4 “Prezentarea, scrisorilor de acreditare de către ministrul Belgiei în R. P. Romină Cuvintările rostite Ta. ceremonia prezentării scriso- Hlor de acreditare, ministrul Belgiei și preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Romîne au rostit cuvîntări. Exprimîndu-și satisfacția de a fi numit reprezentant al Belgiei în Republica Populară Romînă, dl. Honoré Cambier a relevat bunele legături care s-au stabilit între poporul belgian si poporul romîn în decursul luptei îndelungate pentru independența ţărilor lor. Legăturile de prietenie dintre Rominia și Belgia — a arătat dl. Honoré Cambier — sînt întărite și mai mult de relaţiile existente între ele în domeniul economic. Ministrul Belgiei a asigurat pe preşedintele Consiliului de Stat că dorește foarte mult să activeze pentru întărirea legăturilor care unesc cele două țări. În încheiere dl. Honoré Cambier a prezentat preşedintelui Consiliului de Stat cele mai bune urări pentru fericirea sa personală și pentru prosperitatea Romîniei, Urînd bun venit ministrului Belgiei, preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Romine, Gheorghe Gheorghiu-Dej a spus: „După cum ați amintit, lupta îndelungată pentru independență pe care au dus-o în decursul timpului popoarele romîn şi belgian a creat între ele un sentiment de stimă reciprocă şi legături prieteneşti. Guvernul romin, promovînd cu consecvență o politică de dezvoltare a relaţiilor cu toate țările, pe baza deplinei egalităţi și a respectului reciproc, doreşte să dezvolte între Republica Populară Romiînă şi Belgia relații multilaterale, care să contribuie la întărirea prieteniei între popoarele noastre şi a păcii în lume”. Preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Romine şi-a exprimat convingerea că întărirea relațiilor economice va favoriza dezvoltarea legäturilor dintre Republica Populară Romînă şi Belgia în alte domenii. Mulțumind pentru bunele urări adresate, preşedintele Consiliului de Stat a exprimat urări de fericire şi prosperitate pentru poporul belgian şi a urat ministrului Belgiei succes în activitatea pe care o va desfăşura pentru întărirea și dezvoltarea legăturilor care unesc cele două ţări, încredințindu-l că în îndeplinirea acestei misiuni se va bucura de sprijinul deplin al Consiliului de Stat şi al guvernului Republicii Populare Romîne. între președintele Consiliului de Stat al R. P. Romine, Gheorghe Gheorghiu-Dej, și ministrul Belgiei, Honore Cambier, a avut loc apoi o convorbire. Atît la solemnitate cît şi la convorbire au asistat Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, și Anton Breitenhofer, membru în Consiliul de Stat. Ministrul Belgiei a fost însoţit de Guy Stuyck, consilier de legaţie. (Agerpres) DP 0O———— Constituirea Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă Cuvîntul tovarăşului lon Gheorghe Maurer (Urmare din pag. I-a) culturală a luat-o în fiecare regiune, oraş sau raion pune în faţa organelor locale răspunderi deosebite. După cum se arată în Decretul Consiliului de Stat, pentru organizarea muncii cultural-artistice din comune si oraşe se constituie comitete de cultură şi artă ale comitetelor executive ale sfaturilor populare regionale şi ale oraşelor Bucureşti şi Constanţa, raionale, orăşeneşti şi de raion orăşenesc, întemeiate pe ace leaşi principii ca” şi Comitetul de Stat. Ele vor avea în atributţia lor îndrumarea şi rezolvarea problemelor de artă şi cultură în cadrul competenţei sfaturilor populare, cărora le sînt subordonate. Aceste comitete vor fi formate Gin scriitori, oameni de ştiinţă şi cultură. muzicieni, oameni de teatru, profesori, învăţători şi alţi intelectuali, conducători ai instituţiilor de obşteşti. Odată cu înființarea Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, activitatea de răspîndire a cunoştinţe lor cultural-ştiinţifice în mase a trecut în atribuţiile acestuia. A fost necesară această măsură deoarece în afară de S.R.S.C. aveau atribuţii similare şi alte organizaţii de stat sau obşteşti, ivindu-se astfel paralelisme care împiedicau buna coordonare şi îngreunau controlul asupra conţinutului acestei munci. Activitatea de răspîndire a cunoștințelor politice, ştiinţifice, culturale se va desfăşura pe baze obşteşti, prin antrenarea largă a intelectualităţii de la oraşe şi sate, Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă, a cărui constituire are loc kad ' După cum s-a mai anunțat, pre- şedinte al Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă este tovarăşa Constanța Crăciun, Vicepreşedinți ai comitetului au fost numiți tovarăşii Virgil Florea, Xon Moraru, Dumitru Popescu. Ca membri ai Biroului executiv au fost numiți tovarășii: Radu Beligan, artist al poporului, preşedinte al Consiliului teatrelor, Dumitru Boriga, preşedinte al Consiliului a- şezămintelor culturale, Demostene Botez, preşedinte al Consiliului pentru răspîndirea cunoştinţelor cultural-ştiințifice, Boris Caragea, artist al poporului, preşedinte al Consiliului artelor plastice, George Geor- INFORMAŢII! e Vineri s-a înapoiat in Capitală delegația R. P. Romîne condusă de Al. Sencovici, ministrul industriei uşoare, care a participat la festivitatea deschiderii Tirgului internaţional de la Poznan. e Vineri după-amiază în sala Dalles, a avut loc o reuniune consacrată împlinirii a 250 de ani de la nașterea marelui filozof și scriitor francez Jean Jacques Rousseau, Despre viața și opera lui, J. J. Rousbeau au conferențiat Pierre Paraf, scriitor şi ziarist francez, membru în Consiliul naţional al mișcării franceze pentru pace, şi conf. univ, Valentin Lipatti. Au urmat lecturi din opera lui Rousseau. E Însărcinatul cu afaceri ad-interim al R. P. Ungare la Bucureşti, Jeno Gyorgy, a oferit, vineri după-amiază, un cocteil fu prilejul vizitei în tara noastră, la invitația Academiei R. P, Romine, a acad. Istvan Rusznyak, președintele Academiei de Ştiinţe a R. P, Ungare. Au participat Atanase Joja, președintele Academiei R. P. Romine, Aurel Mălnăşan, adjunct al ministrului afacerilor externe, Al. Buican, vicepreşedinte al I.R.R.C.S., academicieni și alţi oameni de e Vineri, nava sovietică da pasageri wRaketa 4” recent construită la şantierele‘ navale din Feodosia a poposit în apale teritoriale rominaști. În cursul zilei, noua navă a întreprins citeva curse experimentale între porturile Glurglu— Russe și Podul Prieteniei. Echipată cu un motor de 1200 CP, km pe oră, avind posibilitatea să transporta 64 de călători. În cursul zilei de simbătă, moderna navă sovietică va porni în prima sa cursă lungă, avind ca punct terminus portul Viena, PE (Agerpres) REDACŢIA ŞI ADMINISTRAȚIA: Bucureşti, Plata wScintaii”, Tel 17.00.10, 17.60.20. Abonamentele se fac la oficiile postale, factorii postati şi ditazorii voluntari din întreprinderi si instituții, Tiparul: Combinatul Poliaratic Casa Seinte în şedinţa noastră de astăzi, cuprinde un număr de 201 membri, dintre cei mai de vază oameni de cultură din ţara noastră. Avem în mijlocul nostru personalităţi de mare prestigiu, care se bucură de întreaga pretuire şi încredere a partidului şi poporului. Succesele deosebite ale politicii partidului şi statului nostru în toate ramurile economiei şi culturii au determinat creşterea puternică a unităţii moral-politice a poporului nostru, a atașamentului oamenilor de cultură şi artă faţă de partid şi a dorinţei lor de a contribui activ la înfăptuirea acestei politici înțelepte, profund patriotice, Tovarăși, Decretul privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă! prevede ca, pentru executarea atribuţiilor Comitetului, între şedinţele acestuia şi aducerea la îndeplinire a hotăririlor luate, Comitetul să aibă un Birou executiv. Prin Decret al Consiliului de Stat al Republicii Populare Romine, în funcţia de preşedinte al Comitetului de Stat pentru Cultură şi artă a Din Biroul executiv fac parte încă 16 persoane și anume: 3 vicepre- şedinți şi 13 membri. Conducerea partidului şi guvernului își exprimă convingerea că noua formă de organizare a conducerii şi îndrumării activităţii cultural-artistice va duce la rezolvarea cu succes a sarcinilor puse de partid în acest domeniu şi va da un nou avînt întregii vieţi culturale din ţara noastră. gescu, artist al poporului, președinte al Consiliului muzicii, Mihnea Gheorghiu, preşedinte al Consiliului cinematografiei, Aurel Mihale, pre- ședinte al Consiliului editurilor şi difuzării cărţii, Mihai Alexandru, răspunde de problemele economicofinanciare ale comitetului, Ion Bănică, șeful corpului de control al comitetului, ing. Constantin Ciurea, director general al trustului industriei poligrafice, Paul Cornea, director general al Centrului de producţie Florea, răspunde de relațiile cu străinătatea ale comitetului, Dumitru Trancă, director general al Centralei editurilor și difuzării cărţii. 000 a Jentre. Cinematogra grafe) TEATRUL DE OPERĂ ȘI BALET AL ,30). TEATRUL DE STAT DE OPERETĂ: ELIXIRUL DRAGOSTEI — (orele 19,30). TEATRUL NAŢIONAL „I. L. CARA- GIALE" (Sala Comedia): ORFEU IN IN- TEATRUL „C. I. NOTTARA“ (Sala Magheru): CIOCIRLIA — (orele 19,30), TEATRUL „LUCIA STURDZA BU- TEATRUL PENTRU TINERET ŞI CO- PII (Parcul N, Bălcescu): SALUT VO- TEATRUL REGIONAL BUCUREȘTI: TEATRUL SATIRIC MUZICAL „CC. TA- NASE (Sala Savoy): VORBA REVISTEI NOTE POTCOVITE — (orele 20). CINEMATOGRAFE, RAZE PE GHEAambele serii — cinemascop: Grădina Progresul (20.30), Arta (11; 15,30; 19). CO- MEDIANȚŢII rulează la cinematografele Elena Pavel (10; 12,15; 14,30; 16,45; 21,15 (20,15), Grădina 13 Septembrie (20,15). FOCURI IN MUNȚI: V. Alecsandri (15; 17; 19; 21), Lumina (rulează în continuare de la orele 9,45 pînă la orele 12,30, SCÎNTEIA Nr. 5561 PN N a N i i ULTIMELE STIRI Pregătiri intense în vederea Congresului) Rmondial pentru dezarmare şi pace HAVANA 15 (Agerpres). — Partizanii păcii din Cuba se pregătesc activ în vederea Congresului mondial pentru dezarmare generală și pace. La o ședință a Comitetului național de pregătire s-a hoiărit selecționarea şi trimiterea: la Moscova a unei serii de opere de artă care să fie prezentate la expoziția ce va func- ționa în timpul lucrărilor congresului. Solii păcii din Cuba vor aduce, de asemenea, la Moscova, albume care poartă semnături în sprijinul congresului, prefum și un album avind texte și desene consacrate luptei poporului. cuban peniru pace şi dezarmare, PARIS 15 (Agerpres). — „Dezarmarea este cu putință“, sub această lozincă în întreaga Franţă s-a desfăşurat o largă campanie de pregătire în vederea Congresului mondial pentru dezarmare generală şi pace. În toate regiunile țării au loc mitinguri, adunări, demonstrații la Proteste impotriva experien care poporul francez spune cu hotărire „nu“, războiului, „nu“ cursei înarmărilor, „nu“ bombei atomice. Peste 200 de cunoscuți oameni politici şi fruntaşi ai vieţii publice din Franța și-au exprimat pînă acum dorința de a lua parte la un colocviu naţional cu privire la dezarmare, organizat pentru 23 şi 24 iunie la Paris, Delegaţia partizanilor păcii francezi care va pleca la congresul de la Moscova va fi formată din 100 de persoane. LONDRA 15 (Agerpres) — TASS: În fabrici, uzine şi instituții, organizaţiile sindicale și obşteşti din Anglia desfăşoară o largă campanie de pregătire în vederea Congresului mondial pentru dezarmare generală și pace. Se aleg delegații la congres şi are loc stringerea mijloacelor necesare plecării la Moscova a delegaţiei engleze. ULTIMELE ŞTIRI Pentru încetarea cursei înarmărilor nucleare Răspunsul lui N. S. Hruşciov la scrisoarea premierului japonez H. ikeda MOSCOVA TASS: Ziarele din Moscova au publicat de Miniştri al U.R.S.S., N. S. Hruşciov, la scrisoarea primului ministru al Japoniei, Hayato Ikeda, din 20 aprilie, în problema experienţelor cu arma nucleară. N. S. Hruşciov îşi exprimă mirarea că scrisoarea primului ministru japonez nu cuprinde nici o critică la adresa puterilor atomice din Occident, care zădărnicesc realizarea unui acord cu privire la interzicerea cursa înarmărilor nucleare. Arătînd în continuare că în Occident se face o vastă reclamă planului american al așa-numitei inspecţii internaţionale, N. S. Hruşciov subliniază că tocmai cei care urzesc planuri agresive „au nevoie de aşanumita inspecţie internaţională în- 15 (Agerpres), telor nucleare americane Demonstraţie la New York NEW YORK 15 (Agerpres). — La 14 iunie, reprezenianie ale mişcării „Femei, luptaţi peniru pace!” au organizat, în fața sediului secției din New York a Comisiei pentru energia atomică, o demonstrație de protest împotriva exploziilor la mare altitudine, proiectate de guvernul S.U.A. Demonstrantele purtau mari baloane negre, care simbolizează pericolul unei invazii nucleare nesăbuite în Cosmos. Din pichete au făcut parte reprezentante din cartierele orașului New York, din Long Island, din disfrictele Nassau, Wesichester, din statele Connecticut și New Jersey. Femeile au distribuit trecătorilor fol volante, Demonstraaţi pe străzile New York-ului cerînd încetarea războiului rece, dezarmare și pace, După formarea guvernului provizoriu de coaliție din Laos Declaraţia primului ministru Suvanna Fumma XIENG KUANG 15 (Agerpres). — La 14 iunie, prințul Suvanna Fumma, primul ministru al guvernului provizoriu de coaliție al Laosului, s-a înapoiat la Xieng Kuang venind de la Luang Prabang, unde a fost în audienţă la regele Laosului. regele a fost de acord cu formarea guvernului de coaliție al Laosului, După cum transmite agenția France Presse, Suvanna Fumma și-a exprimat convingerea că „problema laoţiană poate fi reglementată pe cale constituţională“. El a precizat că guvernul îşi va prelua imediat sarcinile și „va desemna o delega- ție unică pentru Conferinţa celor 14 15; 17; 19; 21). UN CINTEC STRABATE CĂLĂTORIILE LUI GULLIVER: 13 21), 16 Februarie (16; 18; 20). FILME DO- CUMENTARE rulează în continuare de la orele 10 pînă la orele 21 la cinematogratul Timpuri Nol. CINE-I DE REA — ambele serii: Întrăţirea între TANT: Alex. Popov (rulează în continuare de la orele 10 pînă la orele 21), LUI: 8 Martie (15; 17,05; 19,10 — grädină 20,30), G. Bacovia (11,20; 15; 17; 19; 19; 21). CARMEN DE LA RONDA: C-tin David (15,30; 18; 20,30), AGRAFA 18). Televiziune TELEVIZIUNE: orele 19,00 — Jurnalul televiziunii, 19,15 — Album artistic pentru pionieri și şcolari. 19,40 — In fața hărții. 19,50 — Emisiune de teatru „NU PUNEŢI DRAGOSTEA LA INCERCA- RE“, 21,10 — Filmul documentar: „DIN PIATRA CRAIULUI LA FĂGĂRAȘ“ — o producţie a studioului „Al. Sahla“. 21,30 — Muzică uşoară. In încheiere: Ultimele ştiri. prin care el erau chemaţi să se alăture protestului lor Împotriva experiențelor nucleare. În același timp, în alte cartiere ale orașului, sute de femei participante la mișcarea „Femei, luptați pentru pace |” au organizat pe străzile New York-ului o campanie de difuzare a manifesielor. Manifestele cheamă pe cetățenii S.U.A. să împiedice folosirea Cosmosului în scopuri militare. Glasul japonezilor TOKIO 15 (Agerpres). — La 14 iunie, mamele japoneze, întrunite într-un miting, au adresat ambasadei state de la Geneva în problema lao- țiană, care ar putea fi convocată în Jurul datei de 2 iulie“. Lucrările vor dura cîteva zile şi conferinţa va putea, fără îndoială, să se încheie pînă la 15 iulie. Prinţul Suvanna Fumma a declarat că el va conduce delega- ţia guvernului de coaliție care urmează să plece la Geneva pentru semnarea acordului cu privire la Laos. MOSCOVA 15 (Agerpres). — Intr-un mesaj de răspuns adresat lui N. 5. Hrușciov, președintele Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., premierul britanic Macmillan declară că împărtășește speranţa lui N. S., Hrușciov că în curînd va fi încheiat un acord internaţional care va consfinţi definitiv rezolvarea problemei Laosului. Celelalte probleme internaţionale care ne preocupă în prezent pot fi de asemenea rezolvate pe calea tratativelor paşnice, scrie Macmillan. a preşedintelui Kennedy WASHINGTON 15 (Agerpres). — TASS. La 14 iunie a avut loc la Casa Albă o conferință de presă a președintelui Kennedy. In legătură cu schimbul de mesaje dintre N. S. Hruşciov şi J. Kennedy cu prilejul reglementării problemei laoţiene, un corespondent l-a întrebat pe preşedinte dacă nu consideră că „formula laoţiană” poate fi aplicată într-o anumită formă la rezolvarea problemei Berlinului occidental şi Germaniei. Kennedy a răspuns negativ, declarind că situaţia din Laos diferă de situaţia din Berlin. După părerea lui Kennedy trebuie să se mai aștepte un timp oarecare spre a se convinge că acordul Încheiat în problema Laosului va fi înfăptuit. „Dacă se va reuși, a spus el, înseamnă că se va înregistra un progres promițător spre relaţii mai prietenești intre Uniunea Sovietică și Statele Unite și vom putea să discutăm alte probleme”. Răspunzind la întrebarea privind stadiul programului american de cercetări în domeniul Cosmosului, lui, Statele Unite nu ocupă primul loc în acest domeniu. americane din Tokio o scrisoare în care protestează împotriva experienţelor americane din Pacific. Sindicatul lucrătorilor de la compania japoneză de transporturi aeriene „Japan Air Lines“ a adresat preşedintelui Kennedy o scrisoare de protest în care se arată că experiențele nucleare americane amenin- ță viaţa echipajelor şi pasagerilor de pe bordul avioanelor care zboară deasupra Pacificului. Un act inadmisibil BUENOS AIRES 15 (Agerpres), — În declaraţia Comitetului argentinian pentru apărarea păcii, în legătură cu apropiatele experienţe americane la mare altitudine, se arată; Este inadmisibil să fie puse în joc cu atîta uşurinţă viaţa şi sănătatea oamenilor. Comitetul -argentinian pentru apărarea păcii cheamă pe argentinieni „să-și ridice glasul cît mai grabnic pentru a contribui la lichidarea acestei noi primejdii“. Nesocotind voința popoarelor S.U.A. pregătesc o explozie atomică la mare altitudine WASHINGTON 15 (Agerpres). — La 14 iunie, Comisia pentru energia atomică a anunţat că explozia nucleară la mare altitudine în regiunea insulei Johnston, proiectată de Statele Unite, va fi efectuată la 18 iunie. Comisia a declarat că explozia va fi provocată la o altitudine de „citeva sute de kilometri“. ALGER 15 (Agerpres). — Într-o emisiune piral, O.A.S. a anunţat vineri că, începînd din această zi, „va începe distrugerea masivă a Algeriei“ şi a ceruf europenilor „să se pregătească să părăsească Algeria şi să lase țara în flăcări”. Cu un cinism nemaipomenit, crainicul a anunţat că „vor distruge pînă şi griul de pe ogoare pentru a provoca înfometarea a milioane de musulmani“. Vineri, O.A.S.-iştii au aruncat în aer marele spital Mustata, distrugînd în întregime sălile de radiologie, de operație, laboratoarele și instalațiile tehnice. Întrucît în laboratoarele spi- MOSCOVA. În comunicatul comun sovieto-senegalez semnat la 14 iunie de N. S. Hruşciov, președintele Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., siliului de Miniştri al Republicii Senegal, se arată că în urma schimbului de păreri s-a constatat identitatea punctelor de vedere ale celor două părți într-o serie de probleme internaționale actuale. PRAGA. În după-amiaza zilei de 15 iunie au fosi prezentate în cadrul Festivalului internațional al filmului de la Karlovy Vary, filmul rominesc de lung metraj „Celebrul 702" şi filmele de scurt metraj „Poveste de toamnă” și „Pelicanii. PARIS, P.C. din Spania a dat publicităţii o declaraţie în care se pronunță împotriva aderării Spaniei la unui larg front democratic și antifascist în Spania. P.C. din Spania cheamă toate curentele opoziţiei să se unească pentru a elabora o alternativă democratică la dictatura generalului Franco şi a organiza în comun o grevă generală care ar pune în scurt timp capăt dictaturii franchiste. PARIS. La Paris, ca urmare a grevei de 24 da ore a conductorilor de la căile ferate din Gara Nord, a fost redus traficul feroviar în suburbiile pariziene cu 50 la sută. Acţiuni similare sînt anunțate la numeroase și de Mamadu Dia, preşedintele Con-. Bandele O.A.S. urmăresc distrugerea masivă a Algeriei trucît ea deschide portiţe pentru desfăşurarea spionajului“. Preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. aminteşte de declaraţia ministrului adjunct de război al S.U.A, Gilpatric, care a afirmat fățiș că pentru a da o lovitură eficientă, precis sistemul obiectivelor duşmane” şi de cunoscuta declarație făcută de preşedintele S.U.A, Kennedy, unui ziarist american, că S.U.A. se consideră în drept să manifeste iniţiativa într-un conflict nuclear cu Uniunea Sovietică. „Cu alte cuvinte, subliniază N. S. Hruşciov, preşedintele se consideră în drept să dezlănţuie un război termonuclear”. „Ar fi o naivitate, şi, dacă doriţi, chiar o crimă să nu se ţină seama că forţele care urzesc ideile primei lovituri îşi bazează toate calculele pe avantajele pe care le poate oferi un atac prin surprindere în conditiile mijloacelor moderne de război”, — subliniază N. S. Hrușciov. Şeful guvernului sovietic declară: „In nebunia lor, aţiţătorii la un nou „într-un conflict nuclear iniţiativa” poate avea astăzi un succes hotăritor. Deschizînd în faţa lor porţile casei noastre, dîndu-le posibilitatea să obţină informațiile de care se interesează domni ca Gilpatric, — nu ar însemna decit să favorizăm agresiunea. De aici rezultă, domnule prim ministru, că poziţia noastră serveşte nu numai intereselor securității noastre, ci că ea servește de asemenea intereselor securităţii Japoniei, ca şi oricărei alte ţări, intereselor păcii generale“. Şeful guvernului sovietic amintește că Uniunea Sovietică a declarat că este gata să examineze propunerile celor opt state neutre, „care ofereau posibilitatea de a se lichida impasul în care au intrat tratativele cu privire la încetarea experienţelor cu arma nucleară”. Începînd experiențele, guvernele S.U.A. şi Angliei şi-au asumat răspunderea pentru urmările serioase ale unui asemenea pas, scrie N. S. Hruşciov. va rămîne un spectator pasiv „la pregătirile militare ale puterilor grijă ca apărarea ţărilor socialiste iubitoare de pace împotriva forţelor agresive să fie menţinută în permanenţă la nivelul cuvenit“, „In acelaşi timp, declară N. S. Hruşciov, guvernul sovietic va depune şi pe viitor eforturi cît „se poate de hotărite pentru a obține realizarea acordului internațional. corespunzător în vederea lichidării pentru totdeauna atit a experiențelor cu arma nucleară, cît şi a oricăror armamente în general". oto Lucrările Comisiei pentru elaborarea proiectului noii constituții a U.R.S.S. MOSCOVA 15 (Agerpres). TASS: La 15 iunie, la Kremlin, a avut loc o şedinţă a Comisiei pentru elaborarea proiectului noii constituții a U.R.S.S., aleasă de Sovietul Suprem al U.R.S.S. N. S. Hruşciov, preşedintele comisiei, a făcut o scurtă caracterizare a principalelor ei sarcini în pregătirea proiectului noii constituţii a U.R.S.S. Au fost create nouă subcomisii. Subcomisiile se vor ocupa de problemele de politică generală şi teoretice ale constituţiei, de problemele orînduirii sociale şi de stat, conducerii statului, activităţii sovietelor şi organizaţiilor obşteşti. Au fost create, de asemenea, subcomisii pentru probleme economice şi conducerea economiei naţionale, pentru problemele politicii naţionale şi construcţiei naţionale de stai, pentru problemele ştiinţei şi culturii, învăţămîntului public şi ocrotirii să: nătăţii, pentru problemele politicii precum şi pentru problemele controlului obştesc şi ordinii juridice socialiste, A fost instituită o subcomisie de redactare. Şedinţa Biroului Politic al P.C. Francez PARIS 15 (Agerpres). — La 14 iunie, sub preşedinţia lui Maurice Thorez, a avut loc o ședință a Biroului Politic al Partidului Comunist Francez, la care a fost luată în discuţie situaţia din Algeria. Astăzi nimeni nu mai poate crede cu seriozitate, se' spune în declaratia dată publicităţii după încheierea şedinţei, că Algeria poate fi împiedicată să-şi dobindească independenta. Biroul. Politic al P.C. Francez arată că trebuie adoptate măsurile necesare pentru lichidarea. totală a O.A.S„ pentru sancţionarea: căpeteniilor organizației fasciste, respectalului se aflau substanțe radioactive, echipele de ajutor ale F.L.N. au procedat la evacuarea în condiții dramatice a bolnavilor şi a noilor născuţi din maternitatea spitalului. A urmat incendierea marii piețe comerciale din cartierul musulman Bab-El-Ued. Clădirile din jurul pieţei au fost mistuite de flăcări. O şcoală, o fabrică și un imobil au fost, de asemenea, cuprinse de flăcări. că atentatele, incendiile și amenințările cu distrugerea masivă a Algeriei proferate de O.A.S, au ca scop să cufunde Algeria în haos, +00 E S T ȚINEAU AUDI LUCA OUALOR ALOUD BANU ee LUAU LOVATO tt gări din sudul Franţei. 2000 de muncitori și funcţionari de la Uzinele de construcții mecanice de la Fives-Lille au declarat grevă joi, anunțînd că vor continua lupta pînă ce direcliunea va anula hotărîrea de concediere a 850 dintre tovarășii lor. Vasul de pasageri „Ftance” nu a putut să părăsească portul datorită grevei hotărite da ofi- țerii, marinarii și personalul civil de pe vas. BUDAPESTA. La Budapesta și-a „Corpul păcii“ urzeşte.. vrajbă f DAR-ES-SALAM. Comisarul regional! | pentru provincia de sud a Tangani- j [ käi, Mwakangale, a acuzat așa-zisul } guvernului Tanga- j { Mwakangale, care vorbea în par- | { lament cu prilejul dezbaterilor asupra J l bugetului, a arătat: „Pretutindeni } (unde se află ei (membrii Corpului auzim de încercări de răsturnare a! f guvernelor locale. Aceşti oameni nu j (se găsesc aici în vederea păcii, ci! în vederea provocării de vrajbă...] ( Scopul lor nu este binele poporului | Í Tanganikăi, ci promovarea propriilor J tarea cinstită şi necondiționată a acordurilor de la Evian. PARIS 15 (Agerpres). — În suburbia pariziană Nanterre a avut loc o întîlnire prietenească a reprezentanţilor partidelor comuniste din Franţa şi Algeria. La întîlnire au participat Maurice 'Thorez, secretar general al P. C. Francez, Waldeck Rochet, secretar general adjunct al P. C. Francez, Jacques Duclos, secretar al P.C.F., Etienne Fajon, membri ai Biroului Politic al P.C.F. Larbi Buhali, prim-secretar al P, C. din Algeria, Ahmed Akkas şi Paul Caballero, secretari ai partidului, şi alți reprezentanți de vază ai partidelor comuniste din Franța şi Algeria, Descoperirca unui complot 0.A.S. impotriva președintelui de Gaulic PARIS 15 (Agerpres). — Agenţiile de presă anunţă că serviciile securității franceze au descoperit joj un nou complot în vederea asasinării președintelui de Gaulle, care efectuează în prezent o călătorie în sud-estul Franţei. Citind cercuri oficiale franceze, agenţia Reuter relatează că „a fost arestat un grup de membri ai O.A.S. În momentul în care generalul de Gaulle a coborit din avion pe aerodromul de la Luxeuil, membrii O.A.S. aveau misiunea de a-l asasina“. țifico-metodologică a institutelor de economie agrară din ţările socialiste. Au fost dezbătute probleme privind planificarea în agricultură precum şi probleme teoretice şi practice ale dezvoltării intensive a agriculturii. La consfătuire a participat şi o delegaţie a R. P. Romine. CAIRO. Astăzi se deschide în capitala R.A.U. sesiunea la nivel înalt a comitetului politic al statelor membre ale grupului de la Casablanca. La sesiune participă şefii de stat din R.A.U., Guineea, Mali, Maroc, precum şi preşedintele guvernului provizoriu al Republicii Algeria. Ghana va fi reprezentată de ministrul său de externe. LONDRA. Din datele publicate de Direcţia industriei metalurgice din Anglis reiese că întreprinderile industriei oțelului din Anglia lucrează cu o capacitate de producție în proporție mai mică de 80 la sută, În mai, anul acesta, producția de oțel din fară s-a redus cu 8 la sulă in comparalie cu luna mai 1961. ATENA. Ziarul grec „Avghi” protes tează cu hotărîre împotriva abuzurilo săvîrşite în ultimele luni de administrația închisorii de pe insula Egina împotriva lui Manolis Glezos şi a altor 450 de deţinuţi politici. Direcţia închisorii i-a privat de posibilitatea de a se întîlni cu rudele și prietenii, le-a interzis corespondența și primirea de alimente, îi lipsește de posibilitatea asistenței medicale. === CORRECTED KEY PASSAGES (proof-read by Claude, Oct 2026) === --- [page ] --- În continuarea discuţiilor asupra rapoartelor prezentate au luat cuvîntul: Elena Grigoriu, președinta Comitetului regional al femeilor — din satul Sătuc, comuna Galbenu, regiunea Galaţi, Elena Lascu, vicepreşedintă a Consiliului Central al Sindicatelor, Iuliana Văduva, preşedinta Comitetului sindicatului de la întreprinderea „Teba“ din Arad, scriitoarea Gica Iuteş, Maria Chiriță, președinta Comitetului regional al femeilor — Dobrogea, Ioana Ball, muncitoare la fabrica de confecţii „Mondiala“ din Satu Mare, Elena Poparad, secretară a Comitetului Central al U.T.M., Ana Anghel, președinta Comitetului regional al femeilor — Braşov, Victoria Lascarache, învăţătoare din comuna Romînești, regiunea Suceava, Iuliana Paşca, directoarea întreprinderii „Ion Fonaghi“ din Timişoara, Raveca Covrig, colectivistă din comuna Batoşi, regiunea Mureș-Autonomă Maghiară, Maria Aiven, gospodină din Bucureşti, Geta Pitică, maestru emerit al sportului, campioană mondială la tenis de masă, Dina Cocea, artistă emerită, Valeria Marinescu, inginer agronom la G.A.C. din comuna Șomcuța Mare, regiunea Maramureş, Voinea Maria [Unreadable] Descu, ministrul sănătății şi prevederilor sociale, Magdalena Ion, inginer la întreprinderea de industrializare a laptelui din Constanţa, Angela Luchin, învăţătoare din comuna Variaș, regiunea Banat, Eugenia Vlădescu, juristă din Cîmpina, Ana Miron, muncitoare la Uzinele de fire şi fibre sintetice din Săvineşti, Maria Froilich, muncitoare la G.A.S. Agnita, regiunea Braşov, Floarea Oală Mihai, colectivistă din comuna Gurba, regiunea Crișana, Eugenia Marcela Pitiș, medic din București, Nasurla Musebie, colectivistă din comuna Tătaru, regiunea Dobrogea, Eva Feder, secretară a Comitetului regional P.M.R. Crişana, Maria Virlan, președinta Comisiei femeilor din G.A.C. Dolheşti, regiunea Suceava, Valeria Popovici, directoarea căminului cultural din comuna Ghimbav, regiunea Braşov, Olimpia Ene, inginer viticol la G.A.S. Panciu, regiunea Galați, [Unreadable] comuna Dăbuleni, regiunea Oltenia, şi Maria Vlad, profesoară din Piteşti. Au luat cuvîntul Suzanne Pfrimmer, membră a Biroului de conducere a Uniunii Femeilor Franceze, Umi Sardjono, președinta organizației de femei GERWANI din Indonezia, Edith Botteher, președinta organizației de femei din raionul Neuer Brandenburg — Berlin din R. D. Germană, Ayako Ishi, membră a Comitetului executiv al Federației organizațiilor femeilor japoneze, Vera Iackowska, membră a Prezidiului Ligii Femeilor Poloneze, Martha Sylvia Dadzie, membră în Consiliul executiv al Consiliului Național al Femeilor Ghaneze, Ortutay Zsuzsa, secretara Consiliului Național al Femeilor Ungare, Anna Diarra, membră a Biroului executiv al (Continuare în pag. II-a) Pag. 2 SCÎNTEIA [Unreadable] Nr. 5561 [Unreadable] Din cuvîntările participantelor la conferinţă Salutul reprezentantei femeilor sovietice, Cuvîntul tov. Maria Bodnar, președinta Comitetului regional al femeilor Banat Vorbitoarea s-a ocupat pe larg de activitatea desfăşurată de Comitetul regional al femeilor Banat pentru mobilizarea colectivistelor la îndeplinirea planului de [Unreadable] O atenţie deosebită a fost acordată răspîndirii cunoştinţelor agrozootehnice în rîndurile colectivistelor. În acest scop, s-a stat de vorbă cu un număr mare de colectiviste pentru a le convinge să se înscrie la învăţămîntul agricol. În acelaşi timp, au fost popularizate rezultatele obţinute de tovarăşele care urmează cursurile agrozootehnice. Comitetul regional al femeilor s-a orientat îndeosebi spre şcolarizarea femeilor repartizate să muncească în sectoarele legumicol, zootehnic, avicol etc., sectoare în care ele pot aduce o contribuţie mai mare. Toate acestea — a arătat vorbitoarea — au făcut posibil ca în ultimii doi ani circa 30000 de femei să urmeze cursurile agrozootehnice din gospodăriile colective; alte mii de femei au luat parte la cursurile de scurtă durată organizate

=== [Page 1] === Proceedings of the National Conference of Women Friday's session The proceedings of the National Conference of Women continued on Friday. At the opening of the session it was announced that new guests from abroad had arrived at the Conference: the delegation of women of the Republic of Mali, led by Anna Diarra, member of the Executive Bureau of the Sudanese Union R.D.A. [Rassemblement Démocratique Africain], Martha Sylvia Dadzie, member of the Executive Council of the National Council of Ghanaian Women, and Ferreira Georgette, representative of the women of Portugal. Continuing the discussion of the reports presented, the following took the floor: Elena Grigoriu, chair of the regional women's committee – Bucharest; Aneta Șeitan, team leader at the collective farm (G.A.C.) "Octombrie Roșu" in Sătuc village, Galbenu commune, Galați region; Elena Lascu, vice-chair of the Central Council of Trade Unions; Iuliana Văduva, chair of the trade-union committee at the "Teba" enterprise in Arad; the writer Gica Iuteș; Maria Chiriță, chair of the regional women's committee – Dobrogea; Ioana Ball, worker at the "Mondiala" clothing factory in Satu Mare; Elena Poparad, secretary of the Central Committee of the U.T.M. [Union of Working Youth]; Ana Anghel, chair of the regional women's committee – Brașov; Victoria Lascarache, teacher from Romînești commune, Suceava region; Iuliana Pașca, director of the "Ion Fonaghi" enterprise in Timișoara; Raveca Covrig, collective farmer from Batoși commune, Mureș-Hungarian Autonomous Region; Maria Aiven, housewife from Bucharest; Geta Pitică, Emeritus Master of Sport, world table-tennis champion; Dina Cocea, Emeritus Artist; Valeria Marinescu, agronomist at the collective farm in Șomcuța Mare commune, Maramureș region; [names partly garbled by OCR]; Descu, Minister of Health and Social Welfare; Magdalena Ion, engineer at the milk-processing enterprise in Constanța; Angela Luchin, teacher from Variaș commune, Banat region; Eugenia Vlădescu, jurist from [Unreadable] Agnita, Brașov region; Floarea Oală Mihai, collective farmer from Gurba commune, Crișana region; Eugenia Marcela Pitiș, doctor from Bucharest; Nasurla Musebie, collective farmer from Tătaru commune, Dobrogea region; Eva Feder, secretary of the regional P.M.R. committee Crișana; Maria Virlan, chair of the women's commission at the collective farm (G.A.C.) Dolhești, Suceava region; Valeria Popovici, director of the cultural centre in Ghimbav commune, Brașov region; Olimpia Ene, viticulture engineer at the state farm (G.A.S.) Panciu, Galați region; Gheorghița Salău, collective farmer from Dăbuleni commune, Oltenia region, and Maria Vlad, teacher from Pitești. The following also spoke: Suzanne Pfrimmer, member of the Leading Bureau of the Union of French Women; Umi Sardjono [Umi Sardjono], chair of the women's organisation GERWANI of Indonesia; Edith Botteher, chair of the women's organisation of the Neuer Brandenburg district – Berlin, German Democratic Republic; Ayako Ishi, member of the Executive Committee of the Federation of Japanese Women's Organisations; Vera Iackowska, member of the Presidium of the League of Polish Women; Martha Sylvia Dadzie, member of the Executive Council of the National Council of Ghanaian Women; Ortutay Zsuzsa, secretary of the National Council of Hungarian Women; Anna Diarra, member of the Executive Bureau of the Sudanese Union R.D.A. of the Republic of Mali; Maria Bucarici Soljan, chair of the Conference for the Social Activities of Women of Croatia, People's Federal Republic of Yugoslavia; Matilda di Pietrantonio, member of the National Committee of the Union of Italian Women; Ha Thi Que, vice-chair of the Vietnamese Women's Union; Kim Sun Bok, member of the Presidium of the Central Committee of the Democratic Women's Union of the Democratic People's Republic of Korea; Maria Greilberger, member of the Presidium of the Union of Democratic Women of Austria; Ferreira Georgette, representative of the women of Portugal, who brought the Conference the greetings of the women's organisations they represent. Dolores Ibarruri [Dolores Ibárruri], prominent militant of the world women's movement, conveyed the greetings of the Spanish women. The appearance in the hall of a delegation of 200 pioneers, who brought the conference the greetings of the children of the nation's capital, provided moving moments for the whole audience. Amid the enthusiastic applause of those present, they presented red pioneer neckerchiefs and bouquets of flowers to the members of the presidium and the foreign guests. The proceedings of the conference continue. (Agerpres) [Page 2 of the issue, 'From the speeches of participants at the conference'] Greetings of the representative of the W.I.D.F. [F.D.I.F. – Women's International Democratic Federation] Margarita de Ponce, vice-president of the W.I.D.F. and president of the Union of Argentine Women, brought the Women's International Democratic Federation's greetings to the National Conference of Women of the Romanian People's Republic, wishing it full success in its proceedings. The W.I.D.F. Bureau, the speaker said, has recently decided to hold its Fifth Congress in June 1963 in Moscow. This congress, open to all women, women's organisations and personalities of all continents, of all faiths and convictions, will be an event of special importance in the life of the international women's movement, animated at this moment by a common cause: the defence of peace, [text continues in the original]. Margarita de Ponce went on to speak about the life and struggle of the Argentine people and of the other peoples of Latin America. North American imperialism, in collaboration with its agents in the Latin American countries, the speaker stressed, oppresses the peoples of this part of the world, keeping them in the category of underdeveloped, despite the great riches of these countries and the industriousness of their inhabitants. This situation is made even worse by the existence of military pacts and unilateral treaties with the U.S.A., which infringe the sovereignty of the Latin American countries and tie them to aggressive blocs, trying to force them to take part in armed conflicts foreign to their interests. Imperialist infiltration, the speaker continued, has caused in my country a severe economic and political crisis, with its grave consequences: unemployment, a low standard of living, devaluation of the currency, high prices, housing shortage, abolition of constitutional freedoms and repression of democratic activity and of the working class. But a wind of freedom is now blowing over the great continents of Asia, Africa and America. The example of Cuba, which has valiantly faced the imperialist giant of the north, showing the peoples of South America the road to liberation, lights the way for the peoples of the Latin American countries. Their destiny is bound up with the triumph of the Cuban revolution; by defending it, we defend the happy future of South America. In conclusion, Margarita de Ponce said: We want general and total disarmament to turn into reality the dream of all the mothers of the world, who hope for a beautiful and happy life for their children, in a world without weapons, without wars and without oppression. Greetings of the representative of the Soviet women: Olga Hvalebnova [Olga Khvalebnova] After conveying, on behalf of the Soviet women, warm and cordial greetings to all the women of Romania, wishing them great successes in building the new social order, Olga Hvalebnova, vice-chair of the Soviet Women's Committee, said: The Soviet people sincerely rejoice that the industrious Romanian people, under the tried leadership of the Romanian Workers' Party, have achieved important successes in socialist construction. We know that the women of Romania have carried out and are carrying out intensive work for the development of socialist industry and agriculture, for the advance of science and culture, for raising the people's welfare. We often meet representatives of the women of Romania at international women's congresses and international meetings, and we know with what energy they defend the cause of peace. The peoples of our countries, the speaker continued, are united by strong fraternal ties. Together we fight to build a new life, to educate the new man of communist society, to strengthen the unity and power of the socialist countries, to ensure peace and security for the peoples. I believe that the arrival in Romania, in the coming days, of the Soviet party and government delegation headed by the tireless fighter for peace, N. S. Khrushchev, will serve the continued development and strengthening of the sincere friendship between our peoples. Olga Hvalebnova then said that Soviet women make an important contribution to the realisation of the grand programme for building communism adopted at the 22nd Congress of the C.P.S.U. Soviet women, like the whole Soviet people, who endured all the horrors of the last war, hate war. We are proud that our government has made concrete proposals for general and total disarmament under strict international control. In raising the question of general and total disarmament, the Soviet Union, as is known, has declared itself ready at any moment to conclude separate agreements that would contribute to easing international tension and to sign an agreement on the cessation of nuclear tests. Soviet women received with great satisfaction the news that in July of this year the World Congress for General Disarmament and Peace will be held in Moscow. Olga Hvalebnova went on to say that the time is approaching when the World Congress of Women, convened by the W.I.D.F. Bureau, will be held in Moscow. Soviet women are actively preparing for this important international event. We are convinced, she stressed, that this congress will contribute to an even stronger union of the women of all countries in the struggle for peace and social progress. Greetings of the representative of the Spanish women, Dolores Ibarruri [Dolores Ibárruri] One cannot attend a conference like this, the speaker said among other things, without being moved to the depths of one's soul by the wonderful words of the delegates from factories, the collective-farm peasant women, the intellectuals and artists, which show the women's intense participation in the grand task of building socialism in Romania and which are for us an unforgettable lesson. Allow me to express my sincerest thanks for the invitation to the conference, which gives us the opportunity to greet you on behalf of the Spanish women and at the same time to express our enthusiasm and admiration for the great changes that have taken place in such a short time in your wonderful country. These changes are the result of the gigantic effort of the whole Romanian people who, under the revolutionary, Leninist leadership of the Romanian Workers' Party, caused the old capitalist and landlord structure to be swept away and opened the way to the impetuous industrial, economic, political and cultural flowering of Romania. I congratulate you with all my heart, comrade and friend, on your efforts and your work. For the victories you have won in building socialism do not remain enclosed within the frontiers of your country. Like the victories of the whole socialist camp, they spread their light and influence over the whole earth. Through the press you were able to learn of the events of recent months in Spain, which have seriously weakened the fascist regime of General Franco, opening a new stage in the struggle of the whole people to overthrow the dictatorship and restore democracy in our country. To understand the importance of the strikes and the various anti-government demonstrations that have taken place, we must bear in mind that in Spain strikes are forbidden and repressed, and any demonstration of protest is considered an offence punishable by months or years of imprisonment and even by death. The workers' patience has passed all limits because of the harsh conditions in which they are forced to live. They began to demonstrate in the streets, despite police terror and violence, forcing all opposition groups, including right-wing forces, to define their position in the face of the dictatorship. During this struggle, which is not yet over and which expresses the profound political crisis of the regime, Spanish women have played an important role, actively supporting the workers' actions. Messages of fraternal solidarity have reached them from the women of almost all countries, including the women of Romania. To all who in these days stand beside our cause we express our sincere gratitude. As for us, the women of Spain, I promise you that we shall redouble our efforts to abolish the North American military bases in Spain, that we shall fight with even greater firmness until fascism is driven out of our country, and that we shall make the defence of peace the battle banner of our women and of our whole people. In closing, allow me, comrade and friend, to join my fraternal voice to your loving and cordial voices, to express in words all that is best in my feelings as a woman, as a mother and as a communist worker. Long live the Romanian Workers' Party and its Central Committee, which changed the social condition of the Romanian woman, opening for all the road to culture, science, work, happiness and human dignity! Long live the women of Romania, active participants in the building of socialism! [Other articles – not translated: remaining front-page and inside-page articles (State Committee for Culture and Art, agriculture, Soviet delegation visit, Khrushchev etc.). Speeches by Romanian domestic delegates to the Conference – Maria Bodnar (Banat regional women's committee), Letiția Ciorogaru, Maria Ioniță (housewife, Bacău), Doina Moater (paediatrician, Sibiu), Victoria Vasilescu (Breaza cooperative), Lucia Demetrius (writer), Elena Petcu (librarian), Varvara Simon (Miercurea Ciuc), Virginia Prahoveanu (collective farmer), Ortansa Nicolau (department-store worker), Elena Lascu (trade unions) – concern Romanian domestic women's work, not translated.]