Scinteia no. 5562, 17 June 1962: National Conference of Women, greeting by Umi Sardjono (Gerwani)

sNuiă g î AL Va.: PROLETARI SA Organ al Comitetului Central! al P.M.R. Anul XXXI Nr. 5562 | Duminică 17 iunie 1962 | 6 PAGINI — 30 BANI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIŢI-VĂ! 23 e SUB SEMNUL MARII PRIE- TENII — Capitala se pregăteşte să-şi întîmpine oaspeții. Acad. Zaharia Stancu: Aşteptaţi de întregul popor. Acad, Raluca Ripan: Din toată inima. I. Mureşan, I. Erdelyi: Cu dragoste frățească (pag. 2-a). e Ziua aviaţiei R. P. Române — Maior I. Stoica: La miezul nopții IN INTERIORUL ZIARULUI: e Anatol Vieru — Rihter: două recitaluri extraordinare (pag. 2-a). e PRINCIPIILE FUNDAMENTA- LE ALE DIVIZIUNII INTERNA- TIONALE SOCIALISTE A MUNe Pătrunzind în tainele Marelui Univers. Convorbire cu acad. V. A. meilor din e Lucrările Conferinței naţionale a femeilor — Din cuvintările participantelor la Conferinţă. Chemarea Conferinţei naţionale a fe- Republica Populară e O șesime din teritoriul Angolei controlat de forțele patriotice (paz. 6-a). ÎL tt tn un nn na at unge ut ua agatat n nuanta ta ae a a an n a au ue at a mA a AMI LA tara Poporul romîn primeşte astăzi oaspeţi scumpi: la invitaţia C. C. al Partidului Muncitoresc Romin, a Consiliului de Stat și a Consiliului de Miniștri al R. P. Romîne soseşte în ţara noastră delegaţia de partid şi guvernamentală a Uniunii Republicilor Socialiste Sovietice, în frunte cu tovarășul N. S. Hrușciov, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, președintele Consiliului de Miniștri al U.R.S.S. în persoana tovarăşului Hrușciov, a celorlalți înalţi oaspeți, oamenii muncii din patria noastră salută pe solii marelui popor sovietic, constructor al comunismului. Este în obiceiul prietenilor sinceri să se viziteze reciproc, întărind şi dezvoltind astfel legăturile ce-i unesc. În vara anului trecut, poporul sovietic a primit cu deosebită căldură şi ospitalitate vizita delegatici de partid şi guvernamentale a țării noastre, în frunte cu tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej. Poporul nostru întîmpină cu toată căldura inimii pe reprezentanții marii Uniuni Sovietice. Märturie sînt însăși bucuria pe care anunțarea vizitei a produs-o pretutindeni în fară, însuflețirea cu care înalții oaspeţi au fost aşteptaţi de oamenii aparţinind ccelor mai diferite categorii — muncitori, colectiviști, ingineri şi tehnicieni, oameni de ştiinţă și cultură. Nenumărate scrisori sosite în aceste zile la redacţiile ziarelor exprimau aceste sentimente. „Veniţi şi la noi, scumpi tovarâși!“ — asemenea invitaţii adresate înalţilor oaspeţi din toate colțurile țării, vorbesc cu putere- despre dorința oamenilor muncii de a-i avea în mijlocul lor, de a le arăta noile fabrici şi uzine, oraşele înfrumusetate prin noilE “cartiere şi blocuri de locuințe pentru cei ce muncesc, gospodăriile colective care au pornit pe drumul belşugului, tot ce au înfăptuit prin munca lor creatoare. Avînd adinci rădăcini în trecutul istoric, cimentată prin sîngele vărsat de ostaşii armatei sovietice şi fiii poporului nostru în lupta împotriva fascismului, pentru eliberarea Romîniei, prietenia romîino~“ sovietică s-a dezvoltat necontenit, după instaurarea puterii populare în ţara noastră, întruchipîndu-se în relaţiile de tip nou, socialist, într-o şul N. S. Hruşciov, „drumul larg al prieteniei, pe care nimeni nu-l poate bara, uneşte popoarele sovietic şi romîn... Noi, ca cei mai împreună și bucuriile, şi durerile, sîntem întotdeauna gata să venim unul în ajutorul celuilalt“. Oamenii muncii din ţara noastră urmăresc cu profund interes şi admiraţie grandioasa operă, de poporului sovietic, care a înfăptuit prima revoluţie proletară victorioasă, a construit socialismul, iar astăzi, călăuzit de măreţul Program adoptat de Congresul al XXII-lea al P.C.US., făurește prima societate comunistă.. Victoriile repurtate de poporul sovietic în crearea bazei tehnico-materiale a comunismului, în dezvoltarea giganticei forțe economice a statului sovietic și în făurirea unei spirituală a celor ce muncesc, țifice ale U.R.S.S. aduc o contribuție hotärîtoare la întărirea întregului lagăr socialist, exercită o profundă înrîurire asupra întregii dezvoltări contemporane. Succesele Uniunii Sovietice în construirea comunismului sînt o confirmare a justeţei politicii P.C.U.S., a Comitetului său Central leninist. În marele partid întemeiat de Lenin, partidul nosiru, ca şi celelalte partide îrâţeşti, vede detașamentul de frunte al mişcării comuniste internaţionale, o pil- _dă de slujire plină de abnegaţie a cauzei socialismului şi comunismului, oaspeţi sovietici vor avea prilejul noastre în domeniul dezvoltării economiei şi culturii socialiste, al ridicării nivelului de trai, munca avîntată prin care poporul muncitor dă viaţă hotărîrilor Congresului al IIl-lea al P.M.R., entuziasmul pe care l-a stîrnit în întreaga ţară mărețul eveniment istoric — terminarea colectivizării, care a marcat victoria definitivă a socialismului în oraşele şi satele patriei noastre. Sub conducerea încercată a partidului, poporul nostru se îndreaptă cu paşi siguri Construcții de locuinte În acesi an constructorii de locuinje din Capitală vor da în folosinja oamenilor muncii peste 13000 de apartamente noi. Majoritatea lor se construiesc în cartierele Giuleşti- Stadion, Balta Albă, 1.T.B.-Obor, Calea Grivijei, bd-ul 1 Mai, Dinicu Golescu, șos. Viilor, şos. Giurgiului. O parte din ele, peste 4000 sînt aproape gata și vor fi date în folosinţă pînă la sfirsitul lunii iunie. spre desăviîrşirea construcției socialiste. Succesele ţării noastre în construcția socialistă sînt nemijlocit legate de relaţiile de întrajutorare tovărăşească statornicite în cadrul comunităţii socialiste, de strinsa colaborare cu Uniunea Sovietică şi ajutorul ei frățesc, multilateral. Cît de puternic contrastează aceste relații cu relațiile dintre țările capitaliste! Peste Ocean, au fost denumite pompos „alianţă pentru progres” firimiturile de la masa bogatului aruncate în scop de momeală unor popoare care năzuiesc spre o economie proprie, prosperă, dar din dolarii respectivi nu apare nici vreo fabrică, nici mașini pentru agricultură; nu întîimplător în opinia publică din acele țări programul este numit „dependenţă pentru regres”, Bucurîndu-se, ca şi celelalte ţări ale marii comunităţi socialiste, de avantajele colaborării cu toate tările socialiste, poporul nostru îşi aduce contribuţia la întărirea forței sistemului mondial socialist, la victoria lui în întrecerea cu capitalismul. în unitatea de nezdruncinat a comunitäții socialiste, a mişcării comuniste, stă forța invincibilă, chezăşia succeselor fiecărei țări socialiste, ale forţelor păcii şi progresului din lumea întreagă. Legăturile dintre partidele şi popoarele Uniunii Sovietice și R. P. Romîne sînt puse nemijlocit în slujba întăririi acestei unităţi. „Pentru noi, pentru membrii partidului nostru şi pentru oamenii muncii din țara noastră — a arătat tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej — este o sursă de şi P.C.U.5. au existat întotdeauna cele mai strînse relaţii frățeşti, o deplină înţelegere și unitate de vederi, neumbrită niciodată de nimic „Partidele şi tările noastre merg cu hotărire, neabătut, în cadrul lagărului socialist, pe calea marxism-leninismului, umär la umăr, ca tovarăşi de` nädejde, ca frați buni, de nedespărțit, în lupta pentru triumful cauzei comunismului şi păcii“. ~ Popoarele şi ţările noastre sînt strîns unite în lupta pentru înfăptuirea măreţei misiuni pe care şi-a asumat-o comunismul: lichidarea războiului, instaurarea păcii trainice pe pămînt. Cetăţenii patriei noastre cunosc merite pe care Uniunea Sovietică şi le-a cîştigat în fața tuturor popoarelor prin lupta ei fără preget, tenace, pătrunsă de spirit de inifață de soarta umanităţii, pentru zădărnicirea planurilor cercurilor imperialiste agresive şi triumful principiilor leniniste ale coexistenței paşnice. Uniunea Sovietică, țara noastră, celelalte țări socialiste militează neobosit pentru slăbirea încordärii internaționale, rezolvarea problemelor internaționale litigioase, lichidarea rämăşiţelor celui de-al doilea război mondial, înfăptuirea dezarmării generale şi totale. Poporul romîn este pe deplin încredințat că vizita delegaţiei de partid şi guvernamentale a Uniunii Sovietice în țara noastră va constitui o contribuţie de seamă la dezvoltarea continuă a legăturilor fräteşti dintre partidele și ţările noastre, la întărirea unității lagărului socialist, la cauza păcii în lumea întreagă, Dragi oaspeţi, potrivit obiceiului din bătrîni, poporul nostru vă întîmpină cu piine şi sare, cu florile cîmpurilor, cu braţele deschise; el la noi ca acasă și din toată inima vă spune: „Bun sosit pe pămiîntul Romîniei socialiste!” 1ovarășul NIKITA SERGHEEVICI HRUȘCIOV Poporul romîn are marea bucurie de a primi ca oaspeţi pe membrii delegației de partid şi guvernamentale a Uniunii Sovietice în frunte cu tovarășul Nikita Sergheevici Hruşciov, prim-secretar al C.C. al P.C.U.S., preşedintele Consiliului de Miniștri al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, eminent militant al partidului comunist, al statului sovietic, al mişcării comuniste Nikita Sergheevici Hruşciov s-a născut la 17 aprilie 1894 în satul Kalinovka, gubernia Kursk. Tatăl său a fost muncitor miner. N. S. Hruşciov a început să muncească încă din copilărie ca păstor în satul său, apoi a plecat la tatăl său, în Donbas, unde a lucrat ca lăcătuș în uzine şi mine. În anii războiului civil N. S. Hruşciov a luptat în rîndurile Armatei Roşii pe frontul de sud. În 1918 a intrat în partidul comunist. După terminarea războiului civil, N. S. Hruşciov s-a reîntors în Donbas unde a lucrat în mină. În toamna anului 1922, este trimis să studieze la facultatea muncitorească de pe lîngă Institutul: industrial din Donbas. După absolvire, a fost ales într-o muncă de conducere pe linie de partid în Donbas. În anul 1928, el a fost trimis la Kiev unde a lucrat ca şef al secţiei organizalorice a comitetului regional de partid, În anul 1929, N. S. Hruşciov a început să studieze la Academia Industrială din Moscova, unde comtniștii l-au ales secretar al comitetului de partid. în ianuarie 1931 a fost ales secretar al Comitetului de partid al raionului Bauman, iar apoi — secretar al Comitetului raional de partid Krasnaia Presnia din Moscova. În anii 1932—1934, N. S. Hruşciov a activat la început ca al doilea secretar, apoica prim-secretar al Comitetului orăşenesc de partid Moscova şi ca al doilea secretar al Comitetului regional de partid Maoscova. În anul 1935, el a fost ales prim-secretar al Comitetelor regional şi orăşenesc de partid Moscova şi a lucrat în această functie pînă în anul 1938. în acești ani, N. S, Hrușciov a desfăşurat o vastă muncă organizatorică pentru îndeplinirea planurilor trasate de partid, şi guvern în domeniul reconstrucție! şi amenajării Moscovei, al îmbunătățirii conditiilor de viată ale muncitorilor şi funcționarilor. În ianuarie 1938, N. S. Hrușciov a fost ales prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Ucraina. În 1934, la Congresul al XVII-lea al partidului, N. S. Hruşciov a fost ales membru al C.C. al P.C.U.S., în 1938 — membru supleant al Biroului Politic al Comitetului Central, iar în 1939, după Congresul al XVIII-lea al partidului, membru al Biroului Politic al C.C. al PCUS. În anii Marelui Război pentru Apărarea Patriei, N. S. Hruşciov a desfăşurat o vastă activitate pe fronturile de luptă. El a fost membru al Consiliului Militar al regiunii militare speciale Kiev, membru al Consiliului Militar al direcţiei sud-vest a fronturilor — Stalingrad, sud şi I ucrainean. El are gradul de general-locotenent. Concomitent cu munca pe fronturi, N. S. Hrușciov, în calitate de prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Ucraina, a dus o intensă muncă pe linie de partid şi de stat pentru ridicarea întregului popor ucrainean la lupta pentru zdrobirea dușmanului, pentru organizarea mişcării de partizani în Ucraina. Din martie pînă în decembrie Taa i IA ANNAS NA 1947, N. S. Hruşciov a fost preşedintele Consiliului de Miniştri al R.S.S. Ucrainene. În decembrie 1947 a fost din nou ales prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Ucraina. în decembrie 1949, N. S. Hrușciov a fost ales secretar al C.C. ul al Comitetului. regional, de partid Moscova. S 2 > La Congresul al XIX-lea al PC.US., în octombrie 1952, N. S. Hruşciov a prezentat raportul „Cu privire la modificările în Statutul P.C. (b) al URSS La plenara Comitetului Central, care a avut loc după Congres, N. S. Hruşciov afost ales membru al Prezidiului şi secretar al C.C. al PCUS. în martie 1953, la ședința comună a plenarei C.C. al P.C.U.S., Consiliului de Miniştri şi Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., s-a considerat necesar ca N. S. Hruşciov să se concentreze asupra muncii în Comitetul Central al PCUS. şi, în legătură cu aceasta, a fost eliberat de sarcina de prim-secretar al Comitetului regional de partid Moscova. Plenara C.C. al PCUS. din septembrie 1953 l-a ales pe N. S, Hruşciov prim-secretar al CC. al În februarie 1956 a avut loc Congresul al XX-lea ăl P.C.U.S., la care N. S. Hruşciov a prezentat Raportul de activitate al CC. al PCUS, iar la şedinţa închisă a congresului, raportul „Cu privire la cultul personalității şi la urmările lui“. Congresul l-a ales din nou pe N. S. Hruşciov membru al C.C. al P.C.U S., iar la Plenara C.C., care a avut loc după congres, a fost ales membru al Prezidiului şi prim-secretar al QC. al:P:C:U.S, La Congresul al XXI-lea al P.C.U.S., intrat în istoria partidului drept congresul constructorilor. comunismului, N. S. Hruşciov a prezentat raportul „Cu privire la cifrele de control ale dezvoltării economiei naționale a U.R.S.S., în anii 90000 1959—1965”. La istoricul Congres al XXIl-lea al partidului, N. S. îiruişciov a prezentat „Raportul de activitate al Comitetului Ceptral al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice”, şi raportul „Cu privire la Programul Partidului Comunist ul Uniunii Sovietice”. La acest congres N.-S. Hruşciov a fost reales membru al C.C. al PCUS, iar la Plenara CC. — membru. al. Prezidiului şi prim-secretar al CC. al PCUS: N. S. Hruşciov este preşedintele Biroului CC. al PCUS. pentru R.S.F.S.R. Din martie 1958, Nikita. Sergheevici Hruşciov este președintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. In aceşti ani, tovarășul Hruşciov a vizitat multe republici, ținuturi şi regiuni ale ţării, informîndu-se la fața locului despre activitatea orpanizaţiilor de partid, organelor de stat şi economice, despre activitatea întreprinderilor industriale, sovhozurilor şi colhozurilor, instituțiilor. ştiinţifice, despre viata oamenilor sovietici. N. S. Hruşciov este în permanență în mijlocul maselor populare, el aprofundează toate problemele care îi preocupă pe oameni. Convorbirile sale cu poporul. sfaturile sale concrete şi înțelepte în cele mai diferite probleme îi ajută pe oameni să lucreze mai bine, să folosească tot mai lare posibilitățile şi -rezervele existente. La plenarele. CIC. al PCUS. la con- Sfătuirile zonale consacrate măsurilor menite să asigure avîntul agriculturii, la multe consfătuiri convocate la Kremlin, N. S. Hruşciov a prezentat rapoarte în problemele dezvoltării continue a economiei culturii, precum şi în cele mai importante probleme internaționale. În ultimii ani, N. S. Hruşciov, împreună cu alți conducători de partid şi de stat sovietici, a fost în R. P. Chineză, India, Birmania, Affanistan, R. P. Bulgaria, R. P. Polonă, R. S. Cehoslovacă, R. P. Ungară R. D. Germană, R.P.F. lugoslavia, Anglia, Finlanda, Statele Unite ale Americii, Franta, Indonezia şı alte tări. El a participat activ la o serie de importante tratative care au contribuit la slăbirea încordări internationale. Discipol credincios al marelui Le nin, N. S. Hruşciov, eminent activist al Partidului Comunist şi al statului sovietic, a fost distins în repetate rînduri cu înalte decoratii guvernamentale pentru mari merite în conducerea construcției eco nomice, precum şi pentru îndeplinirea cu succes a sarcinilor trasate de partid şi guvern în timpul Ma relui Război pentru Apărarea Pa triei. El a fost distins de trei ori cu Ordinul Lenin, cu Ordinele Suvorov clasa I şi a Il-a, Ordinul Kıt tuzov clasa l, Ordinul „Marele clasa i, Ordinul „Steagul Roşu al Muncii”, precum și cu medalii. Prin Decretul din 16 aprilie 1954 al Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., cu prilejul împlinirii a 60 de ani de la naştere și pentru meritele sale remarcabile fată de parti. dul comunist şi poporul sovietic, N. S. Hruşciov a fost distins cu titlul de Erou al Muncii Socialiste şi i s-a acordat Ordinul Lenin şi medalia de aur „Secera şi Ciocanul”, Pentru meritele sale remarcabile în elaborarea şi aplicarea măsurilor în legătură cu valorificarea păminurilor virgine şi înțelenite, prin Decretul din 8 aprilie 1957 al Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., N. S. Hruşciov a fost distins cu Ordinul Lenin şi, a doua oară, cu medalia de aur „Secera şi Ciocanul”. În iunie 1961, Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S. la distins pe Nikita Sergheevici Hruşciov cu Ordinul Lenin şi, a treia oară, cu medalia de aur „Secera şi Ciocanul”, pentru meritele sale remarcabile în munca de conducare pentru crea rea şi dezvoltarea industriei, ştiintei și tehnicii rachetelor şi pentru “înțăptuirea- cu succes a primului zbor cosmic din lume de călre un ont sovietic pe bordul navei-satelit „Vostok“. Pentru merite deosebite în lupta pentru pace şi destinderea încordării internaționale, în 1959, lui Nikita Sergheevici Hrușciov i s-a decernat Premiul International Lenin Nikita Sergheevici Hruşciov a fost în cîteva rînduri oaspetele poporului romîn. în anul 1960, el a condus delegația P.C.U.S. la Congresul al II-lea al Partidâlui Mun: citoresc Român. Tovarăşul Hruşciov, prieten apropiat şi de nădejde al poporului nostru, manifestă o preocupare neobosită pentru întărirea relaţiilor frățeşti între popoarele romin şi sovietic, pentru întărirea socialist. Poporul romîn întîmpină cu cele mai calde sentimente frățeşti delegatia de partid şi guvernamentală a Uniunii Sovietice, pe tovarășul Nikita Sergheevici Hruşciov care se bucură în țara noastră și în lumea întreagă de un mare prestigiu, de înalta prețuire şi stima tuturor oamenilor “muncii pentru activitatea slujba cauzei socialismului şi comunismului, a păcii şi prieteniei între popoare. Salutînd din adincul inimii pe oaspeții dragi, poporul romin urează poporului sovietic noi succese în înfăptuirea măretulu Program al P.C.U.S., pe calea coistrucției desfăşurate a comunismullui, în lupta pentru pace trainică în lune. PE INTINSUL PATRIEI. „Brigada inaintărilor rapide“ La mina Petrila se vorbeşte tot mai des de brigada condusă de minerul comunist Iuliu Şomogy. lunar sarcinile de plan cu 30—35 la sută, realizează viteze de înaintare pină la 130 m 1. Brigada a cerut să execute toate operatiile la galeriile principale de la săpare şi pînă la recepţie. În telul acesta, ritmul de lucru nu scade şi se evită o seamă de lucrări suplimentare. La betonarea vetrelor galeriilor, minerii din brigadă folosesc şabloane pentru părţile laterale confecționate din dulapi de 5 m lungime, care sînt armate cu eclise metalice prevăzute cu cîrlige. Montarea șabloanelor se face într-un timp de 4 ori mai scurt. ? Bine lucrează biigada şi la o- ” peraţia de săpare. Aci, prin armarea provizorie pe porțiuni de 50—100 m, pe lingă faptul că se economisește o mare cantitate de lemn de mină, se cîștigă şi timp la operaţiile de lărgire și betonare a galeriei. Brigada lui Iuliu Şomogy a conceput un nou sistem ds perforare a galeriilor pentru pușcare, care reduce consumul de exploziv la fiecare pușcare de aproape două ori. LR RPR Pregătiri pentru recoltare Duvă cum se prezintă starea de vegetație a culturilor de cereale păioase, în regiunile din sudul ţării, secerişul va începe în curînd, ' Lucrătorii din gospodăriile de stat s-au pregătit temeinic pentru aceasta. Fiecare gospodărie de stat este înzestrată cu mijloace mecanizate pentru ca strînsul recoltei să; se facă la timp şi fără pierderi. În prezent, întregul utilaj necesar în campania de recoltare a fost pus îņ stare de funcţionare: peste 11 000 de combine şi cositori purtate, aproape 4 000 de prese de balotaf paie şi greble mecanice, sute de windrowere, selectoare mecanice etc. La siişit de săptămină Numeroşi oameni ai muncii au plecat ieri în excursii la munte sau'la mare. Un tren special, cu 1400 de bucureşteni, a pornit sîmbătă din Gara de Nord în divrecția Valea Prahovei. Excursiomiştii vor petrece ziua de duminică la cabanele din Bucegi sau în localităţile de la poalele mun- ților. Citeva sute de excursioniști vor vizita astăzi muzeul de lu Doftana. Din ” Braşov, cu autocarele O.N.T..ului, au pornit în excursii de sfirsit de săptămînă muncitori, profesori, elevi din localitate. Unii vor vizita Bicazul, alții, Curtea de Argeş, Clujul, Sinaia sau Bucureştiul. şov au plecat cu trenul sie lo» calitățile de pe litoralul Mării Negre. ——09o— de toate gradele În anii puterii populare, învăłšmîntul de toate gradele din fara noastră a cunoscut o largă dezvoltare, În anul şcolar care se încheie peste cîteva zile, cursurile celor 15 638 de școli de cultură generală au fost urmate de peste 2 800 000 de elevi, cu peste 1 200 000 mai mulți decît în anul şcolar 1938-1939. Răspunzind cerințelor crescînde de cadre caliticate, învălăminiul profesional și tehnic pregătește un număr sporit de muncitori, tehnicieni și mai- ştri pentru toate ramurile economiei, Anul acesta au funcţionat 930 de şcoli profesionale, tehnice și tehnice de maiștri, {frecventate de 223 890 de elevi. Progrese însemnate s-au- realizat, de asemenea, în dezvoltarea învăţămintului superior. În anul universitar 1938—39, în jara noasiră existau doar 33 de facultăţi cu 26 489 de sludenți. În anul 1961—1962 şi-au desfăşurat activitatea 151 de facultăți, frecventate de 83 749 de studeni, ON NIN NOE SD e SSD NOS ENI NIN DT OO ON IN SI IN OD SN SD DOO SO NDS DL e SN SS ONES SOON DP SD DOO O N O O PS DR RR RR LAANA SNOOP SENESE S Incheierea lucrărilor Conferintei nationale a femeilor Scrisoarea adresată Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romin, Consiliului de Stat și Consiliului de Ministri al R. P. Romine Sîmbătă lucrările femeilor. La deschiderea şedinţei s-a anun- țat sosirea la Conferinţă a noi invitate de peste hotare — delegaţia femeilor cubane, condusă de Elsa Gutierrez Baro, vicepreședinta Comitetului executiv al Federaţiei femeilor cubane, delegata femeilor indiene, Manorama Satin, membră a Comitetului executiv al Federaţiei naționale a femeilor indiene, şi delegata femeilor din Grecia, Assimina lanu, deputată în parlament. În continuarea discuţiilor asupra rapoartelor prezentate au mai luat cuvîntul Gheorghiţa Siujitoru, colectivistă din comuna Stoicănești, regiunea Argeș, Irma Crainic, gospodină, soţie de miner din Lupeni, regiunea Hunedoara, şi Nastasia Florea, secretara Comitetului de partid de la Fabrica de confecţii şi tricotaje Bucureşti. Au luat cuvîntul Elsa Gutierrez Baro, vicepreşedinta Comitetului executiv al Federaţiei femeilor cubane, Manorama Satin, membră a Comitetului executiv al Federaţiei naţionale a femeilor indiene, și Assimina Ianu din Grecia, deputată în parlament, care au adus conferinţei salutul organizaţiilor de femei pe care le reprezintă. S-a anunţat apoi că pe adresa dimineaţa au continuat Conferinţei naţionale (Continuare în pag. V-a) Conferința națională a femeilor din R, P. Romînă a adresat Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn, Consiliului de Stat și Consiliului de Miniştri al R. P. Romine o scrisoare în care se spune printre altele: Exprimind gindurile, sentimentele milioanelor de femei de la oraşe şi sate, delegatele şi invitatele la Conferința naţională a femeilor — muncitoare, colectiviste, ‘intelectuale, gospodine — venite din toate colurile ţării, trimitem Partidului Muncitoresc Romîn şi Comitetului său Central un salut fierbinte plin de diagoste, de recunoştinţă şi profund devotament. Referindu-se la victoriile de însemnătate istorică obținute de popor sub conducerea înțeleaptă a partidului, scrisoarea subliniază în continuare: Noi ştim că partidului clasei muncitoare, luptei sale pline de sacrificii fericită de astăzi. Partidul ne-a dicat la demnitatea de om, ne-a chis nouă, femeilor, toate domeniile de Pentru condiţiile ne-au fost create, pentru dragostea nemărginitiă cu care copiii, tinerii patriei noastre sîn! înconjurați, pentru grija cu care li se pregătește viitorul, pentru tot ce alcătuieşte partidul nostru drag, car” noaște țel mai înalt de Cuvintele calde adresate în salv Consiliului dr de Miniştri, cut muncii nuri sprr în toat de r` tesc” pli noastră — se arată în scrisoare — asigură partidul nostru drag, Comitetul său Central şi personal pe tovarăşul Gheorahe Gha- ` î.Nai să sint hoi&'" Nr. 5562 Ss TUT PRETENII Capitala se pregătește Minunat e Bucureștiul în aceste zile da iunie. Pare o imensă grădină, încîniind privirile cu milioanele de buchete. de. flori, În limpezimea cerului de vară se oglindesc parcă clădirile. înalie, cu fruntea de beton şi sticlă, ce-au împînzit orașul, De-a. lungul magistralelor şi bulevardelor. au. apărut sute de steguleța roşii şi tricolore, clădirile şi-au împodobit fațadele cu drapele, Flamurile roşii şi tricoiore îmbrățişate parcă în adierea ușoară. a vîniului,. simbolizează indestructibila,. frățeasaa prietenie dintre poporul romiîn și popoarele sovietice, Panouri purpurii au înscrise pe ele lozinci cara exprimă gîndurile şi simţămintela. fiecărui om al muncii din pairia noastră: „Bine aţi venit, oaspeți Cetăţenii ospitalierei tale se pregătesc sări dragoste pe solii poporului sovietic, constructor aj comunisnţului, leri dimineaţă ne-am oprit pe şan: țierul Giuleşti-Stadion, unde am înfinit forfota, specifică marilor luerări de construcļłie., Pînă la sfîrşitul lui iunie vor fi date în folosnță aici aproape 700 de apartamenie noi. Pe Patra, Salzaru, împreună cu echipa de zidari pa care o conduce, l-am găsit sus, la etajul IV a! blocului 9. Cei 15 tineri care alcătuiesc echipa lucrau intens. la finisările interioare. — Pentru noi, constructorii, este o noastre Capiîntîmpine cu Aşteptaţi de întâmpinăm cu bratele deschise, după o veche -traditie a poporului mostru, oaspeţii dragi care ni s-au anunţat: delegaţia de partid şi guvernamentală a Uniunii Sovietice, în frunte cu N. S. Hruşciov, încercat și neostenit luptător pentru pacea lumii, pentru socialism, pentru fericirea popoarelor şi a oamenilor muncii de pretutindeni. Noi, românii, ştim —. şi nu Vom uita niciodată —..că în aceşti ani în care poporul nostru, sfărimînd lanțurile robiei, şi-a luat în mînă propria sa soartă, un ajutor nepretuit ne-au dat oamenii sovietici, marele Partid Comunist al Uniunii Sovietice, puternicul stat sovietic. Îi cunoaştem și îi iubim pe oamenii sovietici pentru uriașele lor cuceriri în toate domeniile de activitate, cuceriri care duc înainte istoria omemirii, pentru forța lor pusă în slujba păcii şi progresului social. Fie-mi îngăduit sä amintesc că, în timp ce țările capitaliste se ciorovăiesc între ele pentru a-și trage fiecare mai cu folos spuza pe turta sa, țările lagărului socialist pun la baza relaţiilor între ele principiile principiile întrajutorării şi sprijinului, reciproc. Măreţia lagărului nostru socialist constă și în lupta noastră pentru pace, pentru o lume fără arme, pentru conviețuirea pașnică. Poporul nostru harnic şi talentat Acad. ZAHARIA STANCU vor avea prilejul să vadă noile blocuri și cartiere ale Capitalei, spune Peire Solzaru. Într-o sală de lectură a Institutului politehnic l-am întîlnit pe lon Mercore, student al facultăţii de energetică, pregătindu-și viitorul examen, — Alături de miile de cetăieni ai Capitalei am să ies în întîmpinarea iubiților oaspeţi, împreună cu copilul şi soția mea. Băiatul meu, deși e încă mic, mă întreabă adesea de tovarășul Hruşciov, îi recunoaște chipul în fotografiile din ziare şi „vorbeste“ toată ziua, la telefonul lui de copil, cu Gagarin şi Titov. Printre zeci de mii de urări care vor fi rosiile, vom adresa şi aţi venit 7 > Pe inginerul şef al uzinelor „23 August“, tovarășul Petre Turcu, l-am în- Hilnit într-unul din sectoarele uzinei, stind de vorbă cu cîțiva muncitori. — Fiecare dintre miile de muncitori, ingineri și tehnicieni de la noi așteaptă cu nerăbdare sosirea delega- ției sovietice, Și în uzina noastră se văd roadele sprijinului şi colaborării romîno-sovietice, Zeci de ingineri de la U.R,S.S., uzina a primit şi primeşte o bogată documentaţie de specialitate precum şi mașini și utilaje moderne. La rîndul nostru, producem pentru Uniunea Sovietică linii de ciment și utilaje pentru industria chimică. intredul popor - peți într-unul din ceasurile sale de iabîmdă, cînd socialismul a învins definitiv la oraşe și sate. Nu este mult de cînd ţărănimea colectivistă și-a trimis de pe toate meleagurile țării reprezentanţi la sesiunea extraordinară a Marii Adunări Naţionale pentru a-şi spune cuvîntul în problemele vieții și muncii sale noi, la carea înțeles să pornească plină de avînt. se înaltă mereu în țara noastră şi îm celelalte țări socialiste, are nevoie de linişte pentru a putea înflori. Pacea trebuie apărată și câștigată în folosul tuturor popoarelor, împotriva cercurilor agresive, a forţelor înrăite ale reacţiunii internaționale. Glasul Uniunii Sovietice, al tuturor tärilor socialiste, acest glas care reprezintă forta invincibilă a lagărului nostru, care este 'de fapt glasul tuturor oamenilor cinstiți din lumea urmă glasul rațiunii, interesele popoarelor vor triumfa. Cum să nu ne bucurăm noi tofi cei care muncim în scumpa noastră patrie, Republica Populară Romînă, că cei mai buni prieteni vor veni în ţara noastră, ne vor vedea înfăptuirile și, împreună, vom adinci şi mai mult marea noastră prietenie! Vă așteptăm iubiți oaspeţi sovietici, vă așteaptă cu dragoste întregul nostru popor, Cu dragoste frăjească j Termocentrala de la și pentru reducerea peste 100 de muncitori j f Fintinele =- regiunea consumului specific de sînt elevi la liceul se- J Mureş-Autonomă Ma- combustibil. În activita- "al.; } ghiară — este unul din jea noastră dezi cu zi, ACUM, în preajma sonenumăratele obiective a Aia n UVI AER țară a delegației | industriale construite în: l sovietice, colectivul de a: partidului, conducătorul: J anii puterii populare.? A A muncă al termocentrale! În munca noastră am niae al întregului po- Je la Fintinele tine j simți mărul «puternic por Ale și aaran tar. să-i exprime alăhuri de | ici «ne-au fri- mocentralei a fost con- “ENI oamanu,, muns!i 3 ATEA cara “Stă sentimentele de dra- J mis utilaje moderne, do- struit un adevărat orășel, AETA, e i f A goste şi prietenia faţă j cumentafie tehnică, spe- o şcoală, spital, club, TAI Maat . cialişti, cinematograf, Peniru BROR s | | Colectivul nostru a buna aprovizionare a ION MUREŞAN J obținut în ultimul timp muncitorilor noștri func- mecanic | ; succese importanie în jionează magazine mo- IOSEF ERDELYI lupta pentru economii derne. Un număr de maistru | N e n Aas Ùs Aa S As Sa Àa Sa'a as Sa Saa s as eas ‘a as Sa Sas Amn S ie a aa s a a as À a e aes a ae a*a aae aSa S, iniimpine oaspeții — l-am cunoscut pe artiştii sovietici pe scenele lor, în Capitala Uniunii Sovietice și le-am strîns mîna cu emoție artistică și cu mîndria de breaslă, de fiecare dată cînd au venit să joace pe scenele din fara noastră, în turneele lor triumfale, ne spune artistul poporului George Vraca. De fiecare dată, nu i-am cunoscut numai pe artiștii sovietici, ci mai ales pa oamenii soviețici în persoana unor străluciți şi tot atît de modești reprezentanţi ai acestui mare popor, Printre cetățenii Bucureştiului care vor întîmpina cu enluziasm pe scumpii noştri oaspați, voi fi și eu, Sînt pe deplin convins că vizita aceasta va contribui și mai mult la edîncirea tradiţionalei prietenii romîno-sovietice, — În ultimele zile am discutat cu vecinele mele despre vizita pe care o în frunte cu tovarășul Hruşciov, ne spune mama eroină Aurelia Voican. Fiecare mamă găsea cuvinte pline de căldură despre lupta nobilă dusă de Partidul Comunist al Uniunii Sovietice şi de guvernul sovietic, de ţările noastra socialiste pentru apărarea păcii, pentru. dezarmare generală și totală, Nouă, femeilor, ne este scumpă pacea, ne este scump viitorul copiilor noștri. Știm bine că acest viitor este apărat de puternicul lagăr socialist, Salutăm cu însuflețire sosirea scumpilor oaspeţi. Vom primi delegaţia sovietică cu flori, cu dragostea și căldura inimilor noastre. Din toată inima Acad. RALUCA RIPAN preşedintele filialei din Cluj a Academiei R. P. Romiîne Împreună cu întregul nostru popor, sînt bucuroasă de a şti că țara noastră- va găzdui în curînd delegatia de partid şi guvernamentală sovietică, în frunte cu neobositul “luptător pentru cauza comunismu= Marea noastră prietenie cu popoarele sovietice, unitatea şi colaborarea multilaterală a ţărilor socialiste constituie un izvor de forță pentru fiece țară în parte, asigurînd avîntul continuu al economiei și culturii lumii socialiste, Am avut prilejul să vizitez Uniunea Sovietică. Străzile Moscovei, ale Leningradului, sînt cronica vie a istoriei. țării. Gogol a numit edificiile Leningradului „cronici din piatră”, oraşului sînt mărturii profund evocatoare, Aici, ca şi în alte locuri ale Uniunii Sovietice, trecutul se îmbină cu un prezent măreț, în cure vezi puterea muncii creatoare a omului ce luptă pentru fericirea sa, Străbătînd oraşele sau marile uzine sovietice, simți și mai adînc inima caldă, prietenească, a construce tovilor comunismului. Te întorci de acolo cu sufletul şi mintea îmbogă- țite, cu credinţa întărită în triumful Fără îndoială că delegația sovietică ce ne va vizita țara va simți aceleaşi calde sentimente pe care noi le-am simţit ovi de cîte ori am fost în U.R.S.S. Am fi foarte bucuroşi dacă înalții ouspeți ar vizita şi locurile noastre de muncă unde am pus tea, cu justificată mândrie, să le a= rătăm, realizările obținute sub conducerea înțeleaptă a Partidului Muncitoresc Romîn. Primindu-i cu toată căldura, brațele deschise, le spunem: „Fiți bineveniţi în tara noastră, dragi prieteni din marea țară a construc= torilor comunismului; Plecarea delegaţiei guvernamentale a R. P. Buigaria Cu prilejul semnării Acordului de colaborare culturală între Republica Populară Romină şi Republica romine la tratative, Corneliu Mānescu, ministrul afacerilor externe, a oferit un prînz în cinstea delegatiei R.P.B. Cu același prilej I, Kinov, ambasadorul R.P.B, a oferit un cocteil la reşedinţa sa. Nacio Papazov, ministrul învățšmintului şi culturii al R. P. Bulgaria, şeful delegației guvernamentale bulgare la tratativele cu prilejul încheierii Acordului de colaborare culturală romino-bulgar, şi Ivan Iotov, secretar general al Comitetului pentru prietenie şi relații culturale cu străinătatea al R. P. Bulgaria, au făcut vizite tovarăşei Constanța Crăciun, preşedintele Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, şi tov. Stefan Bălan, adjunct al ministrului învățămintului, În ziua de 16 iunie delegația guvernamentală bulgară a părăsit Capitala. La aeroportul Băneasa, delegația a fost salutată de Aurel Mălnăgşan, adjunct al ministrului afacerilor externe, Stefan Bălan, adjunct al ministrului învăţămintului, func- ționari superiori din Ministerul Afacerilor Externe şi Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă. A fost prezent I. Kinov, ambasadorul R. P. Bulgaria, precum şi membrii ambasadei R. P. Bulgaria la București. (Agerpres) Deschiderea expoziţiei organizate cu prilejul aniversării lui Gheorghi Dimitrov Sub auspiciile Institutului romîn pentru relaţiile culturale cu străinătatea, sîmbătă dimineaţa a avut loc, în sala „N. Cristea“ din Capitală, deschiderea expoziţiei organizate cu prilejul celei de-a 80-a ani- - verşări a Dimitrov, La deschidere naşterii lui Gheorghi au participat T, Popescu-Puţuri, directorul Institutului de istorie a partidului, Al. Buican, vicepreşedinte al I.R.R.C.S., Victor Constantinescu, vicepreşedinte al Sfatului popular al Capitalei, reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe, activişti de partid, oameni de cultură, ziariști, Au fost de faţă ambasadorul R. P. Buigaria la Bucureşti, Ivan Kinov, membri ai ambasadei, șefi ai unor misiuni diplomatice acreditaţi la București, alți membri ai corpului diplomatic,. precum şi delegaţia guvernamentală a R. P. Bulgaria, condusă de Nacio Papazov, ministrul Cuvîntul de deschidere a fost rostit de Gh. Zaharia, director adjunct al Institutului de istorie a partidului, care a vorbit despre activitatea lui Gheorghi Dimitrov, eminent militant al mișcării muncito= luptător neobosit împotriva fascismului și războiului, A luat apoi cuvîntul ambasadorul R. P. Bulgaria la Bucureşti, Ivan Kinov, care a relevat că poporul bulgar păstrează cu profund respect memoria lul Gheorghi Dimitrov şi a mulțumit pentru organizarea acestei expoziții, expresie a legăturilor prietenești dintre popoarele romîn și bulgar. Asistenţa a vizitat apoi expoziţia, care ilustrează prin fotografii viaţa de luptă a strălucitului fiu al poporului bulgar. (Agerpres) ZIUA AVIAȚIEI R. P. ROMINE ORDINUL Ministrului Forţelor Armate ale Republicii Tovarăși piloți şi navigatori, ingineri, tehnicieni şi specialişti din aviația militară, de transport, utilitară, Astăzi sărbătorim Ziua aviaţiei Republicii Populare Romine în condiţiile cînd în patria noastră socialismul a învins definitiv la orașe și sate. Ca rezultat al măreţelor succese obţinute de oamenii muncii sub conducerea înţeleaptă a P.M.R,, avia- ţia patriei noastre — continuatoarea unor bogate tradiţii legate de începuturile aviaţiei mondiale — a cunoscut o puternică dezvoltare. Crește continuu aportul aviaţiei de transport şi utilitare în înfăptuirea sarcinilor economice. Personalul aviației sanitare își îndeplinește cu abnegaţie misiunea nobilă de a contribui la îngrijirea sănătăţii oamenilor muncii. Zi de zi îşi perfecțţionează măiestria lor aviatorii sportivi şi de performanţă; ei reprezintă cu cinste culorile patriei noastre în concursurile aviatice internaţionale. Aviatorii militari obțin noi şi importante succese în Nr, 94 măiestriei Populare Romine Sarcina personalului noastre armate constă in perfecționarea neîncetată a de luptă pentru a fi aviaţiei militare şi a întregii gata oricind ca, împreună cu armatele statelor socialiste frăţești, partis cea în lume. cipante la Tratatul de la Varşovia, ririle revoluţionare și munca paşnică constructivă a poporului nostru, integritatea lagărului socialist şi pasă apere cuce Cu prilejul Zilei aviaţiei Republicii Populare Roa mine, felicit întregul personal al aviaţiei civile şi militare și-i urez noi succese în munca pentru îndepli= nirea sarcinilor ce-i stau în faţă. Trăiască aviația Republicii Populare Romine |! Trăiască Partidul Muncitoresc Romîn, inițiatorul și organizatorul tuturor victoriilor noastre | Trăiască scumpa noastră patrie — Republica Popuu Ministrul forțelor armate ale Republicii Populare Romîne General de armată LEONTIN SĂLĂJAN Operatorul de serviciu la stație sesiză un impuls pe ecranul radiolocatorului. O luminită mică, fluorescentă, de mărimea unui bob de mei, — Țintăl Datele sînt determinate şi transmise cu repeziciune, la punctul de comandă. Aici, membrii echipel de „luptă” urmăresc cu atenție pe planşetă drumul țintei, Căpitanul Ambruș Anton, navigatorul de la planşetă, mînuieşte rigla de calcul. Se așteaptă ordinele comandantului. Acesia priveşte încă o dată harta cu previziunile meteorologice: acoperire zece pe zece, nori cumulonimbi, averse de ploaie. Un pilot, întors de cîteva minute din zbor, raportase: plafon de nori ionizaţi, cu baza inferioară — o mie cinci sute de-melri, iar cea superioară — zece mii de metri, Încă un element îl preocupă pe comandant: treisprezece mli cinci. sule de metri, Toate acestea s-au petrecut în cîteva secunde, timp în care comandantul “a ° și hotărît pilotul care urmează să'execute interceptarea.. Primul ordin pleacă prin undele ra-. dio spre start: — 936 în avion! — „nțeles! Al dollea ordin, către navigator: — Aliniament de interceptare P., În negura care cuprinde aerodromul, pe pistă strălucesc doar mărgelele mul- țicolore ale balizajului, lămpile portativa ale tehnicienilor, În jurul aparatului, pregătit din timp pentru misiune, e forfotă. Ofițerul tehnic, locatenentul major Balica Petre, cunoscut pe aerodrom ca unu! dintre cei mai pricepuţi tehnicieni, prinde ultima cataramă la parașuta pilotului. La unul din planurile păsării argintii, mecanieul avionului, caporalul Georgescu Maaa rin, aşteaptă ordinul de scoatere a calelor ce ţin avionul pe loc. Motorul e în plin. Se face ultima verificare înainte de decolare. Toiul funcționează perfect. — Sînt 936.. Permiteţi rulajul starf. — Permit! Silueta zveltă a avionului alunecă vertiginos pe panglica de beton a pistei şi, înainte de a ajunge la capătul ei, se îndreaptă ca o săgeată, pe un unghi apropiat de verticală, spre bolta smolită a cerului, De la punctul de comandă se aude în casca pilotului: — 936.. Aici dio! — Sînt 936... Te aud foarte binel cu măiesirie de maiorul Roşca Victor, pilot clasa l-a, Cît a trecut de la decolare? Puţină vreme. În căştile pilotului-se aude deodată mesajul pămîntului, al tovarășilor cara îl călăuzesc zborul în oceanul de nori şi deasupra lor. Brazda... Control ra- — 936, 936.. aici Brazda.. Dă-mi înălțimea. — Sînt 936.. Am 12500. — Urcă la 14000.. Cap compas 270.. se îndreaptă cu viteză supersonică spre direcţia indicată, „Pe planșeta punctului de comandă apar elemenie noi: finta îşi schimbă pilotul raportează că se găsește deasupra punctului ordonat. Navigatorul de la tub, căpitanul Bratu Eremia, intră în legătură cu pilotul. Urmează dirijarea la țintă, momentul ce! mai dificil din lucrul echipei de luptă din punciul de comandă, Rihter: două recitaluri extraordinare Stagiunea muzicală începută în toamna trecută cu participarea lui Sviatoslav Rihter în cadrul festivalului şi concursului internațional „George Enescu" a iost încununată acum de două rəcitaluri ale sale. E o mare bucurie a-l primi pe Rihter de două ori într-un an — și capitalele multor țări ne-ar invidia — dar acesta este, desigur, un privilegiu al prietenilor. Marele pianist sovietic are aci, printre noi, mii „şi mii de prieten! necunoscuţi, gata oricind să lupte pentru bilete la concertele sale. De aceea se poate spune că el a cintat în iata a două mii de reprezen tanți ai admiratorilor săi. Dacă la începutul stagiunii Rihtər a interpretat „Burlesca" de Richard Strauss, acum el ne-a adus două programe foarte complexe, care au cerut participarea încordată, creatoare a publicului. Pentru aceasta îi mulțumim din plin nefntrecutului artist. În ansamblu, locul cel mai important în aceste programe l-au ocupat lucrările compozitorilor din secolul nostru. Și, în timp ce al doilea recital punea accentul pe latura de desfiătare a muzicii, primul — avînd ca puncte centrale sonate de Hindemith și Prokotiev — solicita o mare concentrare də ordin cerebral a publicului, Pentru întlia dată am auzit o lucrare pianistică de Hindemith (proeminent compozitor german contemporan), prezentată nu numai „intormativ", nu numai bine, ci extraordinar. Rihter a sculptat-o în sunete de bronz, punind în reliei legăturile el stilistice ou arta gotică. În cantilene, si nu s-a sfiit să sublinieze și înrudirile cu aria marilor compozi: tori romantici germani, Partea a doua a recitalului a fost închinată lui Prokofiev, clasic al muzicii sovietice, compozitor clasic al secolului XX, autorul uneia din cele mal impunătoare onere pianistice din ultimele decenii. După grupa de zece „Viziuni fugitive” în care acțiunea și visulă mingtierea și grotescul se îmbină miraculos, după citeva piese mici (Dans, Vals. Gapoetă), Rihter atacă una din sapa doperele lul Prokoiiev: „Sonata În această sonată scrisă în perioada sa sovietică, de deplină maturitate, de largă cuprindere a vieţii, Prokofiev își desiăşoară din plin aripile. E un Prokoliev clocotitor de energie, cutezător şi adînc, Pianul are aici mlădierea mătăsii, dar de cele mai multe ori sonata pare construită din beton. În secolul XX se xeia o tradiţie beeihoveniană pe care Rihter — cel mai complet in- PRIN SĂLILE DE CONCERT terpret al lui Prokofiov — o aduce năvalnic spre public, subjugindu-i total. Exagerind energia şi contrastele, încordind arcul la extrem, aci unde tensiunea o permite şi o core, Rihter s-a dovedit din nou a îi un mare regizor al desiășurărilor de forțe. Premeditînd minuţios totul, de la ansamblu pînă la detaliu, acest genial pianist devine spontan în sală (unde el şi publicul se sugestionează reciproc), împinge interpretarea la limită, ține auditoriul cu sufletul la gură, La sfîrşitul primului recital, publicul, frămîntat de marea de sunete, era istovit de solicitare, dar abia își deschidea urechea interioară pentru a medita la cele văzute şi trăite. g Cel de-a! doilea recital, concəpui pe itinerariul firesc Schumann, Chopin, Debussy, Skriabin, era destinat, cumva, să -fie mai „liniștit, mai desfătător, datorită și faptului că aceste lucrări erau în mare măsură cunoscute publicului. Dar, iată că chiar de la început ne-a apărut un Schumann foarte nelinistit, nervos. Poezia elegiacă a lui Schumann, principiul melodic mersu prezeni la el au fost vădit (şi poate excesiv) subordonate unui temperament cît se poate de agitat, Sonata în sol minor a fost coudusă iəbril de la prima la ultima măsură, tinind iar auditoriul într-o stare de permanent neostimpăr interior. La fel şi în „Carnavalul vienez“, unde în suita de imagini şi stări s-a simţit mereu „zbaterea înainte”. „Poloneza-fantezie” de Chopin şi „Stampele” lui Debussy au constituit o trecere treptată, o colorare tot mai intensă a emoției spre Sonata nr. 5 de Skriabin, care avea să iie culminaţia furtunoasă a serii; „Stampsle” erau o canava pe car: Rihter a brodat în voie fire de „amoție gingașă, muiate în culoare — în chiar clipa aceea. Prezența în program a sonatei a 5-a de Skriabin ne face să reamintim că din păcate acest mare compozitor este încă atit de puţin cunoscut la noi. În Uniunea Sovietică opera sa a devenit de mult parle integrantă a repertoriului artistic şi pedagogic. Skriabin a fost un vizionar; cintările sale cosmice au devenit în bună măsură reale astăzi; „Prometeu", „Poema extazului”, „Spre ilacără” îşi croiesc drum spre auditoriul contemporan. Muzica sa se înrădăcinează în viață, în cultura muzicală, devine tot mal populară, Skriabin preamărește forța de ced- ție a omului, căreia îi atribuie ənergii vulcanice. Vulcanică a fost și sonata a S-a în interpretarea lui Rihter. Dezlănţuiri de fulgere transformau pianul într-un izvor perpetuu şi mereu surprinzător de energii uriaşe. Ascultindu.l din nou pe Rihter, este pentru el în sensul propriu un instrument, instrumentul unei colosala desfăşurări de energie, modul de exprimare a unei mărețe pledoarii, cimpul pe care aşterne o infinitate de culori. Rihter, artist în furtunoasă şi dialectică evoluție, pleacă de la noi lăsîndu-ne cu dorința vie de a-l avea oaspete şi în stagiunea vlitoare. Recitalurile sale au trezit ca întotdeauna o sete cumplită de a-i auzi cit mai des. ANATOL VIERU — 936, sînt Brazda... Dreapta la comandă,.. Cap compas 360, Nocturnul vînător, care străbate singuratic, în miez de noapte stratosfera, recunoaşte din emoția glasului caretransmite ordinul că finta e undeva aproape. Acum, cînd secundele sînt numărate pînă la momentul intercep- țării, simte aproape pe toți acei cara de la so! îl întovărășesc în cutezătorul zbor și încrederea în exactitatea datelor transmise îi dau forța proaspete. — 936... sînt Brazda... Tinta vine din dreapta, Vinătorul strînge manșa cu pulere în palme. Om şi aparat sînt un tot. Bătăiie inimii pilotului se contopesc cu vuietul miilor de cai putere, iar voinja omului se transmite avionului, care execută ascultător comenzile. Cînd pa tubul radiolocatorului de la bord apare semnalul luminos, e! raportează! — Sînt 936 văd finta.. Întru la. patac". Şi, în aceeași clipă de intensă întordare; cu hotărîrea fermă de a lovi din prima rafală ţinta, maiarul Roșca apasă pe butonul de declanşare a fotomitralierii. „Exerciţlul s-a terminat cu succes. Cei din punctul de comandă, în frunte cu comandantul, ca şi cei de la start, și în primul rînd tehnicu! de avion şi mecanicul, care au urmărit — unii la planșelă, alții cu gîndul — zborul tovarăşului lor, își manifestă admirația pentru modul cum a acționat pilotul, Maior I. STOICA O> O LO Adunarea festivå eu prilejul Zilei aviaţiei Cu prilejul Zilei aviației R. P. Romine, sîmbătă după-amiază a avut loc în sala Teatrului C.C.S. o adunare festivă. La adunare au participat reprezentanţi ai conducerii Ministerului Fortelor Armate ale R. P, Romiîne şi Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, ai Biroului comitetului orăşenesc Bucureşti al P.M.R., generali, ofiţeri al fortelor noastre armate. reprezentanţi ai C.C, al U.T.M., ai U.C.F.S., oameni ai muncii. Cuvintul de deschidere a fost rostit de general colonel Ion Tutoveanu, adjunct al ministrului for- țelor armate ale R. P, Romine. Despre “importanţa Zilei „aviației R. P. Romine a vorbit generalul locotenent Ion Ioniţă, Comandantul‘ Apărării Antiaeriene a Teritoriului, laureată a celui de-a! XI-lea Concurs al echipelor artistice ostăşeşti, a prezentat un program artistic, Adunări consacrate Zilei aviaţiei R. P. Romine au avut loc şi în alte — eso Extinderea mecanizării în portul Constanța În vederea mecanizării operațiunilor de încărcare-descărcare şi transport, în docurile portului Constanţa s-au dat în exploatare anul acesta încă 4 autostivuitoare de mare capacitate, 20 transportoare pentru manevrarea mărfurilor în magazii, 10 remorci, numeroase autocare etc. Mai bine de 60 la sută din volumul de muncă pentru manipularea mărfurilor din port este astăzi mecanizat. Ritmul operaţiunilor portuare a crescut. Astfel, au fost manipulate cu 400000 tone märfuri: mai mult ca în 1961, iar la traficul de mărfuri s-a înregistrat o creştere de 26 la sută în primele 5 luni. ale acestui an, Nr, 5562 SOÎNTEIA Pag. 3 Principiile fundamentale ale diviziunii internaționale socialiste a muncii „După cum s-a anunțat în Comunicatul dat publicităţii la 9 iunie, în zilele de 6 şi 7 iunie 1962 a avut loc la Moscova Consţătuirea reprezentanților partidelor comuniste şi muncitorești ale țărilor participante la Consiliul de Ajutor Economic Reciproc. Consfătuirea a aprobat „Principiile fundamentale ale diviziunii internaționale socialiste a muncii“, elaborate de sesiunea a XV-a a Consiliului de Ajutor Economic Reciproc, şi le-a recomandat ca bază pentru alcătuirea unui program eficient de perspectivă în domeniul colaborării economice între țările membre ale C.A.E.R. Publicăm mai jos textul integral, aprobat de Consfătuire. 1. Comunitatea ţărilor socialiste şi diviziunea: internaţională socialistă a muncii Sistemul mondial socialist constituie o comunitate socială, economică şi politică a popoarelor libere şi suverane, care păşesc pe calea socialismului şi comunismului, unite prin interesele şi ţelurile lor comune, prin legăturile indestructibile ale solidarităţii socialiste internaţionale. Necesitatea unei strînse uniri a ţărilor socialiste într-un sistem unic este determinată de legile obiective ale dezvoltării economice și politice, Comunitatea statelor socialiste se sprijină pe o bază economică de același tip, creată în fiecare ţară — proprietatea obștească asupra mij- Joacelor de producţie, pe o orînduire de stat de același tip — puterea poporului în frunte cu clasa muncitoare, pe o ideologie unică — marxism-leninismul. Eforturile unite ale popoarelor comunităţii socialiste sînt îndreptate spre construirea socialismului şi comunismului, spre avîntul puternic al economiei fiecărei ţări şi prin aceasta, al întregului sistem în ansamblul său, spre apărarea cuceririlor revoluţionare împotriva atentatelor reacţiunii imperialiste, spre asigurarea unei păci trainice între popoare. Sistemul mondial socialist a intrat într-o nouă etapă a dezvoltării sale. Unirea strinsă a statelor socialiste într-un singur lagăr, unitatea lui tot mai puternică şi forţa lui mereu crescîndă asigură victoria deplină a socialismului şi comunismului în cadrul întregului sistem. Comunitatea ţărilor socialiste îşi şi culturală. În această colaborare toate ţările socialiste se călăuzesc în mod riguros după principiile egalităţii depline în drepturi, respectării reciproce a independenţei şi suveranităţii, întrajutorării frăţeşti şi avantajului reciproc. În lagărul socialist nimeni nu are şi nu poate avea nici un fel de drepturi deosebite sau privilegii. Respectarea principiilor marxism-leninismului, ale internaţionalismului socialist constituie o condiţie indispensabilă pentru dezvoltarea cu succes a sistemului mondial socialist, După cum a prevăzut V. I. Lenin, tările socialismului victorios îşi exercită principala înrîurire asupra mersului dezvoltării sociale mondiale, în primul rînd prin construcţia economică. Datorită avantajelor noii orînduiri sociale, participării active a maselor de oameni ai muncii la construirea socialismului şi comunismului sub conducerea partidelor comuniste şi muncitoreşti, prieteniei de nezdruncinat şi colaborării frăteşti, ţările socialiste au obţinut într-o perioadă istorică scurtă succese creatoare fără precedent în domeniul producţiei, ştiinţei şi tehnicii, al ridicării nivelului de trai al oamenilor muncii. În fiecare stat socialist se elaborează planuri naţionale de dezvoltare a economiei, pe baza condiţiilor concrete ale ţării respective, a sarcinilor politice şi economice trasate de partidele comuniste şi muncitoreşti şi ţinînd seama de nevoile şi posibilităţile tuturor ţărilor socialiste. Noua orînduire socială permite să se îmbine în mod organic dezvoltarea economiei naţionale cu dezvoltarea şi întărirea sistemului economic mondial socialist în ansamblu. Succesele întregului sistem mondial socialist depind de contribuția- fiecărei ţări. Țările socialiste consideră ca o datorie a lor internaţionalistă să-şi îndrepte eforturile spre asigurarea unui ritm înalt de creştere a producţiei industriale şi agricole în fiecare ţară, potrivit cu posibilitățile existente, spre egalizarea treptată a nivelurilor de dezvoltare economică, spre îndeplinirea cu succes a sarclnii de a depăși sistemul mondial capitalist în ceea ce priveşte volumul absolut al producţiei industriale şi agricole şi de a întrece apoi tările capitaliste cele mai dezvoltate din punct de vedere economic, în ceea 'ce priveşte producţia pe locuitor şi nivelul de trai al oamenilor muncii, Indeplinirea acestor sarcini impune desfăşurarea maximă a capacită- ților creatoare şi a iniţiativei poporului fiecărei ţări socialiste, dezvoltarea industrială a tuturor tărilor socialiste, ridicarea prin toate mijloacele a productivității muncii sociale, progresul tehnic continuu, îmbunătăţirea permanentă a practicii gospodăririi planificate, folosirea țările socialiste. îmbinarea eforturilor pentru dezvoltarea economiei naţionale a fiecărei ţări socialiste cu eforturile comune pentru întărirea şi lărgirea colaborării şi întrajutorării economice, iată care este calea principală a aviîntului continuu al economiei socialiste mondiale, „Între ţările socialiste s-au statornicit şi se perfecţionează diferite forme de colaborare şi întrajutorare economică: coordonarea planurilor economiei naţionale; specializarea şi cooperarea în producţie; comertul socialist internaţional; acordarea de credite; ajutorul tehnic şi colabovarea tehnico-ştiinţifică; colaborarea în construcţia unor obiective economice, în valorificarea resurselor naturale etc. De asemenea, se perfecţionează continuu bazele organizatorice ale colaborării economice a ţărilor socialiste; s-a întărit organul colectiv pentru organizarea acestei colaborări — Consiliul de Ajutor Economic Reciproc. economice ale țărilor socialiste vor contribui la dezvoltarea tendinței obiective — arătate de V. I. Lenin — de creare, în viitor, a unei economii comuniste mondiale reglementate după un plan unic de către oamenii muncii victorioși. În procesul colaborării economice şi tehnico-știinţifice a ţărilor socialiste se statornicește un nou tip de diviziune internaţională a muncii. -- În opoziţie cu diviziunea interna- țională capitalistă a muncii — care exprimă relaţii de exploatare a celui slab de către cel puternic, se tormează în mod spontan, în condiţiile luptei ascuţite de concurenţă şi ale expansiunii monopolurilor capitaliste, adinceşte tot mai mult inegalitatea nivelurilor de dezvoltare economică şi duce la formarea unei structuri anormale, unilaterale a economiei ţărilor slab dezvoltate — diviziunea internaţională socialistă a muncii se realizează în mod conştient și planificat, potrivit cu interesele vitale şi sarcinile dezvoltării armonioase şi multilaterale a tuturor ţărilor socialiste, duce la Diviziunea internaţională socialistă planificată a muncii contribuie la folosirea maximă a avantajelor sistemului mondial socialist,lla stabilirea unor proporţii juste în economia naţională a fiecărei ţări, la repartizarea raţională a forțelor de producţie pe scara sistemului mondial socialist, la folosirea eficientă a resurselor materiale și de muncă, la întărirea capacității de apărare a lagărului socialist. Diviziunea muncii trebuie să asigure în mod cert fiecărei țări socialiste desfacerea produselor specializate şi procurarea materiilor prime, materialelor, utilajelor şi altor mărfuri necesare. Diviziunea internațională socialistă a muncii are ca scop să sporească eficiența producției sociale, să contribuie la realizarea unui înalt ritm de creştere a economiei şi bunăstării oamenilor muncii din toate țările socialiste, la industrializarea țărilor socialiste și înlăturarea treptată a diferenţelor formate în cursul istoriei între nivelurile lor de dezvoltare economică, la crearea bazei materiale pentru trecerea lor la comunism mai mult sau mai puţin în același timp, în limitele aceleiaşi epoci istorice. Astfel diviziunea internaţională socialistă a muncii contribuie în fiecare etapă istorică la realizarea principalelor sarcini care stau în fața fiecărei ţări socialiste în parte şi a întregului sistem mondial socialist în ansamblu. Diviziunea internaţională socialistă a muncii se înfăptuieşte ţinîndu-se seama de diviziunea mondială a muncii. Dezvoltind relaţiile lor economice cu toate țările lumii, ţările socialiste consolidează prin aceasta baza materială pentru coexistența pașnică a celor două sisteme social-economice mondiale. Iniţiatorii şi organizatorii diviziunii internaționale socialiste a muncii sînt partidele comuniste și muncitorești din ţările socialiste. Dezvoltarea şi perfecţionarea diviziunii internafionale socialiste a muncii constitui& o parte integrantă a politicii economice, ştiinţific fundamentate, a acestor partide. 'Țările socialiste au realizat un progres considerabil în dezvoltarea diviziunii internaţionale a muncii. Potrivit cu recomandările Consiliului de Ajutor Economic Reciproc, se lărgește specializarea şi cooperarea internaţională în producţia construc- ţiilor de maşini, a industriei chimice, a unor produse siderurgice şi ale metalurgiei neferoase şi a altor ramuri industriale. Volumul livrărilor reciproce de mărfuri între ţările socialiste înregistrează un înalt ritm de creștere: în 1960 el a sporit de peste 3 ori în comparaţie cu 1950. După Consfătuirea din mai 1958 a reprezentanților partidelor comuniste şi muncitorești din ţările participante la Consiliul de Ajutor Economic Reciproc, a fost dezvoltată în continuare coordonarea planurilor economiei naționale, care constituie principala formă de colaborare economică între ţările socialiste. Totodată sistemul mondial socialist dispune de posibilităţi favorabile pentru organizarea unei diviziuni mai adinci a muncii între ţările care fac parte din acest sistem, şi anume, pentru specializarea şi cooperarea lor în producţie şi pentru o mai bună folosire a avantajelor acestora. Posibilităţi deosebit de mari în această privinţă se creează prin elaborarea unor planuri de lungă durată de dezvoltare a economiei nationale a ţărilor socialiste. Sistemul mondial socialist contribuie în mod activ la statornicirea în practica relaţiilor economice intornaţionale a principiilor suveranităţii şi egalităţii, avantajului reciproc și prieteniei între popoare. Lärgirea colaborării economice între statele socialiste şi ţările Asiei, Africii şi Americii Latine, bazată pe aceste principii, constituie un factor important al progresului econo= mic şi politic de sine stătător al tinerelor state naţionale. Sistemul mondial socialist exercită în prezent o puternică înrîurire asupra întregii dezvoltări mondiale, devine factorul hotăriîtor al progresului societăţii umane. 2. Coordonarea planurilor economiei naţionale —principalul mijloc de dezvoltare cu succes şi de adincire a diviziunii internaţionale socialiste a muncii economic mondial socialist ne arată că, în etapa actuală, principalul mijloc de adîncire planificată a diviziunii internaţionale socialiste a muncii și de unire cît mai strînsă a eforturilor în producţie ale țărilor socialiste îl constituie coordonarea planurilor economiei naţionale. Coordonarea planurilor este activitatea de planificare comună, liber consimţită, a statelor socialiste, îndreptată spre folosirea maximă a avantajelor politice şi economice ale sistemului socialist, în vederea asigurării victoriei cît mai rapide a socialismului şi comunismului. Ea contribuie la înfăptuirea politicii partidelor comuniste şi muncitorești, care se întemeiază pe principiile ştiinţifice ale marxism-leninismului, pe analiza profundă a posibilităţilor şi După cum arată experienţa colaborării economice a ţărilor membre ale C.A.E.R., coordonarea planurilor trebuie îndreptată spre realizarea următoarelor = principii obiective, strîns legate între ele, ale dezvoltării diviziunii internaţionale socialiste a muncii: — o justă evaluare a proporţiilor obiectiv necesare pentru dezvoltarea economică a fiecărei ţări şi a sistemului mondial socialist în ansamblu, care să contribuie la realizarea echilibrului În economia fiecărei — asigurarea unei înalte eficienţe economice a diviziunii internaţionale socialiste a muncii, care îşi găseşte expresia în ritmul rapid de creştere a producţiei și în satisfacerea cît mai deplină a nevoilor populaţiei din fiecare ţară cu cheltujeli minime de muncă socială; a economiei fiecăreia din ţările socialiste, în vederea folosirii cît mai depline şi mai raţionale, în toate ţările, a premiselor naturale şi economice ale producției, inclusiv a resurselor de muncă; — lichidarea treptată a diferențelor formate în cursul istoriei între nivelurile de dezvoltare economică ale diferitelor. ţări, în primul rînd prin industrializarea ţărilor cu nivel relativ scăzut de dezvoltare economică şi prin folosirea la maximum a posibilităţilor interne ale fiecărei țări şi a avantajelor sistemului mondial socialist. Coordonarea planurilor economiei unei concordanţe permanente între nevoile sociale mereu crescînde şi cu o structură în continuă schimbare şi dezvoltarea producţiei materiale în fiecare ţară şi în întregul sistem mondial socialist. Coordonarea planurilor economiei naționale trebuie să cuprindă, în primul rînd, principalele ramuri (produse) ale producţiei în care specializarea şi cooperarea internaţională, datorită unor condiţii obiective, au şi vor continua să aibă un rol crescînd, precum şi transportul care deserveşte schimbul internaţional de mărfuri. Coordonarea planurilor va căpăta o importanţă tot mai mare pentru lărgirea şi întărirea legăturilor dintre economiile naţionale ale țărilor socialiste, pentru asigurarea reproducţiei lărgite planificate în fiecare ţară şi implicit în întregul sistem mondial socialist. Legătura reciprocă dintre economiile diferitelor țări, care rezultă din diviziunea muncii, trebuie să fie trainică și stabilă, întrucît nerealizarea ei, chiar şi de către o singură ţară, duce în mod inevitabil la nerealizarea ritmului şi în economia altor ţări socialiste. La coordonarea planurilor economiei naţionale trebuie să se ţină seama,-în cea mai mare măsură posibilă, de necesitatea de a asigura, în cadrul sistemului mondial socialist, producţia în cantităţi suficiente a principalelor produse pentru satisfacerea nevoilor ţărilor socialiste, ținînd seama de dezvoltarea continuă a comerțului lor cu alte ţări. internaţionale a muncii care asigură o cît mai mare eficienţă a productiei sociale în fiecare ţară socialistă şi în întreg sistemul mondial socialist, se schimbă sub influenţa a numeroși factori şi în primul rînd sub influenţa progresului tehnic. Luarea în considerare a principalelor tendinţe ale dezvoltării tehnice şi a rezultatului lor economic constituie ur element foarte important în elaborarea de către aceste ţări a planurilor de perspectivă şi în coordonarea lor. O metodă importantă a coordanării planurilor economiei naţionale, a specializării şi cooperării în producţie între ţările socialiste, o constituie elaborarea în comun a datelor „cu privire la producţia şi consumul principalelor produse în întregul lagăr socialist sau într-un grup de ţări interesate, întocmirea elculelor economice de sinteză. a analizelor şi variantelor de soluţionare a diferitelor probleme economice. La coordonarea planurilor de dezvoltare a economiei naționale trebuie de asemenea să se ţină seama de necesitatea de a asigura e chilibrarea balanţelor de plăţi. O mare importanţă pentru dezvoltarea cu succes a diviziunii internationale socialiste a muncii au rezervele materiale naţionale. Existenţa rezervelor face ca legăturile economice între ţări să fie mai trainice şi mai stabile. Ridicarea continuă a eficienţei coordonării presupune ca aceasta: — să se realizeze atît în mod bilateral cît şi multilateral. Totodată trebuie avut în vedere că în viitor — să cuprindă în primul rînd planurile de perspectivă, ceea' ce permite să se prevadă schimbările necesare în structura, tehnica producţiei etc., în vederea adîncirii şi perfecţionării diviziunii internaţionale socialiste a muncii; — să aibă loc în cursul întocmirii planurilor de către diferitele țări; — să prevadă măsuri care să asigure îndeplinirea de către fiecare ţară a obligaţiilor stabilite de comun acord în ce privește volumul şi termenele livrărilor reciproce, calitatea şi nivelul tehnic al produselor livrate etc.; ale unor ţări pentru rezolvarea unor probleme economice şi tehnice importante. Coordonarea tot mai adîncă a planurilor economiei naţionale ale țărilor socialiste presupune realizarea unităţii principiilor metodologice fundamentale de elaborare a indicatorilor de plan şi de evidenţă statistică în aceste ţări şi asigurarea, pe această bază, a comparabilităţii indicatorilor menţionaţi. 3, Principalele direcţii ale diviziunii raţionale a muncii în cele mai importante ramuri de producţie Perfecționarea continuă a diviziunii internaţionale socialiste a muncii pe baza coordonării planurilor presupune dezvoltarea accelerată a formelor ei înaintate, ca specializarea şi cooperarea în producţie în cadrul lagărului socialist. Specializarea interstatală înseamnă concentrarea producţiei unor produse de acelaşi fel în una sau în cîteva țări socialiste, în vederea satisfacerii nevoilor ţărilor interesate, ridicarea în legătură cu aceasta a nivelului tehnicii şi organizării producției, precum şi statornicirea unor relații economice stabile şi a cooperării în producţie între ţări. Specializarea internaţională a producţiei are ca urmare sporirea ei, reducerea pretului de cost, creşterea productivitaţii muncii, îmbunătăţirea calităţii produselor şi a caracteristicilor lor tehnice. Ca factori activi ai progresului tehnic, specializarea şi cooperarea internaţională în producţie contribuie la dezvoltarea industrială rapidă a tuturor ţărilor socialiste. „Specializarea și cooperarea internaţională au o mare importanță economică pentru dezvoltarea tuturor ramurilor economiei naționale şi îndeosebi pentru dezvoltarea construcţiilor de maşini, a industriei chimice, a siderurgiei şi metalurgiei neferoase. Pe baza specializării poate fi realizată asimilarea rapidă a celor mai noi tipuri de produse, legate de orientările moderne ale progresului tehnic. e.— O premisă deosebit de importantă a adîncirii în continuare a specializării și cooperării o constituie aplicarea pe scară largă a normalizării, tipizării şi standardizării, atît în interiorul ţărilor, cît și.pe scară internaţională, în primul rînd la materialele, piesele, subansamblurile și produsele finite pentru care este indicat să se organizeze producţia de masă şi în serii mari, în vederea satisfacerii nevoilor mai multor țări. Principalele condiţii pentru dezvoltarea în direcţii cît mai raţionale a diviziunii internaţionale a muncii în ramurile de materii prime, energetice şi de combustibil şi pentru asigurarea unui înalt ritm de creştere a acestora sînt: — lărgirea bazei proprii de materii prime şi energetice, în primul rind prin intensificarea şi sporirea eficienței lucrărilor de cercetare geologică a subsolului, efectuate, în caz de nevoie, prin eforturile comune ale mai multor ţări în diferite sectoare mari, cu perspective; — dezvoltarea prin toate mijloacele, în toate ţările, a extracţiei de materii prime deficitare în lagărul socialist, ţinind seama de condiţiile naturale și economice; — schimbul de experienţă tehnică înaintată în domeniul extracţiei şi folosirii economicoase a diferitelor materii prime, al sporirii coeficientului de extracţie a substanţelor minerale utile din zăcămintele în exploatare şi al ridicării randamentului de extracţie a componenților utili din materiile prime extrase; — sprijinul reciproc în dezvoltarea ramurilor industriale producătoare de materii prime, în special prin participarea financiară a statelor interesate în obţinerea de produse ale acestor ramuri; — dezvoltarea tehnicii în domeniul extracţiei de combustibili şi materii prime, precum şi în acela al producţiei materialelor de construcţii, în vederea reducerii cheltuielilor de exploatare, a îmbunătă- ţirii calităţii combustibililor şi maferialelor existente şi a introducerii unor noi tipuri de combustibili şi materiale, îndeosebi a celor sintetice; — folosirea complexă a resurselor hidraulice ale acestor ţări în vederea dezvoltării energeticii şi a transportului pe apă, precum şi a Eficienţa folosirii resurselor de materii prime şi energetice depinde în mare măsură de cheltuielile de transport pentru aducerea materiilor prime la locul de consum. Reducerea acestor cheltuieli se poate obţine prin: — prepararea materiilor chiar la locul de extracţie; — prelucrarea materiilor prime, în special în apropierea locului de extracție, pînă la un asemenea grad, care să asigure cheltuieli minime pentru producţie şi transportul ulterior, potrivit cu condiţiile și nevoile ţărilor respective, pe baza în- țelegerii între ele; i — dezvoltarea celor mai eficiente feluri de transport, în special a liniilor de transport de energie electrică şi a transportului prin conducte, ridicarea continuă a nivelului tehnic şi a productivităţii tuturor felurilor de transport. La coordonarea planurilor de dezvoltare a principalelor ramuri ale economiei naționale a ţărilor este, de asemenea, indicat să se pornească de la următoarele: a. Diviziunea internațională socialistă a muncii în ramurile producătoare de combustibili şi energie se va adînci tot mai mult şi va avea un rol din ce în ce mai mare în satisfacerea nevoilor de energie ale ţărilor socialiste. Ea presupune: — dezvoltarea, în întregul lagăr socialist, a producţiei de energie electrică într-un ritm înalt, care să depășească ritmul de dezvoltare a industriei; — dezvoltarea ramurilor industriale cu mare consum de energie în primul rind în apropierea surselor de energie ieftină, astfel ca să se reducă pierderile de energie electrică şi să se realizeze economii la construirea liniilor electrice de transport; 3 — reducerea transporturilor de cărbuni energetici în mäsura în care devine mai rentabilă înlocuirea lor cu transmiterea directă a energiei electrice prin cabluri; prime — trecerea treptată la interconectarea "sistemelor energetice ale unor grupuri de ţări, ca una din principalele direcţii înaintate ale diviziunii şi cooperării muncii sociale în lagărul socialist. Interconectarea sistemelor energetice ale ţărilor socialiste presupune lărgirea colaborării în domeniul livrărilor reciproce de energie electrică, precum şi în construcţia de mari capacităţi energetice şi linii de transport de energie electrică. socialiste a muncii în acest domeniu se pot schimba ca urmare a descoperirii unor noi feluri sau surse de energie, accesibile tuturor tärilor, precum și datorită modificării radicale a metodelor de folosire a așa-ziselor surse clasice de energie, b. Dezvoltarea diviziunii internationale socialiste a muncii în domeniul metalurgiei trebuie să contribuie în cea mai mare măsură la creşterea rapidă a producţiei de metale feroase şi neferoase în sortimentul necesar pentru satisfacerea nevoilor crescînde ale ţărilor, precum şi la reducerea cheltuielilor necesare pentru producţia de metal. Diviziunea muncii în industria metalurgică este determinată de necesitatea dezvoltării acestei ramuri în toate ţările socialiste, în funcţie de existenţa materiilor prime, a combustibilului tehnologic şi a surselor energetice, sau de posibilitatea unui import rațional de materii prime din alte ţări. Este indicat ca metalurgia cu ciclu complet să se dezvolte în primul rînd în ţările care sînt asigurate complet sau într-o măsură mai mare cu minereu şi combustibil tehnologic sau cel puţin cu una din aceste materii prime de bază. Ca urmare a dezvoltării diviziunii internaţionale socialiste a muncii în domeniul siderurgiei (inclusiv al extracției materiei prime metalurgice) creşte, pînă la proporţii optime posibile, ponderea semifabricatelor și a produselor finite (fontă, laminate, ţevi etc.) în schimbul internaţional de mărfuri din această ramură industrială. Este indicat ca diviziunea muncii în industria metalurgică să se realizeze astfel, încît să contribuie la o mai mare concentrare și la îmbunătăţirea indicatorilor tehnico-economici ai activității industriei metalurgice în ţările socialiste. Totuşi, ca urmare a lărgirii permanente a sortimentului de produse finite siderurgice şi ale metalurgiei neferoase, precum şi a necesarului diferit al industriei moderne, în felurite profile de laminate, mărci de oţel şi metale neferoase, este indicată îmbinarea optimă a marilor combinate metalurgice cu întreprinderi sau secţii de capacitate medie şi mică, care să corespundă nivelului tehnic modern şi să fie destinate producţiei unor partide mici de produse finite. Pentru asigurarea unor serii optime de fabricaţie şi, prin aceasta, a folosirii eft mai eficiente a utilajelor de laminare în toate ţările, sînt indicate specializarea producţiei de laminate pe profile, precum -şi schimbul de asemenea profile. În vederea creării condiţiilor pentru economisirea de/metal în construcţiile de maşini şi în alte ramuri, este necesară lărgirea considerabilă a producţiei oțelurilor de calitate, a tablei, ţevilor, profilelor îndoite şi a altor profile moderne de laminate, pe baza specializării internaţionale. c. Este indicat ca producţia de produse chimice, în special de mase plastice şi de alte materiale sintetice, precum şi cea de îngrășăminte minerale, să fie dezvoltată într-un ritm accelerat în toate ţările socialiste. Fiecare ţară îşi dezvoltă produc- ţia de produse chimice folosind cu precădere materii prime proprii. Pavalel cu aceasta, se dezvoltă şi producţia produselor din materii prime a căror folosire este avantajoasă chiar în condiţiile transportului la distanţe mari, prelucrarea acestor materii prime asigurînd valorificarea lor complexă. Lărgirea sortimentului produselor industriei chimice şi necesitatea cre- ării unor mari unităţi de producţie presupun adîncirea specializării internaţionale și a colaborării economice în această ramură şi în primul rînd în producţiile care necesită investiţii mari şi utilaje speciale, precum şi un schimb de sortimente de produse fabricate (coloranţi, reactivi chimici, preparate farmaceutice etc.) d. Industria constructoare de ma- şini se dezvoltă în toate ţările socialiste, folosind avantajele specializării şi cooperării internaţionale. La se ţină seama de necesitatea creşterii accelerate a construcţiilor de mașini în ţările în care această ramură este relativ mai putin dezvoltată. Sporirea volumului producţiei industriei constructoare de maşini, concomitent cu apariţia de noi ramuri de producţie şi produse, lărgi-. rea continuă a sortimentului şi ridicarea nivelului tehnic al produselor fabricate, necesită o adîncire Specializarea și cooperarea constituie o condiţie ifiportantă pentru introducerea rapidă a tehnologiei înaintate, pentru mecanizarea şi automatizarea completă a producţiei, pentru asimilarea în cadrul lagărului socialist a producţiei întregii nomenclaturi de maşini moderne din punct de vedere tehnic şi pentru continua lor perfecționare tehnică. Specializarea producţiei de mașini intre ţările socialiste nu trebuie să se limiteze la anumite produse sau tipo-dimensiuni. Este indicat ca, în perspectivă, principala atenţie să fie concentrată asupra specializării pe principalele grupe şi tipuri de produse ale industriei, constructoare de mașini (cu construcţie şi tehnologie similară), precum și asupra specializării și cooperării în fabricarea de utilaje: complete şi de utilaje pentru linii întregi de producție. Aceasta creează condiții mai bune pentru concentrarea produc- ției, pentru introducerea tehnicii şi tehnologiei moderne, precum şi pentru îmbunătăţirea organizării producției; aplicarea standardizării, tipizării şi normalizării. i Una din direcțiile de perspectivă ale diviziunii muncii în constructiile de maşini este de asemenea specializarea și cooperarea în producția de subansambluri şi piese. Nu estė însă obligatoriu ca țara care se specializează în fabricarea unui produs finit să producă toate piesele de completare. Este rațional ca produc- ţia de piese şi elemente să fie ora ganizată cu precădere în întreprin= deri specializate. La specializarea pe produse, tările care fabrică anumite tipuri de produse pentru alte ţări trebuie să asigure satisfacerea deplină a necesităţilor ţărilor consumatoare, inclusiv necesarul de piese de comple= tare, un nivel tehnic înalt al mazi= nilor şi utilajelor fabricate, precum şi livrarea pieselor de schimb necesare. În ţările cu o bază metalurgică insuficientă, este indicat să se dezvolte cu precădere producţia de produse cu un consum mic de metal şi cu un volum relativ mare de muncă. În ţările care dispun de o bază metalurgică dezvoltată, este indicat să se dezvolte atît producţia de maşini cu un consum mare de metal, cît şi aceea cu un volum mare de muncă. Specializarea construcțiilor de maşini în fiecare ţară, în special a producţiei de utilaj tehnologic, se înfăptuieşte ţinîndu-se seama de actuala structură pe ramuri a economiei naţionale a ţărilor şi de îmbunătățirile ce se prevăd în această structură, Specializarea construcţiilor de ma- şini se înfăptuieşte. ţinîndu-se seama de extinderea maximä a folosirii de noi materiale, în special de materiale produse de industria chimică. e. Specializarea producției de obiecte de larg consum -este indicată atunci cìnd volumul total al necesităților de diferite sortimente sau modele în ţara respectivă se află şi se va menţine în anii următori sub optimul unei producţii raţionale, în condiţiile nivelului dat al tehnicii, Specializarea internaţională a producţiei obiectelor de consum trebuie să fie înfăptuită pe bază de în- țelegere între ţările interesate, în vederea satisfacerii maxime a nevoilor populaţiei din aceste ţări, tinîndu-se seama de creșterea productiei în serie și de, lărgirea, prin toate mijloacele, a schimbului de astfel de mărfuri, pentru îmbogățirea sortimentului pe pieţele interne. Industria alimentară a fiecărei ţări a lagărului socialist se dezvoltă şi se specializează astfel, încit să asigure prelucrarea cît mai completă a materiilor prime agricole locale. f. Dezvoltarea continuă a agriculturii în ţările socialiste este determinată de necesitatea de a spori cît mai mult producţia de produse alimentare şi materii prime agricole, pentru a se asigura oamenilor muncii din aceste ţări cel mai înalt nivel de trai din lume. Întrucît țările socialiste nu sînt în aceeaşi măsură asigurate cu terenuri agricole; socotite pe cap de locuitor, şi date fiind deosebirile de condiţii pedoclimatice, schimbul de produse agricole între aceste ţări se va menţine şi se va dezvolta în continuare, Aceasta determină necesitatea coordonării planurilor, ținindu-se seama de posibilităţile dezvoltării continue a specializării între ţările socialiste în domeniul producţiei agricole şi pornindu-se de la interesele şi posibilităţile acestor ţări. În acelaşi timp, problema specializării agriculturii trebuie rezolvată avînd în vedere cea mai mare sporire posibilă a producției de cereale şi de produse animaliere în fiecare ţară socialistă. Sporirea producţiei agricole şi ridicarea eficienţei acesteia presupun, de asemenea, coordonarea planurilor şi cooperarea în producție a ţărilor socialiste în domeniul construcţiilor de maşini agricole, al producţiei de mijloace chimice pentru agricultură, al producţiei de furaje sintetice, precum şi lărgirea schimbului de 4. Asigurarea unei înalte eficienţe economice a diviziunii internaţionale socialiste „Diviziunea. internaţională socialistă a muncii asigură creşterea eficienței producţiei sociale și prin aceasta contribuie la îndeplinirea cu succes a sarcinilor politico-economice stabilite de partidele comuniste şi muncitoreşti în fiecare etapă a dezvoltării istorice. Eficiența producţiei sociale în sistemul mondial socialist se manifestă în ritmul înalt şi stabil al creşterii producţiei, ritm care permite satisfacerea tot mai deplină a nevoilor crescînde ale popoarelor tuturor ţărilor socialiste și eliminarea continuă a deosebirilor dintre nivelurile lor economice. O condiţie a unei înalte eficienţe economice a diviziunii internaţionale a muncii în sistemul mondial socialist este realizarea unor propor- ţii raţionale ale producţiei, prij coordonarea planurilor ţărilor, înclusiv repartizarea teritorială cît mai rațională a capacităţilor de producţie pentru fabricarea de produse similare sau reciproc înlocuibile. ' Criteriul principal al eficienței economice a diviziunii internaţionale socialiste a muncii este creşterea productivităţii muncii sociale, adică realizarea unor cheltuieli minime de materiale şi muncă la fabricarea şi transportarea unui produs dat. Reducerea cheltuielilor în toate țările în cadrul adîncirii diviziunii internaţionale socialiste a muncii se obține prin specializarea producţiei, prin concentrarea ei optimă, ridicarea nivelului ei tehnic, folosirea mai bună a investiţiilor, utilajelor, materiilor prime, combustibilului, forței de muncă şi a cadrelor calificate, printr-o mai raţională repartizare a forțelor de producție, prin îmbunătăţirea calității produselor fabricate etc. Sporirea eficienţei producţiei sociale pe baza perfecționării diviziua muncii nii internaţionale socialiste a muncli corespunde pe deplin atît intereselor naţionale ale ţărilor socialiste, cît şi intereselor lor generale. Cointeresarea fiecărei ţări socialiste în adincirea diviziunii internaţionale a muncii, eficientă din punctul de vedere al sistemului mondial socialist în ansamblu, va fi asigurată, în caz de nevoie, prin forme ĉorespunzătoare de colaborare şi ajutor din partea altor ţări socialiste. Calculele privind eficiența econo- ` a producţiei în țările socialiste, precum şi eficiența economică a comerțului exterior sînt folosite Ja coordonarea planurilor țărilor, ca un criteriu important, deşi nu unic, pentru fundamentarea căilor raţionale de adincire a diviziunii internaţionale socialiste a muncii. Una din principalele metode. de apreciere a variantelor specializării producţiei o constituie atît calculele privind reducerea cheltuielilor curente pentru fabricarea şi.transportul produselor specializate, cît și cele privind reducerea cheltuielilor de investiţii specifice, ţinîndu-se. - seama de factorul timp şi de termenele de recuperare. Totodată, indicatorii valorici trebuie să fie completați printr-un sistem de calcule tehnico-economice comparabile şi de indicatori naturali, care să permită să se facă o caracterizare multilaterală, din punct de vedere al eficienţei economice, a diferitelor variante ale specializării internaţionale a producţiei. Avind în vedere că măsurile pentru specializarea şi cooperarea în producţie se elaborează pe o perioadă îndelungată, la compararea indicatorilor valorici şi tehnico-econo- (Continuare în paz. IV-a) SCINTELA Nr. 5562 Principii (Urmare din pag. III-a) mici trebule să se prevadă modificările posibile în perspectivă a acestor indicatori sub influenţa progresului tehnic. Paralel cu calculele de eficienţă economică, la perfecţionarea diviziunii internaționale socialiste a muncii se ține cont şi de necesitatea asigurării folosirii depline a forde plăţi, de rolul producţiei respective în creşterea productivității muncii sociale în întreaga economie naţională și în asigurarea egalizării nivelurilor de dezvoltare economică a ţărilor, de necesitatea întăririi capacităţii de apărare şi de alţi factori. La creşterea continuă a eficienţei economice a producţiei sociale în lagărul socialist contribuie colaborarea tehnico-știinţifigă tot mai largă a statelor socialiste şi îndeosebi: le fundamentale ale diviziuni kesas socialiste a muncii — transmiterea experienţei înaintate și a realizărilor în toate domeniile producţiei, ştiinţei şi tehnicii, precum şi ajutorul reciproc în domeniul pregătirii cadrelor; — specializarea şi coordonarea lucrărilor de cercetări și de proiectări, ca una din principalele laturi ale specializării raţionale a productiei însăşi; — lucrările comune de cercetări formelor organizatorice ale lucrărilor colective, concentrarea forţelor tehnico-știinţifice prin specializarea şi coordonarea lucrărilor în vederea rezolvării problemelor celor mai importante pentru accelerarea dezvoltării economice; — schimbul de experienţă în domeniul organizării producţiei şi al conducerii economice în întreprin= qeri şi în organele de conducere. 5. Îmbinarea specializării internaţionale a producţiei şi a dezvoltării complexe a economiei diferitelor ţări socialiste În sistemul economic mondial socialist există condiţii favorabile nu numai pentru adîncirea consecventă şi planificată a diviziunii muncii între ţări, ci şi pentru formarea în fiecare din aceste țări a unui complex raţional de ramuri economice interdependente, care se completează reciproc. a înseamnă că economia naţională a ţărilor socialiste trebuie să aibă o structură cu multe ramuri, care să îmbine într-un complex optim industria şi agricultura, ramurile extractive şi de producţie şi producţia obiectelor de consum şi care să contribuie la creșterea ritmului şi eficienţei dezvoltării lor economice, Specializarea internaţională, pretum și dezvoltarea complexelor economiei naționale în diferite ţări socialiste se condiționează reciproc. Numai pe baza îmbinării lor armonioase poate fi asigurată folosirea cît mai deplină şi mai economicoasă a forțelor de producţie ale fiecărei țări socialiste și ale întregului lagăr socialist în ansamblu. Tendinţa spre crearea unui complex închis al economiei naţionale, în dauna adîncirii diviziunii internaţionale raţionale a muncii, ca şt%dimpotrivă, specializarea internaţională unilaterală a economiei, pot duce la scăderea eficienţei și încetinirea ritmului dezvoltării economice atit a diferitelor țări socialiste luate în parte, cît şi a sistemului în ansamblu. Complexele economiei naţionale, ca şi specializarea internaţională a producției se formează treptat, pe baza folosirii cît mai eficiente, din punctul de vedere al diferitelor ţări și al întregului sistem socialist, a următorilor factori principali: — capacităţile de produrţie existente şi cele prevăzute a fi puse în funcţiune; resursele de muncă, posibilitățile de creştere a numărului — nivelul atins al venitului naţional, al acumulărilor şi consumului în economia naţională, posibilităţile de ridicare a nivelului acestora și interne; pedoclimatice; Pătrunzin i in raport cu alte țări, comunicațiile internaționale existente şi posibilitătile dezvoltării lor viitoare; — legăturile economice existente cu ţările socialiste şi cu alte ţări ale lumii, posibilitățile de a lărgi aceste legături şi de a stabili altele noi. Totodată nu trebuie supraapreciat rolul condiţiilor naturale şi al tradițiilor istorice; folosirea lor cit mai eficientă şi mai deplină trebuie însoţită de crearea unor noi condi- ţii şi tradiţii, potrivit cu sarcinile construcţiei socialiste şi comuniste, Este indicat ca în fiecare ţară, complexul economiei naţionale să fie dezvoltat astfel, încît nivelul economic al ţării să crească neîncetat, Aceasta presupune, în primul rînd, dezvoltarea maximă, în fiecare ţară, a industriei socialiste, ca ramură conducătoare a economiei naţionale, asigurarea creșterii cu precădere a producţiei mijloacelor de producţie. Crearea unui complex optim al economiei naţionale în fiecare ţară presupune: — dezvoltarea industriei autohtone de combustibili, energetice şi de materii prime pe baza folosirii maxime a resurselor proprii, ţinîndu-se seama de eficiența economică din punctul de vedere al intereselor tării şi ale întregului lagăr socialist; — sporirea ponderii ramurilor industriale care constituie baza progresului tehnic în economia naţio= nală, în special a industriei conștruc= “ţiilor de maşini şi a industriei chimice; — dezvoltarea industriei materialelor de construcţii, a industriei ușoare şi alimentare, care se bazează pe materii prime autohtone şi care satisfac nevoile interne de bază; — dezvoltarea transportului şi telecomunicaţiilor moderne; — dezvoltarea agriculturii, care să asigure în cea mai mare măsură po= sibilă satisfacerea nevoilor ţării în produse alimentare, furaje și materii prime pentru industrie; sporirea în acest scop a caracterului intensiv al principalelor culturi agricole în toate țările și luarea în cultură a terenurilor agricole nefolosite; — asigurarea deplină de lucru pentru populaţia aptă de muncă; tainele M — dezvoltarea industrială accelerată a regiunilor cu nivel economic scăzut; : — folosirea multilaterală a avantajelor specializării internaționale a producţiei în cadrul lagărului socialist şi a posibilităţilor de lărgire a comerţului cu statele capitaliste. În ramurile de producţie care se dezvoltă în toate ţările socialiste sau în majoritatea lor, este indicată adincirea specializării interstatale pe diferitele feluri de produse. În dezvoltarea specializării se ţine seamă nu numai de nevoile ţărilor socialiste, ci şi de posibilităţile de export în afara sistemului mondial socialist. Paralel cu dezvoltarea complexă a economiei naționale a fiecărei țări, a muncii contribuie la formarea unor complexe de producţie la care participă mai multe ţări socialiste. 6. Lichidarea diferenţelor formate în cursul istoriei între nivelurile de dezvoltare economică a ţărilor socialiste Țările sistemului mondial socialist au păşit la construirea societăţii socialiste, pornind de la niveluri diferite în dezvoltarea forţelor lor de producţie. Din însăşi natura socialismului decurge în mod legic necesitatea egalizării nivelurilor lor economice. Asigurarea celui mai înalt nivel de trai din lume tuturor popoarelor statelor socialiste, a trecerii tuturor ţărilor la comunism mai mult sau mai puţin în acelaşi timp este posibilă numai prin crearea premiselor de producţie necesare pentru aceasta. Premisele materiale ale construirii comunismului se creează prin munca constructivă a poporului fiecărei ţări, prin mărirea permanentă a aportului lui la cauza comună a întăririi sistemului socialist, Lichidarea diferențelor dintre nivelurile de dezvoltare economică contribuie la folosirea mai deplină a avantajelor diviziunii internaţionale socialiste a muncii, fiind în același timp unul dintre factorii accelerării ritmului de dezvoltare economică a întregului sistem socialist în ansamblu. Ea contribuie la formarea unor proporții optime ale reproducţiei lărgite în cadrul sistemului mondial socialist. În procesul construirii socialismului şi comunismului se lichidează diferenţele esențiale dintre nivelurile de dezvoltare a forţelor de produc- ție naţionale, diferenţe legate de condiţiile istorice ale dezvoltării economice a ţărilor în capitalism. Țärile socialiste se vor apropia între ele în ceea ce priveşte volumul venitului naţional și al producţiei industriale, socotite pe locuitor, în ceea ce priveşte eficiența producției agricole, nivelul productivităţii muncii şi principalii indici ai nivelului de trai al populaţiei. Aceasta presupune, în ultimă analiză, dezvoltarea mai rapidă a ţărilor cu un nivel economic maj puțin ridicat în comparaţie cu celelalte ţări socialiste. Dar egalizarea nivelurilor de dezvoltare economică a ţărilor nu înseamnă. înlăturarea tuturor deosebirilor care decurg din particularitățile resurselor naturale şi ale condiţiilor climatice, din particularitătile naţionale ale structurii consumului şi ale modului de viată al populaţiei. O condiţie a creşterii rapide a economiei şi a nivelului de trai al populaţiei ţărilor mai puţin dezvoltate din punct de vedere economie este folosirea cît mai deplină a avantajelor orînduirii sociale socialiste şi ale sisternului mondial socialist, colaborarea frăţească şi ajutorul reciproc. Aceasta presupune mobilizarea maximă a resurselor interne în ţările socialiste mai puţin dezvoltate din punct de vedere economic, un nivel relativ mai înalt al acumulărilor de producţie în economia lor, creşterea necontenită a înz zestrării tehnice a economiei naţionale, creșterea numărului persoanelor apte de muncă ocupate în producțţie, asigurarea creşterii rapide a productivităţii muncii sociale. La sporirea eficacităţii eforturilor depuse de aceste ţări în vederea ridicării rapide a economiei lor nationale, celelalte ţări socialiste contribuie prin: — transmiterea celor mai noi rea- — acordarea de ajutor în proiectarea de întreprinderi moderne din punct de vedere tehnic, în efectuarea de cercetări geologice, în pregătirea de cadre calificate; — livrări de utilaje industriale, în special de utilaje complete pentru întreprinderile industriale, ajutor la montarea şi punerea la punct a acestor utilaje; — acordarea de credite şi alte forme de ajutor.. Aceluiaşi scop îi serveşte și colaborarea în domeniul construirii de obiective industriale, al valorificării resurselor naturale şi al asigurării necesităților de materii prime, combustibil şi energie electrică, Industrializarea socialistă, care prevede dezvoltarea industriei grele cu pivotul ei — construcţiile de maşini, constituie principala cale de lichidare a înapoierii tehnico-econamice, cale verificată de experienţa Uniunii Sovietice şi a celorlalte state socialiste. înfăptuirea industrializării este mult accelerată şi înlesnită prin folosirea avantajelor diviziunii internaționale socialiste a muncii, Colaborarea economică și tehnico- ştiinţifică între statele socialiste, întrajutorarea lor, organizarea diviziunii muncii între ele, trebuie să contribuie în cea mai mare măsură la consolidarea complexelor economiei naţionale și la lărgirea produc- ției în țările mai puţin dezvoltate, De pe urma colaborării frăţești multilaterale cîştigă fiecare ţară socialistă, sistemul mondial eriala în ansamblu. 7. Diviziunea muncii şi schimbul de mărfuri între tările socialiste Diviziunea internaţională soclalistă a muncii constituie baza schimbului de mărfuri între ţările socialiste, schimb care se întemeiază pe principiul echivalenţei, @ Un drum nou în cercetările extragalactice ®© Ce sint radiogalaxiile şi galaxiile albastre? 9 Cum s-au născut stelele? O Astronomia și tehnica rachetelor O Colaborarea romino-sovietică în domeniul astrofizicii Numele academicianului Victor A, Ambarţumian s-a impus de mult în lumea științifică interna atio nală. Preşedinte al Academiei de Științe a R. Armene şi preşedintele Uniunii Astronomice Inter; naţionale, V. Ambarţumian este unul din cei mai eminenţi savanţi contemporani. Cercetările sale de răsunet în domeniul astrofizicii namicii stelare, al astronomiei extragalactice şi în alte capitole ale astronomiei contemporane au creat noi direcţii de orientare, au răsturnat tradiționale, unanim acceptate. Noua interpretare a formării corpurilor cereşti — nu printr-o com cenirare a materiei difuze, cum s-a crezut în ge- — Care sînt direcţiile principale ale cercetărilor în. curs la observatorul din Biurakan, pe care-l, conduceți? — l-am întrebat pe V. A. Ambarţumian. — Observatorul din Biurakan se ocupă mui ales de problemele astronomiei extragalactice şi ale astronomiei stelare. În domeniul astronomiei extragalactice ne ocupăm de corpurile cerești care sint situate în afara sistemului nostru astral, a Galaxiei noastre. — E vorba deci de galaxiile îndepărtate? Ce probleme şi-au propus să elucideze cercetările dv? — Ne-am propus să explicăm natura, originea şi legile dezvoltării galaxiilor, cu alte cuvinte, ale uriaselor sisteme stelare din care se compune acea parte a Universului care este accesibilă cercetărilor în momentul de faţă. Fireşte, toate aceste probleme sînt spinoase şi complexe. Ele nu pot fi rezolvate numai prin activitatea observatorului nostru, De aceea o foarte mare importanță o are pentru noi coopezarea cu alte observatoare din Uniunea Sovietică şi din alte țări. — Vă referiți, probabil, la faptul tate asupra unor corpuri cereşti care se află într-o stare de instabilitate? — Sau într-o stare de schimbări extrem de rapide. Cum se întîmplă întotdeauna în natură, în procesul evoluției există momente cruciale cînd se maturizează condiţiile cara duc la schimbări radicale în propustătile corpurilor. În aceste periîndepăr-: stelelor, teoretice, al diconcepții cerești, Convorbire cu astrofizicianul acad. V. A. AMBARȚUMIAN oade, procesele evoluției se petrec foarte rapid. Am putut constata că asemenea momente cruciale intervin şi în viaţa galaxiilor. De exemplu, aşa numitele radiogalaxii, deci acele galaxii care emit unde radio anormal de puternice, (de aceea sint şi denumite radiogalaxii) de sute de mii de ori mai puternice decit galaxia noastră, Nebuloasa Andromeda sau Norul lui Magelan (vecinele noastre). Radiogalaxiile nu sint altceva decit asemenea faze ale dezvoltării sistemelor stelare. -— Este cunoscut că astrofizicianul american, W. Baade care a dovedit pentru prima oară existența radiogalaxiilor observînd că ele au însuziri de dualitate, ca şi cum ar exista două galaxii în acelaşi spatiu, a tras concluzia că radiogalaziile sînt rezultatul ciocnirii a două galaxii. Care este punctul dv. de vedere în această problemă? — Am observat la Blurakan că toate radiogalaziile cercetate sint galaxii supragigante. Se știe că galaxziile supragigante sint într-un număr destul de mic iață de galaxiile pitice. Nu e deci deloc probabil să se îi ciocnit două galaxii supragiganie. Nu se puteau ciocni decît două galaxii pitice, care sînt mult mai numeroase. Se ivea deci în. teoria lui Baade o contradicţie. Noi am emis ipoteza după care ileneral pînă în prezent, ci dimpotrivă, prin împrăştierea în spaţiul întreg a unei substanţe stelare extrem de concentrate, ipoteza despre originea descoperirea explicare a radiogalaxiilor, indicarea criteriului de determinare a vîrstei stelelor etc., Ambarțumian ca pe un cercetător de seamă al lumii cosmice. E şi firesc ca o discuție cu Ambar- țumian să se transforme într-o palpitantă călătorie prin Marele Univers, oferindu-ne un tablou cu totul nou asupra naşterii și evoluţiei asociaţiilor de stele, noua îl definesc pe corpurilor xezultutul este unei dezvoltări interioare proprii. De care radiogalaxie aici dualitatea constatată. Astfel iau naștere în interiorul galaxiei supragigante noi obiecte care, ulterior, se transiormă în corpuri cerești. Radiogalazxiile sint o tază foarte importantă în viața galaxiilor, reprezentind o fază tranzitorie a lor. În direcţia Constelaţiei Fecioarei s-a observati într-un roi foarte bogat de galaxii că o N.G.C. (Noul catalog general) 4685, galaxie gigantică de formă eliptică dă unde radio foarte puternice. Spre deosebire de alte galaxii, în această radiogalaxie s-au observat jeturi puternice. Jeturile se formează din exploziilə care au avut loc în nucleul central de pe urma cărora apar 3 condensări. Radiațiile sint emise de aceste condensări care, de fapt, sînt mici galaxii. Intensa activitate a nucleelor galaxiilor supragigante o dovedește faptul că radiogalaxiile sint de obicei membrii cei mai strălucitori ai îngrămădirilor din care tac parte. Dacă rolul are o galaxie evident dominantă, aceasta este de obicei chiar radiogalaxiu, marile îngrămădiri conţin galaxii supragigante, numai o mică parte din ele sînt radiogalaxii. În felul qacesta activitatea radioemiţătoare trebuie să fie o fază relativ scurtă în istoria dezvoltării galaxiilor. Trebuie înțeles că degajarea ds agenţi radioemițători reprezintă un fenomen care însoţeşte eliminarea unor mase mai puternice din nu- La adîncirea planificată a diviziunii muncii între ţările socialiste este menită să contribuie organizarea corespunzătoare a livrărilor de mărfuri şi a relaţiilor de decontare pe cleu și care au loc, posibil, doar într-o anumită etapă a unui sau alui proces cosmic. În sprijinul ipotezelor noastre am mai descoperit, de asemenea, o nouă categorie de corpuri cerești în afară de galaxii, așa-numitele galazii albastre. — Cum se formează aceste galaxii albastre? — Galasxiile albastre sînt sisteme stelare mici care apar în sinul unor galaxii mult mai mari și sînt aruncate apoi în afara perimetrului galaxiei, Studierea galaxiilor albastre duce la elucidarea problemelor de care am vorbit. — V-am ruga să ne vorbiţi acum de cea de-a doua direcție în cercetările dv.: astronomia stelară. — Observatorul nostru continuă, în același timp, cercetările sale mai vechi în legătură cu originea şi evoluţia anumitor stele. Aceste cercetări au dus, la timpul lor, la stelare şi la stabilirea certă că, în momentul de fată, în Galaxia noastră procesul de formare al stelelor este în curs. Noile cercetări ale observatorului nostru, în aceste domenii, sînt consacrate studierii izvoarelor energiei radiate de stelele tinere. — Orientarea tradițională a cosmogoniei ne-a deprins încă de pe băncile şcolii cu ideea după care corpurile cereşti s-ar fi format prin concentrarea unei substante difuze, dispersate în întregul Univers (Kant, Laplace etc.). Ce idei stau la baza concepției dv? puncte de vedere. După primul, ga- Jaxiile ar fi apărut din condensarea unei materii difuze. Din punct de neavînd la bază nici un fel de date, cu toate că pînă de curind era comun acceptată în lumea ştiinţifică, nu avea nici o valoare științifică. Pur şi simplu eram obișnuiți că totul se naşte din haos, iar haosul ni-l reprezeniam ca o stare diiuză, dispersată a materiei. Nu există date care să vorbească de haos, sau de concentrarea substanţei difuze. După al doilea punct de vedere, exprimat de noi, procesul dezvoltării merge într-o direcție cu totul contară adunării substanței în galaxii. Date de observaţie sînt prea puţine pentru a construi o teorie completă, Ele ne arată, totuşi, cu certitudine, că procesul dezvoltării are loc pornind de la substanța mai densă spre o substanță mai puţin densă. La noi s-a născut idsea că starea stelară a materie! este precedată de e stare supradensă. Faptul că steuternaționale dezvoltării diviziunii muncii, trebuie perfecţionate neîncetat formele relaţiilor martă-bani între țările - socialiste. Realizarea practică ya recomandărilor cu privire la specializarea şi cooperarea internaţională, adoptate de organele competente ale ţărilor, presupune încheierea de acorduri comerciale şi de alte acorduri bilaterale și multilaterale pe termen lung, care să prevadă volumul şi condiţiile de livrare a produselor specializate, precum şi responsabilitatea părţilor pentru îndeplinirea obligaţiilor de livrare a acestor prog duse, pentru nivelul lor tehnic, calitatea şi termenele de livrare. În acelaşi „timp este indicat să se in-i inche-: ierea de acorduri multilaterale co-; troducă treptat în practică merciale şi de plăţi. Coordomarea multilaterală a planurilor şi recomandărilor cu privire la specializarea şi cooperarea producţiei, întemeiate pe această coordonare, trebuie să asigure echilibrarea relaţiilor de plăţi ale fiecărei ţări socialiste, în special pe baza extinderii tot mai largi a formelor de decontări multilaterale. Totodată trebuie să se ţină seama de faptul că echilibrarea balanței de plăți nu însearană echilibrarea plă- ţilor reciproce pe grupe de mărfuri şi pe produse. îndeplinirea obliga- ţiilor cuprinse în acordurile comerciale şi în alte acorduri, îndeosebi în ceea ce priveşte volumul livrărilor, calitatea mărfurilor şi termenele de livrare convenite, trebuie considerată ca o îndatorire primordială a statelor socialiste, Trebuie perfecţionat continuu sistemul de formare a prețurilor pe piaţa mondială socialistă, potrivit cu cerinţele adîncirii planificate a diviziunii internaţionale socialiste a muncii, ale lărgirii permanente a schimbului de mărfuri, accelerării dezvoltării economiei mondiale 'socialiste, creîndu-se concomitent condiții pentru trecerea treptată la o bază proprie de preţuri. Principiile fundamentale ale diviziunii internaționale socialiste a muncii constituie o expresie a legităților generale de dezvoltare a sistemului mondial socialist. Ele decurg din caracterul relaţiilor între ` statele socialiste, din nivelul atins de aceste state în dezvoltarea forțelor de producție şi în colaborarea ecanomică, şi ţin seama de sarcinila economice şi politice concrete care stau în faţa diferitelor ţări şi a întregului sistem mondial socialist, continue a colaborării economice dintre ţările socialiste şi a acumu= expuse cu privire la diviziunea internaţională socialistă a muncii vor fi perfecţionate, completate şi precizate, lele se găsesc în vecinătatea nebuloaselor poate îi interpretat şi astfel: stelele şi nebuloasele apar simultan din materia prestelară de origine hiperonică. Din aceeaşi materio s-ar pulea să se nască şi întregi galaxii. Trebuie să mai observăm că mai toate galaxiile mari au în centru un nucleu, Cercetările arată că, după toate probabililăţile, aceste nuclee reprezintă centrul activității cosmogonice. S-ar părea că tocmai aceste nuclee ejectează din ele materia din care se iormează, mai tirziu, stelele sau galaxiile noi. Probabil, astiel apar și tinerele galaxii albastre de cure am pomenit. Deci, dacă nucleele elimină mase de materie care se transiormă apoi în galaxii întregi, dacă nucleele se divizează, devine posibilă ideea apariției sistemelor multiple şi a unor grupuri întregi în urma divizării unui nucleu primar în citeva nuclee tormate din substanța supradensă. Este posibil ca această diviziune să se iacă treptat, la scări tot mai mari, oferind astfel tabloul unui uriaș mecanism al extinderii permanente a tuturor formațiunilor din Univers, expansiunea metagalaxiei iind de aceeași natură ca şi aceea a roiurilor de galaxii. — După cum se observă, astronomia contemporană pătrunde tot mai adînc în Marele Univers. Dar aceasta presupune, desigur, o perfectionare continuă, neîntreruptă, a mijloacelor de cercetare. Ce perspective deschide astronomiei tehnica sputnicilor, a rachetelor, a navelor cosmice? — Corpurile cerești care se găsesc într-o stare de nestabilitate sau în procesul unei dezvoltări dinamice, rapide, emit foarte intense radia- ţii ultraviolete. Anumite părți din această radiație sînt absorbite de atmosferă și nu pot îi observate. Studiul acestor radiații are o mare importanță pentru toate domeniile astrofizicei şi, în particular, pentru elucidarea problemelor amintite. Aceasta se poate face însă numai atunci cînd vom avea observatoare astronomice plasate în afara atmosferei terestre. De aceea, lansarea în Cosmos cu ajutorul rachetelor a unor observatoare astronomice automate va însemna o nouă fază în dezvoltarea ştiinţei noastre. E vorba deci de obse:vatoarele cosmice care vor cerceta nu numai spaţiul în care s8 vor aila, ci şi stelele și galaxiile îndepărtate. În acest sens trebuie create și telescoape automate de o construcție originală. Sint sigur că în anii următori vom í} martorii lan- PLECAREA TOVARĂŞULUI 1. RUSZNYAK, PREŞEDINTELE ACADEMIEI DE ȘTIINȚE A R. P. UNGARE La invitaţia Prezidiului Academiei R. P. Romiîne, între 1—16 iunie ne-a vizitat ţara acad. István Rusznyak, preşedintele Academiei de Ştiinţe a R.P. Ungare. În ziua de 15 iunie acad. I. Rusznyak a făcut o vizită la Prezidiul Academiei: R. P. Romine, unde a fost primit de acad. Atanase Joja, Academiei. În seara aceleiaşi zile Prezidiul Academiei a oferit o masă în cinstea oaspetelui, În ziua de 16 iunie, acad. I. Rusznyak a părăsit tara. La aeroport, a fost condus de acad. A. Joja şi de alți. academicieni. A fost de faţă György Jenő, însărcinat cu afaceri ad-interim al R.P. Ungare la Bucupreşedintele Academiei R. P. Ro- reşti. mine, şi de membri ai Prezidiului (Agerpres) Do Oe Primirea de către “tovarășul Stefan Voitec a senatorului belgian Jean Vineri ia amiază tovarăşul Ştefan Voitec, președintele Marii Adunări Naţionale, a primit la Palatul Marii Adunări Naţionale pe senatorul belgian Jean Deboucaquoy, care se află în R.P. Romînă la invitaţia TIT Re INFORMAŢII e Simbătă a părăsit Capitala, plecind spre Grecia, o delegaţie a Uniunii arhitecţilor din R.P. Romină, compusă din Horia Maicu, arhitect-sef al oraşului Bucureşti, Tiberiu Ricci, arhitect specialist în săli de spectacole, pentru a participa la Colocviul internaţional asupra speclacolului pentru marele public, e Simbătă au părăsit ţara, plecind în Belgia, acad. E, Condurachi, directorul Institutului de Arheologie al Academiei R. P. Romiîne, și prof, univ, Ð. Pippide, pentru a participa la adunarea generală a Uniunii academice internaționale, ce va avea loc la Bruxelles, intre 18—22 iunie, (Agerpres) — O çp 9— Sporesc mijloacele de autotransport Zilele acestea, întreprinderile regionale de transporturi auto din tară au primit un nou lot de peste 300 autocamioane, autobasculante, remorci. Cea mai mare parte a acestor autovehicule no! vor fi îndreptate spre unitățile agricole socialiste pentru a ajuta la transportul cerealelor din recolta aceastei veri. În urma creșterii parcului de ma- şini basculante, volumul materialelor transportate pe șantierele de construcții a sporit față de 1960 de aproape trei ori, Deboucquoy grupului parlamentar de prietenle Romînia-Belgia. La întrevedere a participat ie deputat C. Paraschıvescu-Bălăceanu. (Agerpres) Sport „Mondialele“ de fotbal Chile ~ lugoslavia 1-0 SANTIAGO DE CHILE. Întilnirea pentru desemnarea locului trei în cel de-al 7-lea campionat mondial de fotbal s-a desfăşurat simbătă la Santiago între echipele Chile şi Iugoslaviei. Au cîştigat fotbaliştii chilieni cu 1—0 (0—0) prin golul marcat de Rojas, in ultimul minut j de joc. k „Cupa UCECOM* Penultima etapă a cursei cicliste internaţionale „Cupa UCECOM” a fost cistigată ieri de sportivul polonez Kazimir Gazda. El a parcurs distanța dintre Miercurea Ciuc şi Braşov (105 km) în 2h31'01”, cu o medie orară de 41,5 km. În acelaşi timp cu învingătorul s-au clasat în ordine: S. Ariton, Atanasov, Bădără, Munteanu, Zanoni şi Voinea, În clasamentul general individual continuă să conducă C. Dumitrescu (Olimpia) 16h14'57”, urmat de G. Moiceanu (Dinamo) acelaşi timp, G. Şerban Rădulescu (Olimpia) la 1°54”, Zanoni (Dinamo) la 2'33”, Sloica (Steaua) la 2'44”, Pe echipe primul Joc este ocupat de Dinamo, urmată de Olimpia la 4'59”, Astăzi se desfăşoară ultima etapă, Bra- şov-Bucureşti, (166 km), cu sosirea in jurul orei i8 pe stadionul Republicii din Capitală, Acad. V. Ambarţumian electuînd cercetări la Observatorul din Biurakan sării unor asemenea observatoare astronomice. — E interesant de remarcat că cele două atitudini faţă de viaţă, caracteristice epocii noastre, se mamijestă și într-un domeniu atit de îndepărtat al vieţii stelelor. Pe de o purte, pregătirea mijloacelor tehmice necesare spre a pătrunde cît mai adînc în tainele Marelui Univers, pe de altă parte, pregătirea de către S.U.A. a unor explozii nucleare în Cosmos, explozii care nu numai că periclitează pacea și sănătatea generațiilor, dar, de bună seamă, împiedică continuarea în bune condiții a cercetării astrelor. În calitatea pe care o aveți de presedinte al Uniunii Astronomice Internaționale, v-am ruga să ne expuneti punctul de vedere în legitură, cu proiectatele experiențe nucleare în Cosmos. — După cum se știe, astronomia e o ştiinţă în care colaborarea international e foarte intensă în cadrul Uniunii Astronomice Internationale din care fac parte Rominia și Uniunea Sovietică, Anglia şi S.U.A. și multe alte țări ale lumii. Uniunea Astronomică Internaţională are meritul de a fi o organizaţie care a obtinut succese deosebite în organizarea acestei colaborări. Astronomii tuturor ţărilor se miîndresc că au dobîndit numeroase rezultate pozitive din această cooperare şiiin- țitică. Fireşte, Uniunea este cointerasată ca activitatea de cercetare pe mai departe a Universului să nu fie împiedicată de nici un fəl de cauze exterioare. De aceea Uniunea s-a exprimat împotriva oricăror incercări şi experiențe care ar pulea stinjeni cercetarea Universului sau să schimbe condiţiile existente, tără un acord comun bazat pe siudiul amănunţit al rezultatelor la care pot duce experienţele. Ca atare, Uniunea noastră a luat o atitudine fermă împotriva încercărilor de a se crea o centură care să reflecte undele radio în jurul Pămîntului, fără ca această problemă să île studiată în prealabil și fără ca să se obțină un acord internaţional corespunzător. În prezent, Uniunea noastră este extrem de neliniștită de próiectele pentru efectuarea unor expetriențe nucleare în spațiul cosmic, experiențe ce poi provoca serioase schimbări în ionosieră şi în centurile de radiaţii care înconjoară Pàmintul. E greu să prevezi toate urmănile nefaste pentru astronomie ale unor asemenea experiențe. De acena stă ferm pe pozițiile sale, de condamnare hotărită a acestor experiențe. — O ultimă întrebare: în legätură. cu colaborarea în domeniul astrelor dintre cercetătorii romini şi sovietici... — Vizitind observatoarele astronomice din Bucureşti şi Cluj trebuie să observăm că activitatea lort ştiinţifică e extrem de interesantă. O seamă de cercetări se fac împreună cu savanții sovietici. Astiel, Observatorul din Bucureşti îndeplinește o muncă de mare volum (fn colaborare cu Observatorul din Pulkovo) pentru alcătuirea catalogului de poziţii exacte a stelelor slabe. Sint în curs observaţii ample privind mișcarea saleliților artificiali al Pămîntului și ai Soarelui. Aceste lucrâii sînt bine coordonate cu ale astronomilor sovietici. Astronomii de la Observatorul din Cluj colaborează cu astronomii din Moscova și Odessa în cercetarea slelelor variabile. Toate acestea ne bucură foarto mult, Avem încredere că pe viitor observatoarele astronomice din Rominia vor pulea să aducă un aport și mai substanțial în ştiinţa Marelui Univers, astrotizica. TOMA GEORGE MAIORESCU Nr. 5562 LUCRĂRILE CONFERINTEI NATIONALE A FEM sci ÎN TETA Pag. 5 ÎNTĂREA NULE ot A n tut va i a tv a ii Lit aaa nn ate ae tm n ni tnt au ta ana a um a ant ua ua aut tt inuncitoare la fabrica de confecții loana Ball, „Mondiala“ din Satu - Mare Vreau să vorbesc despre o problemă care, de altfel, a fost subliniată şi în raportul pe care l-am ascultat aici; aceea a pregătirii profesionale a muncitoarelor din întreprinderi. Pentru noi, care fabricăm îndeosebi confecţii pentru copii, aceasta are o mare importanţă, deoarece este cunoscut. c% articolele pentru copii cer mai multă gingăşie, trebuie să fie frumoase, cusute îngrijit şi cu gust. Ca urmare a dezvoltării și înzestrării fabricii noastre cu utilaje noi, lucrează acum de trei ori mai mulţi muncitori decit în urmă cu trei ani. Multe dintre femeile nou angajate au fost înainte casnice. Pentru întregul nostru colectiv a fost o sarcină deosebită aceea de a ajuta pe noile muncitoare în pregătirea lor profesională. În prima etapă a cursurilor de calificare, peste 900 de femei — în serii de 60—70 — au primit primele noțiuni despre procesul tehnologic — croit, mînuirea mașinilor etc, Paralel cu aceasta, fiecare muncitor, ajutor de maistru, tehnician, urmînd exemplul comuniştilor, căuta să fie mereu în preajma noilor noastre ţovarășe de muncă, spre a le îndruma. Nu puţini au fost cei care şi în timpul lor liber le-au ajutat să aplice în practică ceea ce învățau la cursuri. Pentru a ne însuşi cunoştinţe teoretice mai aprofundate, în vederea perfecţionării continue a tehnologiei, în fabrică s-au deschis şi cursuri de ridicare a calificării, de specializare. Totodată, se organizează schimburi de experienţă între brigăzi pentru generalizarea celor mai bune metode de lucru şi a iniţiativelor născute în întrecerea socialistă, Astfel a fost extinsă o Ileana Savel, pentru confecţionarea tivului la mașină, procedeu prin care se obţine economie de timp şi reducerea cheltuielilor la această operaţie. Tot prin schimburi de experienţă s-a generalizat metoda tehnicienei Amalia Stemberger care, prin aşe zarea mai raţională a tiparelor, a obţinut economii în valoare de 163 000 lei. Ridicarea continuă a calificării muncitoarelor — a încheiat vorbitoarea — se reflectă şi în faptul că în primele patru luni ale acestui an colectivul nostru a dat peste plan produse în valoare de aproape 2 400 000 lej, Cuvintul tov. Elena Poparad, secretar al Ci Vorbitoarea a transmis Conferinţei salutul Comitetului Central al U.T.M. al tuturor tinerilor, Tineretul întregii ţări, educat de partid -- a spus tovarășa Elena și munca ei pusă în slujba patriei socialiste, In rîndurile Uniunii Tineretului Muncitor activează aproape 750000 de tinere, care aduc o contribuţie de seamă la îndeplinirea sarcinilor ce ne stau în față. Peste 100000 de utemiste sînt alese în funcţii de conducere — în comitetele organizaţiilor de bază, în comitetele regionale, raionale şi orăşeneşti U.TM.; 31 000 de tinere îndeplinesc sarcina de răspundere de instructor de pionieri. Organizaţia U.T.M. se preocupă de educarea la tineri a trăsăturilor proprii constructorilor socialismului. În această muncă, organizaţiile U.T.M. trebuie să-şi îmbunătăţească colaborarea cu comitetele și comisiile femeilor:-pentru realizarea sarcinilor comune trasate de partid. Organizațiile U.T.M. din uzine şi fabrici, de pe şantiere au datoria să se ocupe inăeaproape de mobilizarea tinerilor la îndeplinirea sarcinilor de producţie, la ridicarea calificării lor profesionale. Împreună cu comisiile femeilor şi sindicatele, organizaţiile UTM trebuie să ajute tinerelor-muncitaare-să. lucreze mereu mai bine, să-şi organizeze cît mai chibzuit: ac- Ci aL m. MI. tivitatea în producţie. La sate, organiza» tiile U.T.M., în strinsă colaborare cu comitetele şi comisiile femeilor,- vor aduce o contribuţie şi mai mare mobilizînd tinerele să lucreze în sectoarele unde munca lor poate să dea roade bogate — în legumicultură, la creșterea păsărilor etc. Organizațiile U.T.M. din întreprinderi, de la sate, din şcoli, vor cere și mai mult ajutorul comisiilor femeilor în educarea tinerelor fete. Trebuie ca împreună — organizaţiile U.T.M., comitetele și comisiile femeilor, să organizăm acțiuni mai atractive, interesante, care să contribuie la dezvoltarea gustului pentru frumos, a deprinderilor practice şi gospodăreşti. Cu sprijinul comisiilor femeilor, al sindicatelor, organizaţiile U.T.M. și de pionieri pot iniţia multe acţiuni în scopul petrecerii cu folos de către copii şi tineri a timpului lor liber, organizării bibliotecilor, a camerelor de meditații pentru copiii din blocuri, a solarelor, organizării În- numele tineretului patriei noastre, Comitetul Ceniral al U.T.M. urează tuturor femeilor, mamelor și surorilor noastre, care, sub conducerea partidului, contribuie cu entuziasm la desăvirşirea construcţiei socialiste, spor la muncă, sănătate şi îndeplinirea tuturor năzuinţelor lor de y pace, fericire şi bunăstare a poporului. Cuvintul tov. Eugenia Vlădescu, juristă din Cimpina Una din multiplele şi rodnicele preocupäri ale comitetelor şi comisiilor femeilor, pe care o consider firească şi de mare răspundere — a spus vorbitoarea — este şi „aceea a consolidării familiei. Ca juristă, munca mea s-a împletit strins cu aceea de preşedintă a comitetului raional al femeilor. Noi neam ocupat de popularizarea principiilor cuprinse în „Codul familiei”, care este o realizare însemnată a regimului nostru de democrație populară, în primul rînd prin aceea că pune la baza căsătoriei deplina egalitate respectul reciproc, grija unuia față de celălalt şi a ambilor părinţi deopotrivă faţă de copii, Pentru a populariza larg prevederile acestui cod, juristele au avut convorbiri cu oameni ai muncii din întreprinderi, instituţii, la căminele culturale, la cercurile de citit, folosind exemple din viaţa zilnică, Noi am căutat să explicăm femeilor rolul şi răspunderea ce le revin în consolidarea familiei, demonstrindu-le cu fapte din viaţă că unitatea şi înţelegerea dintre a-şi consacra forţele activităţii de producpentru educarea copiilor. avem încă multe de făcut. Va trebui, de care-i revine faţă de societate, în momentul cînd păşeşte pragul căsniciei. Va trebui să dăm o atenţie deosebită — a încheiat vorbitoarea — colaborării dintre comitetele femeilor şi organizaţiile U.T.M. ca prin acţiuni comune să imprimăm în conşiiința tineretului seriozitatea cu care trebuie să privească acest act important, Cuvîntul tov. Eva Feder, secretar al Comitetului regional de partid Crişana Puterea populară a creat femeilor largi posibilităţi de a-şi valorifica toate capacitățile şi puterea lor de muncă, talentul organizatoric şi spiritul gospodăresc. În regiunea Crişana, numeroase femei lucrează cu pricepere în conducerea întreprinderilor, a unităţilor agricole socialiste, a instituțiilor ae artă și cultură. Şase femei sînt deputate în Marea Adunare Naţională, iar 1797 activează ca deputate în sfatul popular regional şi în sfaturile populare raionale, Cele peste 360 de femei care fac parte din consiliile de conducere ale gospodăriilör agricole colective participă cu toate forţele lor la întărirea şi dezvoltarea G.A.C., la creşterea avuţiei lor obşteşti, la sporirea continuă a producţiei agricole. Organizațiile de partid vor îndruma organizaţiile de masă, factorii de răspundere din economie, cultură etc. pentru ca în viitor femeile să fie și mai mult prezente în toate domeniile de activitate. O expresie grăitoare a creşterii conștiinţei socialiste a femeilor, a patriotismu- Cuvintui tov. profesoară După ce a trecut în revistă înfăptuirile culturale din orașele și satele regiunii Argeş, vorbitoarea s-a referit la misiunea ce revine şcolii, cadrelor didactice, în formarea omului nou. Şcoala trebuie să-i înarmeze pe elevi cu temeinice cunoştinţe teoretice şi practice, să le formeze deprinderi de muncă utile pentru viaţă. O problemă importanță care ne preocupă pe noi, învățătorii şi profesorii, și în mod firesc pe fiecare părinte, este aceea a orientării profesionale a copiilor. În acest scop, şcoala noastră, ca şi alte scoli din regiune, organizează vizite în uzine şi fabrici, în unităţile socialiste din agticultură. Cu ocazia acestor vizite, elevii îşi îmbogăţesc cunoştinţele, iau contact cu minunatele realizări ale oamenilor muncii, cunosc mai îndeaproape diferite profesii, lui socialist, a dorinţei lor de a-și închina toată puterea de muncă înfloririi scumpei noastre patrii o constituie participarea femeilor la diferite acţiuni de folos. obştesc, Numai în acest an comitetele şi comisiile de femei, sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid, au mobilizat peste 70.000 de femei la diferite acţiuni gospodăreşti, la înfrumusețarea oraşelor şi satelor regiunii noastre. Valoarea lucrărilor efectuate se ridică la peste 1200 000 lei, sumă ce este egală cu costul a 32 de apartamente de locuit. Rezultate bune a dat și întrecerea între comitetele și comisiile femeilor, organizată la sate pentru întreţinerea şi înfrumusetarea uliţelor, a curților, întrecere care a constituit un sprijin efectiv în munca desfăşurată de sfaturile populare pentru gospodărirea comunelor şi satelor. Propun Consiliului naţional al femeilor să studieze posibilitatea stimulării morale a acelor femei care se evidenţiază în mod deosebit în diferite acţiuni obștești şi patriotice. Maria Vlad, din Piteşti le înţeleg frumuseţea și le îndrăgesc. Cu mult interes sînt așteptate de către elevi întilnirile organizate în cadrul școlii cu muncitori fruntaşi în producţie. ingineri și tehnicieni, care le vorbesc cu pasiune despre munca lor. Ca rezultat al acestor acţiuni, anul trecut, mai mult de jumătate din absolvenţii claselor a VIl-a din şcolile regiunii noastre s-au înscris la școlile profesionale. Problema justei orientări profesionale a elevilor a fost dezbătută şi în cadrul conferinţei femeilor din regiunea Argeș. Pe bună dreptate, unele tovarăşe au 'subliniat că este necesar ca părinţii și îndeosebi mamele să fie mai mult ajutaţi de comitetele femeilor în ce privește orientarea copiilor în raport cu aptitudinile lor și cu necesităţile dezvol-= tării economiei şi culturii, in cuviîntările participantelor la conferință Cuvintul tov. Salutul adresat Conferinţei naţionale a Femeilor de Umi Sardjono, Indoneziei GERWANI Deşi distanţa din Indonezia pînă în Rominia este de mii de kilometri — a arătat vorbitoarea — totuşi poporul romîn este foarte aproape de inimile poporului indonezian. Romiînia ne este bine cunoscută ca o țară a frumosului, ca a țară unde oamenii muncii luptă cu eroism pentru socialism. Încheierea colectivizării agriculturii reprezintă o mare victorie pentru lupta dv în vederea consolidării depline a sistemului socialist în ţara dv. Aceste realizări vor constitui o sursă de inspiraţie pentru lupta femeilor indoneziene. pentru emanciparea deplină a femeilor indoneziene, pentru o societate nouă, liberă de sărăcie, de oprimare şi exploatare. În lupta pentru aceste scopuri noi avem întotdeauna în față exemplul realizărilor femeilor din ţările socialiste, realizări ce ne luminează calea. Sîntem în același timp convinse că vom ajunge la acest scop final, deoarece trăim de pe acum în epoca în care socialismul a devenit un sistem mondial şi-şi dovedeşte superioritatea asupra capitalismului, Aceasta ne dă convingerea că lupta poporului indonezian pentru eliberarea Irianului de vest — parte integrantă din Republica noastră, de sub jugul imperialiştilor şi colonialiştilor olandezi, va fi încununată de succes. Permiteţi-mi să mulţumesc cu acest prilej, din toată inima, tuturor prietenilor din străinătate, şi în special femeilor din țările socialiste, inclusiv din fara dv. pentru solidaritatea şi sprijinul dat poporului indonezian, în lufta sa pentru eliberarea Irianului de vest. Organizaţia GERWANI, femeile indoneziene, sprijină Congresul Internaţional pentru dezarmare şi pace, ee va avea loc la Moscova, conștiente de importanţa lui în întărirea păcii, speranta cea mai mare a omenirii. Totodată, noi considerăm că, luptînd pentru independenţa noastră na- țională, împotriva imperialismului, colonialismului și a neocolonialismului, noi contribuim la lupta pentru pace. Salutul adresat Conferinţei naţionale a femeilor de Elsa Gutierrez Baro, vicepreşedintă a Comitetului executiv al Federaţiei femeilor cubane În numele femeilor din Cuba şi al întregului popor cuban, vă aduc un salut călduros şi vă felicit pentru succesul încheierii colectivizării agriculturii şi pentru celelalte realizări ale poporului romiîn in construirea socialismului. Femeia din Cuba, căreia Revoluţia i-a acordat locul ce i se cuvine în societate, a spus Elsa Gutierrez Baro, nu mai este nevoită să lupte pentru drepturile sale, ci se încadrează în lupta poporului său pentru apărarea libertăţii şi suveranităţii patriei, Unite în Federaţia femeilor cubane care numără 350000 de membre, femeile își organizează activitatea pentru ridicarea nivelului politic şi cultural al femeilor și pentru strîingserea legăturilor cu femeile din întreaga lume, pentru întărirea unită- ţii și fraternității în lupta comună de ocrotire a copiilor, pentru autodeferminarea popoarelor şi pentru pace, Revoluţia din Cuba a pus mari sarcini în faţa federaţiei noastre. Procesul de alfabetizare la care au luat parte 62 ia sută din membrele federaţiei a fost înfăptuit într-un singur an. Acum se desfășoară acţiunea de instruire a celor alfabetizați. Activitatea femeilor joacă un rol foarte important în toate sectoarele revoluției culturale. Federaţia femeilor cubane conduce de asemenea cercurile de copii. În momentul de faţă iniţiem acţiuni importante pentru organizarea spălătoriilor şi canţinelor populare, pentru a elibera femeile de unele activităţi casnice ce le răpeau pină acum mult timp. În şcolile pentru calificare învaţă acum 20000 de fete. Datorită Revoluţiei, numeroase femei din mediul rural lucrează acum ca salaxiate, în fermele agricole de stat, unde sînt organizate cursuri pentru pregătirea lor agrotehnică. în Cuba numeroase sarcini în cele mai diverse domenii sînt îndeplinite acum cu mult entuziasm de femei, convinse fiind că aceasta contribuie la crearea viitorului fericit al copiilor noștri. Pentru ei construim socialismul. Teritoriul Cubei, a spus în încheiere vorbitoarea, nu va mai fi niciodată înrobit. Copiii noştri trăiesc Salutul reprezentantei femeilor indiene, Manorama Satin Mă simt onorată de a fi prezentă aici şi Ge a aduce femeilor romine salutul sincer al femellor indiene, Deşi ţările noastre sînt despărțite de multe mări şi ţări — a spus printre altele vorbitoarea — nimic nu poate împiedica apropierea popoarelor indian şi romin, căci ele sînt unite prin soarele, prieteniei, sînt legate prin dorinţele noastre comune de pace, de emancipare a femeilor şi bunăstare a copiilor din întreaga lume. Am urmărit cu mare interes şi admira- ție progresul social, economic şi politic realizat de femeile din ţara voastră. Vă felicităm pentru remarcabilele succese şi vă dorim noi victorii De asemenea, am citit despre lupta voastră pentru pace, pentru promovarea femeilor şi pentru bunăstarea copiilor. Dorinţa şi lupta pentru pace ne unește mai mult decît orice, ca femei și ca mame, şi sîntem sigure că prin lupta noastră comună vom învinge ura şi războiul. După cum ştiţi, India este o ţară mare, al cărei popor a gemut timp de 400 de ani sub jugul imperialismului englez, francez şi portughez. Sînt numai 15 ani de cînd poporul nostru a scuturat acest jug, după mari suferinţe și sacrificii. Femeile noastre au jucat un mare rol în lupta de eliberare naţională. Ca rezultat al acestei lupte, ele se bucură azi de dreptul de a alege şi a fi alese în Parlament. Cu toate acestea, noi trebuie să mai facem faţă multor piedici sociale, politice, legislative şi economice. În această direcţie, noi considerăm deosebit de importante: problema dreptului femeilor la muncă; îmbunătăţirea şi dezvoltarea sistemului de educare şi instruire a femeilor: adoptarea unor legi care să apere și să protejeze drepturile femeilor; găsirea metodelor şi soluţiilor adecvate educării copiilor noştri. noastre naţionale, problemele dezarmării generale şi totale, interzicerii armelor nucleare, menţinerii şi întăririi păcii mondiale, sînt, de asemenea, obiective principale ale lupiei femeilor din India. Avem convingerea că, animate de aceste năzuinţe nobile, prin colaborarea şi sprijinul vostru moral, forța noastră va deveni şi mai puternică — a încheiat vorbitoarea, Cuvintul tov. Irma Crainic, gospodină din Lupeni, regiunea Hunedoara în zilele conferinţei am ascultat multe lucruri noi şi interesante despre viaţa şi munca femeilor din ţara noastră. Le-am ascultat totodată pe prietenele din Uniunea Sovietică, din ţările de democraţie populară, din unele ţări capitaliste. Vreau să-mi exprim bucuria de a le fi cunoscut, de a fi aflat direct de la ele despre lupta pentru pace a femeilor de pretutindeni, Ca fiică şi soţie de miner, în inima mea au răsunat deosebit de puternic cuvintele tovarăşei Dolores Ibarruri. Niciodată n-am să uit ce ne-a povestit dînsa despre viaţa grea a proletariatului spaniol, despre lupta eroică şi neînfricată a minerilor din Asturia, în rîndul cărora au luptat şi soțiile și fiicele lor. Cele spuse mi-au readus în minte imagini din viaţa și lupta minerilor noștri din timpul regimului burghezo--moşieresc. Noi, cei tineri, nu cunoaştem decit din povestiri viaţa cumplită a părinţilor noştri. Dar ne plecăm cu adînc respect în faţa lor. păstrînd vie amintirea celor căzuţi. Visul pentru care au luptat eroic cei mai buni dintre fiii clasei muncitoare a devenit pentru noi realitate. Datorită grijii permanente pe care partidul o poartă minerilor, viaţa lor nu mai seamănă nici pe departe cu cea din trecut. în orașul nostru, după orele de muncă se desfăşoară o vie activitate culturală la clubul muncitoresc. Oamenii merg la teatru, ascultă muzică. fac sport. S-au construit noi blocuri de locuinţe, magazine, cinematografe, şcoli, spital şi stadion. Pentru toate acestea. mulţumim din inimă, cu profunâă recunoştinţă, partidului nostru drag. Eu, ca gospodină și soţie de miner, nu pot vorbi despre produse peste plan sau despre recolte bogate. Dar să ştiţi că şi noi, gospodinele,. ne aducem contribuţia la construirea socialismului prin numeroase acţiuni patriotice. Zonele verzi. grădinile din oraș sînt în majoritate îngrijite de femei. În parcul erașului am adus trandafiri sălbatici din pădure, i-am altoit și azi avem o grădină de trandafiri de toată frumusețea. Și în jurul blocurilor noi din cartierul Viscoza femeile au amenajat zone verzi. Totodată, întrecerea desfăşurată pentru întreţinerea curăţeniei pe străzi, pentru blocul cel mai bine întreţinut a dus la înfrumusețarea orașului nostru, la realizarea unor economii însemnate. De unde înainte gospodinele aproape că nu ieșeau din casă, ele participă azi cu entuziasm la acţiunile de folos obştesc. Cuvintele rostite de la această tribună de către tovarășul Gheorghe Gheorghiu- Dej — a spus în încheiere vorbitoarea — ne însufleţesc şi mai mult în activitatea noastră de viitor. Asigurăm partidul nostru drag că ne vom înzeci eforturile pentru a răspunde încrederii ce ni se acordă. PR N N N a a a a) i, i e e. Chemarea Conferintei nationale a femeilor din Republica Populară homină În chemarea adresată tuturor femeilor națională a femeilor a apreciat prețioasa contribuție adusă de milic 'ele. de femei de la orașe și sate lu uriușele succese ale poporului nostru. Înalta preţuire a muncii noastre exprimată în salutul Comitelului Central al Partidului Muncitoxesc Romin, al Consiliului de Stai și al guvernului Republicii Popuiare Romine adresat Conferintei, inaltele îndemnuri, încrederea pe care ne-o acordă partidul şi guvernul, întregul nostru popor — subliniază chemarea — ne dau și mai mult avint în întreaga noastră activitate. Conterința naţională, dezbăiind sarcinile ce revin mișcării de femei în noua elapă de dezvoltare a societății noastre, chemmă milicanele de femei din R.P. Romînă să-și dăruiască, alături de toţi oamenii muncii, întreaga lo: energie şi capacitate creatoare înfăptuirii mărețului ţel trasat de Congrasul al Iil-lea ul P.MR,, desăvirşirea construcției socialiste în tara noastră și trecerea treptată la comunism. Adresindu-se lucrătoarelor din industrie, Conferința cheamă femeile din această ramură să participe într-un număr tot mai mare la întrecerea socialistă, să lupte pentru îndeplinirea planurilor de producţie, pentru realizarea unor produse la nivelul celor mai bune de pe piaţa mondială. Conferinţa subliniază importanța participării femeilor de la sate, împreună cu toți colectiviștii, la întărirea și dezvoltarea gospodăriilor colective, la sporirea continuă a producţiei agricole vegetale și animale, la aplicarea în practică a metodelor avansate ale agrotehnicii. Chemarea subliniază necesitatea participării femeilor la învățămîntul agro-zootehnic de masă, datoria lor de a munci în așa fel incit toate gospodăriile colective să devină unităţi socialiste puternice, înfloritoare. Lucrăioarele din comerțul de stat și cooperatist sînt chemate să se îngrijească de prezeniarea măriurilor într-o formă cit mai atrăgătoare, să aibă o atitudine să îmbunătățească servirea oamenilor muncii, Însufleţite de elan patriotic — se arată mai departe în chemare — gospodinele de la oraşe și sate să participe în număr cit mai mare la acţiunile de folos obştesc, să muncească cu vrednicie și dragoste pentru frumos, în așa fe! încît așezările noastre să poarte cu cinste numele de oraşe- și sate socialiste. În echipele de control obștesc să fie alese cele mai active şi pricepute gospodine, femei care se bucură de stimă şi prestigiu. Conierinţa cheamă femeile care muncesc pe tărimul științei, culturii, artei, învățămintului şi ocrotirii sănătăţii publice să realizeze lucrări şiiinţitice valoroase care să contribuie la dezvoltarea economiei, opere artistice cu un conținut profund care să oglindească înflorirea întregii noastre ţări, să îmbogăţească tezaurul culturii. noastre cu creaţii care să reflecte puternic chipul femeii da azi, să contribuie la răspindirea culturii în mase, la educarea comunistă a tinerei generaţii, să îndrume copiii să-și însușească temeinic meseria îndrăgită, comorile științei şi culturii. În chemare se arată răspunderea ce o au mamele în fața societăţii de a crește copiii, de a educa tinăra generație în spiritul celor mai luminoase idealuri, al devotameniului pentru cauza comunismului. Să cultivăm în sufletele copiilor încă din primii ani ai vieţii — subliniază chemarea — cinstea, curajul, dragostea nețărmurită față de partid şi patrie, să-i creștem în spiritul tradiţiilor revoluționare ale poporului nostru. Să le formăm încă din anii copilăriei deprinderea de a munci, să tie educați. în spiritul calde. prietenii și frăţii între popoare, să fie mîndri că poporul romîn face parte din marea familie a tăriior socialiste, pavăză de nădejde a viitoului lo: fericit. Chemarea subliniază marea răspundere ce revine activistelo: mişcării de femei de a contribui la făurirea omului nou. În fntreaga activitate cultural-educativă să străbată şuvoiul viu al ideilor înaintate, al dragoste: îierbinţi și devotamentului față de partid, al patriotismului socialist şi internaționalismului proletar. Conferinta naţională — se spune mai departe în chemare — a afirmat încă o dată, cu tărie, adeziunea unanimă a temeiior la politica externă Jeninistă de pace, promovată de partidul şi guvernul nostru. Vom sprijini întotdeauna, fără rtezerve, această politică, deoarece sîntem profund convinse că numai in condiţii de pace se pot înfăptui visurile şi planurile noastre îndrăzneţe. Să apărăm seninul ceului, zîmbetul nevinovat al copiilor, linigtea și loiisirea căminelor viața celor dragi. Să nu precupeţim nici un efort pentru a contribui la întărirea scumpei noastre patrii, a lagărului socialist, strajă de plietenia cu femeile sovietice şi cu lemeile din celelalte tări socialiste, și împreună cu întregul nostru popor, alături de pentru realizarea marelui deziderat al întregii omeniri: dezarmarea generală, totală și controlată, cale sigură pentru înlăturarea războaielor din viaţa societăţii. În chemare se arată că la Congresul mondial pentru dezarmare generală şi pace, care va avea loc luna viitoare la Moscova, va răsuna, alătun de glasurile iuturor popoarelor lumii, și glasul iemellor din țara noastră, alături de cel al integului nostru popor. Chemarea subliniază că femeile din și solidaritate cu toate luptătoarele pentru pace și progres, cu femeile din ţările capitalisie care, întruntind teroarea, luptă pentru drepturi, libertate şi pace, cu femeile din Asia, Africa şi America Latină, care luptă împotriva colonialismului şi imperialismului, pentru ciîștigarea şi menţinerea independenţei naţionale. prietenie şi relaţiile cu organizațiile progresiste de femei din toate țările, să ne aducem și în viitor contributia activă la Internatională a Femeilor. Avem convingerea că, înfringînd rezistenja cercurilor agresive imperialiste, fortele păcii își vor impune voința lor dreaptă şi vor clădi o lume în care generația actuală și generațiile ce vor urma se vor bucura din plin de bunurile materiale şi valorile spirituale create de geniul uman. Acestui scop merită să-i închinăm toate puterile noastre, întreaga noastră viață. În numele milioanelor de femei din patria noastră, se spune în încheierea chemării, Conierinja naţională a femeilor încredințează Partidul Muncitoresc Romin, Comitetul său Central, in frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, că vom munci şi lupta împreună cu intregul popor, cu nesecată energie, cu abnegație şi înflăcărare pentru desăvirşirea consstrucției socialiste şi lrecerea treptată la comunism în scumpa noastră patrie, pentru victoria cauzei nobile a păcii și prieteniei între popoare. Democrate Internaţionale a Femeilor În telegrama trimisă Federaţiei Democrate Internaţionale a Femeilor, de către Conferinţa naţională a femeilor din R. P. Romină se adresează un călduros salut de solidaritate şi prietenie acestei organizaţii care reuneşte în rîndurile sale milioane de femei de pe toate continentele, luptătoare active pentru pace, pentru drepturi, pentru viitorul fericit al copiilor. — a reafirmat voinţa fermă a femeilor din Republica Populară Romină de a-şi închina şi de acum înainte întreaga capacitate şi energie creatoare înfloririi şi propășirii patriei lor socialiste, de a susţine prin întreaga lor activitate politica consecventă de pace şi coexistență pașnică a statului nostru. Femeile din R.P. Romină — se arată în continuare în telegramă — şi-au reafirmat hotărîrea de a dezvolta pe toate căile legăturile de prietenie cu femeile din întreaga lume, care împreună cu popoarele lor luptă pentru apărarea şi cucerirea independenţei naţionale, împotriva imperialismului şi colonialismului, pentru drepturi şi libertăţi democratice, pentru progres social, pentru pace şi prietenie între popoare. Conferinţa a exprimat hotărîrea femeilor din Republica Populară Romiînă de a aduce o contribuţie sporită la activitatea spre consolidarea unităţii mondiale a femeilor în lupta pentru pace, pentru viitorul luminos al omenirii, Componecmja comaiteteziani executiv În prima sa şedinţă, Consiliul naţional al femeilor din Republica- Populară Romînă a ales Comitetul executiv format din 25 de persoane. Ca preşedintă a Consiliului a fost aleasă tovarăşa Maria Rosetti; ca vicepreşedinte — tovarăşele: Gabriela Bernachi, Lucia Demetrius, Stana Drăgoi, Suzana Gidea, Orosz Princz Irina, Zoe Rigani, Ana Rőhrich; ca secretare tovarăşele: Maria Ciocan, "Valeria Drafta, Maria Groza, Maria Manolescu, Alexandrina Mihalcea Korcinschi, Elena Vilcoci; ca membre ale Comitetului executiv — tovarăşele: Dobriţa Dima, Tamara Dobrin, Georgeta Dumitru, Ioana Gae, Elena Grigoriu, Elena Lascu, Elena Livezeanu, Alice Săvulescu, Marioara Seitan, Ioana Sendrea şi Ecaterina Stancu. Comisia de cenzori, întrunită în prima ei şedinţă. a ales ca preṣedintă a Comisiei pe tovarăşa Maria Natalia Cotoară. Incheierea Conferinţei (Urmare din pag. I-a) Conferinţei naţionale a femeilor a sosit un mare număr de telegrame de salut din partea unor colective de femei din întreprinderi şi instituţii, consilii de conducere ale gospodăriilor agricole colective şi organizaţii de masă, precum şi mesaje de salut din partea unor organizaţii de femei de peste hotare. Delegatele la conferință au aprobat în unanimitate activitatea şi raportul Consiliului naţional al femeilor și raportul Comisiei de cenzori. Au fost apoi aprobate în unanimitate propunerile cu privire la îmbunătăţirea normelor de organizare şi funcţionare a mișcării de femei din ţara noastră. Tvrecîndu-se la cel de-a] treilea punct al ordinii de zi, participantele la conferinţă au ales prin vot secret Consiliul naţional al femeilor din R. P. Romină, compus din 151 de persoane, și Comisia da cenzori, A avut loc apoi ședința de închidere a Conferinţei naţionale a femeilor. Întreaga asistenţă a salutat cu aplauze şi aclamații puternice la sosirea în sală pe tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Alexandru Drăghici, Ştefan Voitec. Au asistat Participantele la conferinţă au aprobat în unanimitate textul Chemării adresate de Conferinţa naţională a femeilor din A P.. Romînä către femeile din întreaga Într-o atmosferă de mare entuziasm a fost adoptată scrisoarea adresată Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romiîn, Consiliului de Stat și Consiliului a femeilor. Conferința a adoptat, de asemenea, o Internaţionale a Femeilor, naţionale a femeilor Tovarășa Maria Rosetti, președinta Consiliului naţional al femeilor, a rostit apoi cuvîntul de inchidere a conferinței. Minute în şir sala răsună de aclamații şi urale pentru Partidul Muncitoresc Romîn, pentru Comitetul său Central in frunte cu tovarășul Gheorghe Gheorghiu- Dej. Prin ovații prelungite, participantele la conferință şi-au manifestat hotărîrea lor fermă de a traduce în fapte hotăririle conferinței, de a antrena masele largi ale femeilor la opera de desăvirşire a construirii socialismului în tara noastră, de a întări solidaritatea şi prietenia cu femeile din întreaga lume în lupta pentru pace şi progres social. Seara, în sala Palatului R.P. Romiîne, a avut loc un spectacol dat în cinstea delegatelor şi invitaţilor din țară şi de peste hotare la Conferinţa naţională a femeilor. (Agerpres) ULTIMELE ȘTIRI Este posibil să se încheie deindață un acord cu privire | /rezente romineşti în străinătate la interzicerea experiențelor nucleare Răspunsul lui N. S. Hruşciov la scrisoarea unor fruntaşi laburişti, membri” ai parlamentului englez MOSCOVA 16 (Agerpres). — TASS Conducătorii puterilor occidentale atrag în mod conştient Uniunea Sovietică într-o nouă rundă a întrecerii în domeniul perfecţionării armei nucleare, declară N.S. Hrușciov, președintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., în răspunsul său la scrisoarea a 65 de fruntaşi laburişti, membri ai parlamentului englez, în problema dezarmării nucleare. Relevînd că această întrecere este primejdioasă şi nerezonabilă, N. S. Hruşciov subliniază: Întrucît sîntem siliţi la aceasta, nu încape nici o îndoială că răspunderea revine numai puterilor N.A.T.O. Arătind că este posibil să se încheie deîndată un acord cu privire la interzicerea experienţelor, N. S. Hruşciov subliniază că este un fapt dovedit incontestabil că mijloacele naţionale de detectare vor putea asigura supravegherea corespunzătoare asupra îndeplinirii acordului. Actualmente nu există nici un motiv să se ceară, aşa cum fac internaţională care ar echivala cu crearea unui sistem de spionaj. După cum vedeţi, se spune în scrisoare, rezolvarea problemei interzicerii experienţelor nu depinde de noi. Un nou exemplu de intensifi- Chemarea C. C. al P. C.U. S. şi a Consiliului de Miniştri al U.R. S$. S. MOSCOVA 16 (Agerpres). — TASS La Moscova a fost dată publicită- ţii chemarea Comitetului Central al P.C.U.S. şi Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. către colhoznici şi colhoznice, munoitorii şi muncitoarele din sovhozuri, oamenii muncii şi toți lucrătorii de la sate, în care se subliniază că sporirea producţiei de cereale şi creşterea producţiei de carne și lapte reprezintă zona cea mai de şoc a construcției comuniste. În chemare se arată că recenta hotărîre cu privire la majorarea prețurilor de achiziție la carne şi unt este o măsură importantă, înfăptuită în interesul sporirii rapide a producţiei agricole. Oamenii sovietici au aprobat această hotărire și şi-au exprimat speranța că colhoznicii şi muncitorii sovhozurilor, bazîndu-se pe sprijinul poporului, vor spori considerabil producția de carne şi lapte. Ajutorul pe care îl acordă statul, întregul nostru popor, este foarte important și trebuie să aducă roade. În chemare se subliniază necesitatea elaborării de către, fiecare colhoz şi sovhoz a unui plan concret de creştere a producției de carne. lapte şi alte produse animaliere, țimându-se seama de noi posibilități create în prezent. Trebuie să se meargă pe calea ridicării productivității muncii în colhozuri şi sov. hozuri, pe calea obţinerii de furaje ieftine şi a mecanizării fermelor. care a încordării internaţionale îl constituie seria de explozii nucleare la mare altitudine proiectată de guvernul american, Guvernul englez şi-a asumat rolul de apărător activ al acestor planuri americane, Totodată, primul-ministru al Angliei declară fără înconjur că scopul acestor experienţe este de „a stabili” modalităţile în care pot fi scoase din funcţiune sistemele de telecomunicaţii şi instalaţiile de radiolocaţie. În această ordine de idei, N.S. Hrușciov aminteşte de recenta declaraţie a preşedintelui american că s-ar putea ca în unele împrejurări S.U.A. „să manifeste iniţiativa într-un conflict nuclear cu Uniunea Sovietică“. Fireşte că în aceste condiţii guvernul sovietic nu vede altă soluție decît aceea de a se îngriji ca apărarea Uniunii Sovietice să fie la nivelul corespunzător, Referindu-se la pasajul din scrisoarea laburiştilor în care se spune că dacă Uniunea Sovietică va urma exemplul S.U.A. şi va relua experiențele, acest lucru poate zădărnici tratativele cu privire la dezarmare de la Geneva, șeful guvernului sovietic scrie: Nu pot să vă înţeleg deloc și, mai mult, nu pot să fiu de acord cu dv. cînd legaţi posibilitatea eșecului conferinţei de la Geneva de 00€ traducerea în fapt a intenţiei guvernului sovietic de a lua măsurile necesare pentru asigurarea securită- ţii sale ca răspuns la acţiunile puterilor occidentale. Numai şi numai din cauza politicii externe a puterilor occidentale s-ar putea ca Conferinţa de la Geneva cu privire la dezarmare să nu justifice speranțele pe care şi le pun în ea popoarele. Puterile occidentale urmăresc ca prin diferite şiretlicuri să ducă în impas tratativele de la Geneva. Uniunea Sovietică nu consideră că problema dezarmării, a interzicerii armei nucleare şi a experienţelor cu această armă nu poate fi urnită din punctul mort. Succesul depinde în mare măsură de influenţa pe care o vor exercita popoarele asupra cercurilor conducătoare ale puterilor occidentale. La această cauză nobilă pot aduce o contribuţie importantă organizaţiile de masă, oamenii politici şi fruntaşii vieții publice din Anglia, care se pronunță pentru pace şi dezarmare. N. S. Hrușciov îşi exprimă speranţa că parlamentarii englezi vor depune eforturi pentru a contribui la rezolvarea grabnică a problemei dezarmării generale și totale. Proteste împotriva experiențelor nucleare efectuate de S5. U. A. NEW YORK 16 (Agerpres). — În întreaga lume continuă protestele împotriva efectuării de către S.U.A. a unor noi experienţe nucleare în atmosferă, precum şi împotriva intenţiei guvernului american de a efectua asemenea experienţe la mare altitudine. La 16 iunie conducătoru] Asociaţiei americane pentru Unite, Herman Steinkraus, a adresat un apel președintelui Kennedy în care îi cere să amine experien- ţa nucleară la mare altitudine proiectată pentru începutul săptămînii viitoare. La Hamburg (R. F. Germană) a avut loc, de asemenea, o mare adunare organizată de Uniunea germană. a păcii cu care ocazie s-a protestat împotriva experienţelor nucleare americane. Demonstranţii au cerut realizarea unui acord de dezarmare şi crearea în centrul Europei a unor zone denuclearizate. În ciuda acestor proteste, S.U.A. au efectuat la 15 iunie o nouă explozie nucleară în regiunea insulei Christmas. DoC————— Acţiuni care ar avea urmări negative Oamenii de stat din Canada vorbesc fâjiș despre pregătiri in vederea inarmării nucleare a ţării MOSCOVA 16 (Agerpres). TASS transmite: La Moscova a fost dată publicităţii declaraţia guvernului sovietic către guvernul Canadei pe care ambasadorul U.R.S.S. în Canada, A. Arutiunian, a făcut-o joi ministrului adjunct al afacerilor externe al Canadei, N. Robertson. În declaraţia guvernului sovietic se spune: „Amplasarea armei nucleare pe teritoriul Canadei nu poate să nu se răsfrîngă negativ şi direct asupra relaţiilor sovietocanadiene“, întrucît aceasta afectează securitatea Uniunii Sovietice. În declaraţie se aminteşte că oamenii de stat din Canada vorbesc făţiş despre pregătirea Canadei în vederea înarmării nucleare, e ere e O cuvîntare a lui Maurice Thorez: PARIS 16 (Agerpres). — La Paris a avut loc o adunare a filozofilor, scriitorilor şi istoricilor comuniști, care s-a desfășurat sub preşedinţia lui Maurice Thorez, secretarul general al P. C. Francez, Luînd cuvîntul la această adunare, Maurice Thorez a subliniat marea însemnătate a luptei ideologice pentru oamenii muncii şi democraţii din Franţa, care se lovesc de creşterea pericolului fascist şi se pronunță pentru instaurarea unei democraţii adevărate şi trainice. În Franța, ca şi în restul lumii capjtaliste, a spus secretarul general al P.C. Francez, se constată o ascuţire a luptei dintre cele două ideologii, dintre cele două concepții asupra lumii. Idealismul se manifestă în toate formele sale împotriva materialismului dialectic, urmărind să tenție problemelor de filozofie. M. Thorez a arătat că linia partidului constă în a lupta pe două fronturi: împotriva relativismului, care pune toate convingerile filozofice pe acelaşi plan şi denaturează adevăratul caracter a) marxismului, și împotriva revizionismului, care urmăreşte „să completeze” marxismul. În sfir- şit, comuniștii francezi luptă în mod hotărît împotriva dogmatismului, împotriva spiritului doctrinar şi scolastic. Marxismul este duşmanul oricărui conservatorism, al oricărei stagnări, a subliniat M. Thorez. Secretarul general al Partidului Comunist Francez şi-a exprimat dorinţa ca în rîndurile comuniştilor să se manifeste din ce în ce mai puternic legătura dintre filozofie şi viaţă. Apoi, cei prezenţi la adunare au ascultat raportul lui Roger Garaudy, împiedice dezvoltarea sa continuă. membru în Biroul Politic al P. C. Din aceste motive, Partidul Co- Francez, despre sarcinile care stau munist Francez acordă o mare a- în faţa filozofilor comunişti, e ME apr „Am asistat la un dans al morții. Flăcările mistuiau totul” — scrie corespondentul din Alger al agenţiei France Presse referindu-se la acțiunile de o sălbăticie nemaiauzită la care s-au dedat fasciștii O.A.S.-işti în seara zilei de vineri în cartierul Bab-El-Oued din Alger. Astfel, arată agenţia, intensificarea acțiunii „pămîntului pîrjolit” anuniată de O.A,S-iști vineri dupăamiază într-o „emisiune-pirat” a devenit fapt. O.A.S.-iștii vizează distrugerea întregului potenţial economic al Algeriei, căutînd să lase în urmă numai foame şi mizerie. Dacă în ultimele zece zile în cartierul Bab-El-Oued O.A.S.-iştii au distrus rînd pe rînd toate şcolile şi magazinele, de data aceasta, subliniază agenția France Presse, atacul principal este îndreptat contra instituțiilor, publice și întreprinderilor economice, O încărcătură de exploziv a aruncat în aer, vineri seara, primăria oraşului Alger. Încărcătura de 40 de kilograme de exploziv, apreciată de agenția France Presse drept cea mai puterni- Alger aGenția France Presse işti, a distrus în întregime clădirea, A fost ucis un soldat din regimentul 9, iar alţi 43 au fost răniţi. Au fost distruse, de asemenea, mai multe automobile care se aflau în apropierea clădirii.: Descriind panica produsă, ca urmare a exploziei din localul primăriei din Alger unde se afla cantonată o unitate a armatei franceze, corespondentul agenţiei France Presse scrie: „Pompierii veniți la fafa locului au puiut cu mare greulate să-şi facă loc. Ei au găsi! în interiorul clădirii un spectacol halucinant. Sculaţi din somn de această puternică explozie, solda- ţii se îngrămădeau prelutindeni pentru a scoate de sub dărimături pe tovarăşii lor”. Tot în cursul serii de vineri, între O.A.S.-iști şi soldaţii de la baza din Casbah, din apropiere de Alger, a avut loc un puternic schimb de focuri de armă automată, de grenade și de obuze. Guvernului canadian — se arată în declaraţie — îi sint bine cunoscute propunerile U.R.S.S. cu privire la dezarmarea generală şi totală sub strict control internaţional, încetarea experienţelor nucleare, lichidarea rămăşițelor celui de-al doilea război mondial, propuneri care „Tinzînd spre dezvoltarea unor relaţii de bună vecinătate cu Canada, guvernul sovietic speră că din partea Canadei nu vor fi întreprinse acţiuni îndreptate spre intensificarea încordării internaţionale şi creșterea primejdiei de război“, se spune în declaraţie. „Bineînţeles că dacă din partea Canadei ar fi înfăptuite măsuri în domeniul amplasării armei nucleare pe teritoriul Canadei, se spune în încheierea declaraţiei guvernului sovietic, guvernul U.R.S.S. ar fi silit să tragă de aici concluzia corespunzătoare în scopul asigurării SOFIA 16 (Agerpres). — După cum transmite agenția. B.T.A., la 15 iunie s-a organizat la clubul oamenilor de litere din Sofia o rii a 50 de ani de la moartea marelui scriitor român Ion Luca Caragiale. Despre 'opera lui Caragiale a vorbit prof. Pencio Panev. A participat Mihai Marin, ambasadorul R. P. Române, la Sofia. Cu acest prilej ou fost prezentate un program artistic și filmul romînesc „Telegrame“, VARȘOVIA 16 (Agerpres). — În seara zilei de 15 iunie la cinematograful „Skarpa“ din Varșovia a avut loc premiera de gală a filmului românesc „Setea“ distins cu medalia de argint la Festivalul internațional al filmului de la Moscova din 1961. Filmul s-a bucurat de un frumos succes. DAMASC 16 (Agerpres). — La 15 iunie a avut loc în sala centrului de arte plastice din Alep deschimânia azi“. La inaugurarea expoziției au participat Rafhad Zarik, prefectul regiunii Alep, comandantul garnizoanei, membri ai corpului consular local, oameni de afaceri, ziariști. ATENA 16 (Agerpres), La Atena au sosit acad. Mihai Beniuc, care va reprezenta țara noastră la reuniunea Comunităţii europene a scriitorilor, și Radu Beligan, artist al poporului, care va participa la colocviul internațional asupra spectacolului pentru marele public. Cei doi oameni de cultură români au fost întîmpinaţi pe aeroportul din Atena de personalități de seamă din viața culturală a Greciei. ROMA 16 (Agerpres). — Cu ocazia prezenței la Roma a artistului poporului N. Herlea, ministrul R. P. Romiîne în Italia, P. Macovei, a ofevit la 14 iunie în saloanele Legaţiei un cocteil precedat de prezentarea filmului „Medalion Herlea”. Au fost al R. D. Germane: gerpres, A. Vela, transmite: La 16 iunie au început în sala sporturilor „Dinamo” din Berlin lucrările Congresului naţional al R. D. Germane, chemat să adopte definitiv documentul naţional „Sarcina istorică a Republicii Democrate Germane şi viitorul Germaniei”, Acest document a fost elaborat la cea dca 15-a plenară a C.C. al P.S.U.G. şi adoptat de Frontului democrate. La congres participă 2.300 de de legați aleşi din- toate păturile populaţiei în cadrul a peste 300 de adunäri populare, care au avut loc în Naţional al Germaniei Consiliul Naţional al marile întreprinderi, instituţii, Notele de protest adresate guvernelor S.U.A., Angliei guvernul R.D.G. BERLIN 16 (Agerpres). — Guvernul Republicii Democrate Germane a adresat guvernelor S.U.A, Angliei și Franţei note de protest împotriva vizitelor cancelarului R.F.G., Adenauer, în Berlinul occidental. Notele au fost înaintate ambasadelor ţărilor respective la Praga prin Ministerul Afacerilor Externe al R. S. Cehoslovace. În aceste note se subliniază că vizitele lui Adenauer în Berlinul occidental sînt folosite de acesta în scopul aţiţării propagandei duşmănoase împotriva R.D.G. şi a celorlalte ţări socialiste. În afară de aceasta, guvernul R.D.G. atrage atentia că pentru a veni în Berlinul occidental cancelarul traversează spatiul aerian al R.D.G. la bordul unui avion militar, aparţinind uneia din cele trei puteri occidentale, ceea ce reprezintă o încălcare flagrantă a normelor dreptului internaţional în domeniul comunicaţiilor de tranzit. În această ordine de idei, guvernul R.D.G. atrage atenţia celor trei puteri occidentale asupra necesită- ţii adoptării unor măsuri eficiente menite să împiedice folosirea Ber- | linului occidental pentru propagandă militară și acte agresive care urmăresc să împiedice orice înţelegere între Est şi Vest, bursa din New York A patra prăbuşire mare NEW YORK 16 (4gerpres). — Bursa din New York a înregistrat vineri noi scăderi spectaculoase. La deschidere, relatează agenţia o pierdere Associated Press, acţiu- cotate la nile tuturor societăţilor New York”. „au atins cel mai scă- Indicele zut nivel cunoscut de la 2 noiembrie 1960 încoace”. „Această càdere, precizează agentia, este a patra prăbușire mare în cursul Presse, s-a peste masiva vînzări efectuate de către derutaţi. Ea a provocat 5 600 000 000 de din valoarea acțiunilor mai puţin de 10 puncte cota de marcată în timpul ternicei zguduiri din 28 în cursul unei săptămîni mai, „Cota valorilor Wall Streetului, scrie France Presse, s-a repliat într-un ritm din ce în ce mai accelerat în apreciată la dolari bursa din bilit în cursul dramaticei ședințe din 28 mai“. Dow-Jones, Din cauza valului puternic de vinzări, scrie agenția Associated Press, „aparatul de înregistrat tranzacțiile a rămas în urma- vinzărilor cu 23 de minute”, menținut la 553,5 (Desen de EUGEN TARU) E expoziției de fotografii „Ro- AAE [pai BERLIN 16 — Corespondentul Acartierele orașelor şi la sate. La aceste adunări au participat peste 7 milioane de cetăţeni. Astfel, problemele pe care le dezbate actualul congres au fost discutate multilateral de mase largi populare. La pregătirea congresului au participat toate partidele şi organizaţiile de masă care fac parte din Frontul Naţional al Germaniei democrate. Congresul naţional se desfăşoară sub lozinca „Patria — pace — socialism. Noi învingem”. În prezidiul congresului au fost aleşi reprezentanţi ai vieţii publice şi politice, conducători ai partidelor şi organizaţiilor de masă în frunte cu Walter Ulbricht. Prof. dr. Erich Correns, preşedintele Prezidiului Consiliului Naţional al Frontului Naţional al Germaniei democrate, a prezentat un raport asupra desfăşurării discutării documentului naţional. Vorbitorul a subliniat importanţa sarcinii cuprinse în acest document cu privire la întărirea continuă a orînduirii de stat şi economice a R. D. Germane. După prezentarea raportului au început dezbaterile. SCURTE HAVANA. La Havana s-a semnat la 14 iunie, convenţia de colaborare în domeniul sportului între Uniunea de cultură fizică și sport din R. P. Romiînă şi Institutul național de sport, educație fizică și recreere din Republica Cuba. VIENTIANE, La 15 iunie, Adunarea Naţională a Laosului a aprobat, cu 33 de voturi din 35, acordul cu privire la constituirea guvernului de coaliţie semnat la 13 iunie în Valea Ulcioarelor. La 18 iunie, regele Laosului va instala noul guvern condus de prinţul Suvanna Fumma. CAIRO. În seara zilei de 15 iunie, în clădirea Universităţii din Cairo și-a început lucrările Comitetul politic al statelor semnatare ale Cartei de la Casablanca. La lucrările comitetului participă regele Hassan al II-lea al ‘Marocului, Gamal Abdel Nasser, președintele R.A.U., Seku Ture, preşedintele Republicii Guineea, Modibo Keita, preşedintele Republicii Mali, Yussef Ben- Khedda, preşedintele guvernului provizoriu al Republicii Algeria, precum şi Ako Adjei, ministrul afacerilor externe al Ghanei, care îl Ne, 5862 de fortele patriotice LUANDA 16 (Agerpres). — „Mișcarea de eliberare angoleză împotriva colonialiştilor portughezi iace progrese constante”, scrie săptămînalul tunisian „JEUNE AFRIQUE”, care PREZENT FORȚELE PA- TRIOTICE ANGOLEZE CONTROLEAZA 1/6 DIN TERITORIUL ANGOLEI. În prezent naționaliștii angolezi au împărțit în cinci regiuni pe care îl controlează. Această împărţire organizării luptelor de partizani potrivit condi- Săptămînalul tunisian subliniază că în prezent forțele patriotice care luptă pentru eliberarea Angolei dispun e 25000 de oameni fnarmați şi de o rezervă bine instruită de 75 000 de oameni. „jeune Atrique” rela. tează că „de la încenua tul luptelor în Ant „la şi pină în prezent trupele portugheze au pierdut 7000 də oameni”, teritoriul corod Po ae] „Nici o forţă in lume nu ne poate sili să răminem sub jugul colonialiştilor** Declaraţia liderului Unlunii populare africane Zimbabwe din Rhodesia sud NAȚIUNILE UNITE 16 (Agerpres). — într-un interviu acordat corespondentului agenţiei Associated Press, Joshua Nkomo, preşedintele Uniunii populare africane Zimbabwe din Rhodesia de sud, a declarat că este de neconceput ca cele trei milioane de africani din această colonie să mai suporte măcar pentru un an dominaţia celor 450000 de colonişti albi. Propunerea britanică de menţinere a regimului colonial pentru încă 9—12 ani pînă cînd africanii vor fi, chipurile, capabili să se auto: guverneze este o absurditate. „Dorinţa noastră de libertate este atît de puternică încît nici o forţă nu ne poate sili să răminem &:'b Ştiu acest lucru“, a spus Nkomo, Adunarea Generală a O.N.U. va adopta o rezoluţie care să recuu noască dreptul la independență al poporului african din acest teritoriu, Răscoala izbucniiă la cea mai mare bază maritimă-militară a Venezuelei — Puerto-Cabelio, a fost crunt înăbușită de forțele guvernamentale. Au avut loc lupte grele între răsculați şi forțele de represiune. În clișeu: Aspect al luptelor înir-un cartier al orasului Puerlo-Cabello. 990 ŞTIRI. reprezintă pe preşedintele Kwame Nkrumah, NEW YORK. Un grup de 25 de profesori de drept din S.U.A. au publicat o declaraţie comună în ţii membrilor Curţii Supreme a Statelor Unite, care a aprobat faimoasa lege McCarran. PARIS. Cercurile guvernamentale au comunicat că a început instruc- ţia judiciară, după care s-ar putea să urmeze un nou proces împotriva lui Salan „pentru acţiunile săvirşite de el după ce a fost judecat de tribunalul militar suprem“. S-a aflat că după ce s-a dat sentința în procesul lui, Salan trimitea din închisoare noi' instrucțiuni O.A.S.-iștilor - din Algeria, PARIS. Organele Procuraturii franceze s-au adresat Adunării Nationale cerîndu-i să-l lipsească de imunitate parlamentară pe Georges Bidault, fostul prim-ministru al Franței, care este unul din conducătorii O.A.S. Georges Bidault, care se ascunde de autorități, se bucură totuşi de toate drepturile de membru al Parlamentului francez şi primeşte indemnizație de deputat, pe care o încasează soția lui. AA T = pe oaa TEATRE e Cinema e 72/ev/z////e2 Ralio Partizanii provoacă pierderi grele trupelor diemiste SAIGON. Zilnic sosesc știri care demonstrează că trupele americane din Vietnamul de -sud iau parte directă la luptele împotriva partizanilor. Agenţia Associated Press relatează că la 16 iunie alți doi ofiteri americani au fost uciși în cursul unei ciocniri cu unități de partizani. Ciocnirea a avut loc lingă oraşul Ben Cat situat la numai 30 de mile de Saigon. În cursul acestei ciocniri partizanii au provocat, după cum relatează agenţiile americane, pierderi importante trupelor ngodinhdiemiste şi americane și au capturat cantităţi însemnate de armament. Demisia guvernului sud-coreean SEUL 16 (Agerpres). — Agentiile occidentale de presă anunţă că guvernul Coreei de sud a demisionat la 16 iunie. Demisia anterioară a primului ministru, Song Yu C) care a fost acceptată de junta Mstärä, se datorește, “potrivit agenţiei Associated. Press, existenţei unor divergențe serioase în sînul guvernului cu privire la politica economică. TEATRUL DE OPERĂ ȘI BALET AL R. P. ROMINE: COPELLIA — (orele 11); TEATRUL DE STAT DE OPERETA: ROSEMARIE — (orele 10,30); LASA- TEATRUL NAȚIONAL „I. L. CARA- GIALE" (Sala Comedia): ORFEU IN IN- TEATRUL „C. I. NOTTARA“ (Sala TEATRUL „LUCIA STURDZA BU- (orele 20). TEATRUL PENTRU TINERET ȘI CO- PII (Parcul N. Bălcescu): SALUT VOIOS TEATRUL. REGIONAL BUCUREȘTI: TEATRUL MUNCITORESC C.F.R.- GIUIEȘTI (Sala Palatului R. P. Romine}: MARIA SA BARBATUL — (orele 19,30). TEATRUL SATIRIC MUZICAL „C. TĂNASE“ (Sala Savoy): VORBA REVIS- CINEMATOGRAFE. RAZE PE GHEA- 17; 19; 21; 22,40), 1. C. Frimu (9; 115 ambele serii cinemascop: Grădina Progresul (20,30), Arta (11; 15,30; 19). CO- MEDIANȚIH rulează la cinematografele Elena Pavel (10; 12,15; 14.30; 16,45; 21,15 14,30; 16,45: 19; 21,15), Stadionul Giulesti (20,15), Grădina 13 Septembrie (20,15). FOCURI IN MUNȚI: V. Alecsandri (15; 17; 19; 21), Lumina (rulează în continuare de la orele 9,45 pînă la orele 12,30, XICUL CINTA: Maxim Gorki (9; 11; 13; CĂLĂTORIILE LUI GULLIVER: 13 21), 16 Februarie (16; 18; 20). FILME DO- CUMENTARE rulează în continuare de' la orele 10 pînă la orele 21 la cinematogratul Timpuri Noi. CINE-I DE REA ambele serii: înfrăţirea între DUPĂ DOL IEPURI: Cultural (10,30; 15; 16,50 18,40; 20,30). POST-RESTANT: Alex, Popov (rulează în continuare de la orele 10 pină la orele 21), Flacăra (15; 17; 19; 21). ŞOFERII IADULUI: 8 Martie (11; 19 — grădină 20,30), 23 August (10; 12: TEA HURRAMZAMIN: M. Eminescu (11; 16; 18,15; 20,30). HANUL DIN SPESSART: ANII FECIORIEI rulează la cinematograful Olga Bancic (15,30; 18). SABIE SI ZAR: 30 Decembrie (12; 15; 17: 19; 21) AL.0!... AȚI GRESIT NUMĂRUL: Drumul Serii (11; 16; 18; 20). CAVALERII TEUTONI — ambele serii — rulează la cinematograful Aurel Vlaicu (14,30; 17,45; 21), PESCARII DIN ARHIPELAG: N. Bălcescu (10; 12;16; 18,15; 20,30). MIZERABILII — ambele serii — rulează la Grădina T. Vladimirescu TRI: Grădina Olga Bancile (20,30). OMUL CARE ADUCE PLOAIA: Grădina Unirea (20,30). TOATĂ LUMEA RIDE, CINTA SI TELEVIZIUNE. Orele 9,00 — EMISIU- NE PENTRU COPII ȘI TINERETUL REDACTIA SI ADMINISTRAŢIA! București, Plata „Scinteli”, Tel. 17.60.10, 17.60.20, Abonamentele se fac la oficiile postale, factorii postali gi dituzorii voluntari din intreprinderi şi instituții. Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Scinteil ŞCOLAR. 10,20 — EMISIUNE PENTRU SATE. 19,00 -— Jurnalul televiziunii, 19,15 — VARIETĂȚI (Transmisiune din studioul de concerte al Radioteleviziunii). 20,15 — Popas liric — emisiune de versuri. 20,30 — Partea a II-a a emisiunii de varietăți. In jurul orei 21.35 transmisic de la Stadionul Republicii, repriza a doua a meciului de fotbal dintre echipele Petrolul-Progresul. În. încheieie: Ultimele ştiri şi rezultatele sportive, RADIO. e Ghid muzica] — orele 8.50 — 1 e Program de muzică populară romînească — orele 9,60 — II o Teatru pentru copii — orele 930 — I e Arii din opere interpretate de Ivan Petrov — orele 10,00 — II e Revista presei străine — orele 10,30 — II o Vorbeşte Moscova — orele 11,30 — I e Interpreţi de muzică uşoară — orele 12,00 — 1 e De toate pentru toți — orele 12,10 — I e Ciîntă Dorina Drăghici — orele 14,10 — II e Cine ştie, cîştigă — orele 14,30 II e La şezătoare orele 15,50 — I e Noi inregistrări de muzică ușoară primite din partea Radiotelaviziunii sovietice — orcle 10.25 — I e Versuri în lectura lui George Calhoroanu — orele 17,15 — II & Emisiune de muzică ușoară romînească — orele 1805 — J e Muzică de balet — orele 1805 — IJ e Suita „Fluturii“ de R. Schumann orele 19,20 — II e Teatru: „Bariera albastră“ de B. Cirskov, D. Radovsti şi M. Arlazorov (premieră) — orele 20.00 — l (J Lectură ghicitoare — orele 21,45 — Il e Simfonia a VII-a de Beethoven — orele. 22,23 — II e Interpreţi sovietici laureați at premiului Lenin — orele 23.10 — I © iiuzică de dans — orele 23.10 — II, CUM VA FI VREMEA? Timpul probabil pentru zilele de 18, 19 şi 20 iunie: Vremea se mentine frumoasă şi călduroasă, cu cer mai mult senin noaptea şi dimineaţa. Izolat în nordul țării şi în regiunea de munte vor cădea averse după-amiaza, Vint slab pînă la potrivit, predominind din vest. Minimele vor fi cuprinse între 10 şi 20 de grade, iar maximele între 26 şi 35 de grade. === CORRECTED KEY PASSAGES (proof-read by Claude, Oct 2026) === --- [page ] --- [...] socialist, a dorinţei lor de a-şi închina toată puterea de muncă înfloririi scumpei noastre patrii o constituie participarea femeilor la diferite acţiuni de folos obştesc. Numai în acest an comitetele şi comisiile de femei, sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid, au mobilizat peste 70.000 de femei la diferite acţiuni gospodăreşti, la înfrumuseţarea oraşelor şi satelor regiunii noastre. Valoarea lucrărilor efectuate se ridică la peste 1 200 000 lei, sumă ce este egală cu costul a 32 de apartamente de locuit. Rezultate bune a dat şi întrecerea între comitetele şi comisiile femeilor, organizată la sate pentru întreţinerea şi înfrumuseţarea uliţelor, a curţilor, întrecere care a constituit un sprijin efectiv în munca desfăşurată de sfaturile populare pentru gospodărirea comunelor şi satelor. Propun Consiliului naţional al femeilor să studieze posibilitatea stimulării morale a acelor femei care se evidenţiază în mod deosebit în diferite acţiuni obşteşti şi patriotice. Maria Vlad, din Piteşti [fragment from adjacent column:] [...] le înţeleg frumuseţea şi le îndrăgesc. Cu mult interes sînt aşteptate de către elevi întîlnirile organizate în cadrul şcolii cu muncitori fruntaşi în producţie, ingineri şi tehnicieni, care le vorbesc cu pasiune despre munca lor. Ca rezultat al acestor acţiuni, anul trecut, mai mult de jumătate din absolvenţii claselor a VII-a din şcolile regiunii noastre s-au înscris la şcolile profesionale. Problema justei orientări profesionale a elevilor a fost dezbătută şi în cadrul conferinţei femeilor din regiunea Argeş. Pe bună dreptate, unele tovarăşe au subliniat că este necesar ca părinţii şi îndeosebi mamele să fie mai mult ajutaţi de comitetele femeilor în ce priveşte orientarea copiilor în raport cu aptitudinile lor şi cu necesităţile dezvoltării economiei şi culturii. [fragment from adjacent column:] în cuvîntările participantelor la conferinţă. Cuvîntul tov. Salutul adresat Conferinţei naţionale a Femeilor de Umi Sardjono, Indoneziei GERWANI Deşi distanţa din Indonezia pînă în Rominia este de mii de kilometri — a arătat vorbitoarea — totuşi poporul romîn este foarte aproape de inimile poporului indonezian. Rominia ne este bine cunoscută ca o ţară a frumosului, ca o ţară unde oamenii muncii luptă cu eroism pentru socialism. Încheierea colectivizării agriculturii reprezintă o mare victorie pentru lupta dv. în vederea consolidării depline a sistemului socialist în ţara dv. Aceste realizări vor constitui o sursă de inspiraţie pentru lupta femeilor indoneziene pentru emanciparea deplină a femeilor indoneziene, pentru o societate nouă, liberă de sărăcie, de oprimare şi exploatare. În lupta pentru aceste scopuri noi avem întotdeauna în faţă exemplul realizărilor femeilor din ţările socialiste, realizări ce ne luminează calea. Sîntem în acelaşi timp convinse că vom ajunge la acest scop final, deoarece trăim de pe acum în epoca în care socialismul a devenit un sistem mondial şi-şi dovedeşte superioritatea asupra capitalismului. Aceasta ne dă convingerea că lupta poporului indonezian pentru eliberarea Irianului de vest — parte integrantă din Republica noastră, de sub jugul imperialiştilor şi colonialiştilor olandezi, va fi încununată de succes. Permiteţi-mi să mulţumesc cu acest prilej, din toată inima, tuturor prietenilor din străinătate, şi în special femeilor din ţările socialiste, inclusiv din ţara dv., pentru solidaritatea şi sprijinul dat poporului indonezian în lupta sa pentru eliberarea Irianului de vest. Organizaţia GERWANI, femeile indoneziene, sprijină Congresul Internaţional pentru dezarmare şi pace, ce va avea loc la Moscova, conştiente de importanţa lui în întărirea păcii, speranţa cea mai mare a omenirii. Totodată, noi considerăm că, luptînd pentru independenţa noastră naţională, împotriva imperialismului, colonialismului şi a neocolonialismului, noi contribuim la lupta pentru pace. Salutul adresat Conferinţei naţionale a femeilor de Elsa Gutierrez Baro, vicepreşedintă a Comitetului executiv al Federaţiei femeilor cubane În numele femeilor din Cuba şi al întregului popor cuban, vă aduc un salut călduros şi vă felicit pentru succesul încheierii colectivizării agriculturii şi pentru celelalte realizări ale poporului romîn în construirea socialismului. Femeia din Cuba, căreia Revoluţia i-a acordat locul ce i se cuvine în societate, a spus Elsa Gutierrez Baro, nu mai este nevoită să lupte pentru drepturile sale, ci se încadrează în lupta poporului său pentru apărarea libertăţii şi suveranităţii patriei. Unite în Federaţia femeilor cubane care numără 350 000 de membre, femeile îşi organizează activitatea pentru ridicarea nivelului politic şi cultural al femeilor şi pentru strîngerea legăturilor cu femeile din întreaga lume, pentru întărirea unităţii şi fraternităţii în lupta comună de ocrotire a copiilor, pentru autodeterminarea popoarelor şi pentru pace. Revoluţia din Cuba a pus mari sarcini în faţa federaţiei noastre. Procesul de alfabetizare la care au luat parte 62 la sută din membrele federaţiei a fost înfăptuit

=== [Page 1] === [Other articles – not translated: all non-conference articles of the issue (Soviet economy, Khrushchev, Angola, science, etc.). Note: one mention of Indonesia in an article on Khrushchev: "In recent years, N. S. Khrushchev, together with other Soviet party and state leaders, has been to the P.R. of China, India, Burma, Afghanistan, ... Indonesia and other countries." Domestic Romanian speeches at the Conference (Maria Vlad of Pitești, Irma Crainic, U.T.M. representative, etc.) not translated except where noted.] Closing of the proceedings of the National Conference of Women Letter addressed to the Central Committee of the Romanian Workers' Party, the State Council and the Council of Ministers of the R.P. Romania On Saturday morning the proceedings of the women's conference continued. At the opening of the session the arrival at the Conference of new guests from abroad was announced: the delegation of Cuban women, led by Elsa Gutierrez Baro, vice-president of the Executive Committee of the Federation of Cuban Women; the delegate of Indian women, Manorama Satin, member of the Executive Committee of the National Federation of Indian Women; and the delegate of the women of Greece, Assimina Ianu, member of parliament. Continuing the discussion of the reports presented, the following also took the floor: Gheorghița Siujitoru, collective farmer from Stoicănești commune, Argeș region; Irma Crainic, housewife, miner's wife from Lupeni, Hunedoara region; and Nastasia Florea, secretary of the party committee at the Bucharest clothing and knitwear factory. Elsa Gutierrez Baro, vice-president of the Executive Committee of the Federation of Cuban Women, Manorama Satin, member of the Executive Committee of the National Federation of Indian Women, and Assimina Ianu of Greece, member of parliament, took the floor and brought the conference the greetings of the women's organisations they represent. It was then announced that a great number of greeting telegrams had arrived addressed to the National Conference of Women from women's collectives in enterprises and institutions, management councils of collective farms and mass organisations, as well as greeting messages from women's organisations abroad. The delegates approved unanimously the activity and report of the National Council of Women and the report of the Auditing Commission. The proposals for improving the rules of organisation and functioning of the women's movement in our country were then approved unanimously. Moving to the third item on the agenda, the participants elected by secret ballot the National Council of Women of the R.P. Romania, made up of 151 persons, and the Auditing Commission. The closing session of the National Conference of Women then took place. The whole audience greeted with applause and loud acclamations the arrival in the hall of comrades Ion Gheorghe Maurer, Alexandru Drăghici and Ștefan Voitec. Members of the Central Committee of the P.M.R., ministers and leaders of mass organisations and central institutions were present. The participants approved unanimously the text of the Appeal addressed by the National Conference of Women of the R.P. Romania to the women of the whole country. In an atmosphere of great enthusiasm the letter addressed to the Central Committee of the Romanian Workers' Party, the State Council and the Council of Ministers by the National Conference of Women was adopted. The Conference also adopted a telegram addressed to the Women's International Democratic Federation. Comrade Maria Rosetti, chair of the National Council of Women, then delivered the closing speech. For minutes on end the hall resounded with acclamations and cheers for the Romanian Workers' Party and its Central Committee headed by comrade Gheorghe Gheorghiu-Dej. Through prolonged ovations the participants expressed their firm determination to translate the conference's decisions into deeds, to draw the broad masses of women into completing the building of socialism in our country, and to strengthen solidarity and friendship with the women of the whole world in the struggle for peace and social progress. In the evening, a performance was held in the hall of the Palace of the R.P. Romania in honour of the delegates and guests from the country and abroad at the National Conference of Women. (Agerpres) From the speeches of the participants at the conference Greetings addressed to the National Conference of Women by Umi Sardjono [Umi Sardjono], chair of the Indonesian women's organisation GERWANI Although the distance from Indonesia to Romania is thousands of kilometres, the speaker said, the Romanian people are nevertheless very close to the hearts of the Indonesian people. Romania is well known to us as a country of beauty, as a country where working people fight heroically for socialism. The completion of the collectivisation of agriculture is a great victory for your struggle for the full consolidation of the socialist system in your country. These achievements will be a source of inspiration for the struggle of Indonesian women. Our organisation, GERWANI, fights for the full emancipation of Indonesian women, for a new society free from poverty, oppression and exploitation. In the struggle for these aims we always have before us the example of the achievements of the women of the socialist countries, achievements that light our way. At the same time we are convinced that we shall reach this final goal, because we already live in the epoch in which socialism has become a world system and proves its superiority over capitalism. This gives us the conviction that the struggle of the Indonesian people for the liberation of West Irian – an integral part of our Republic – from the yoke of the Dutch imperialists and colonialists, will be crowned with success. Allow me on this occasion to thank, from the bottom of my heart, all our friends abroad, and especially the women of the socialist countries, including those of your country, for the solidarity and support given to the Indonesian people in their struggle for the liberation of West Irian. The organisation GERWANI, the Indonesian women, support the International Congress for Disarmament and Peace to be held in Moscow, aware of its importance in strengthening peace, the greatest hope of humanity. At the same time, we consider that by fighting for our national independence, against imperialism, colonialism and neocolonialism, we contribute to the struggle for peace. Greetings addressed to the National Conference of Women by Elsa Gutierrez Baro, vice-president of the Executive Committee of the Federation of Cuban Women On behalf of the women of Cuba and of the whole Cuban people, I bring you warm greetings and congratulate you on the successful completion of the collectivisation of agriculture and on the other achievements of the Romanian people in building socialism. The woman of Cuba, to whom the Revolution has given her due place in society, said Elsa Gutierrez Baro, no longer has to fight for her rights, but takes her place in the struggle of her people for the defence of the freedom and sovereignty of the homeland. United in the Federation of Cuban Women, which has 350,000 members, women organise their activity to raise the political and cultural level of women and to strengthen ties with women throughout the world, to strengthen unity and fraternity in the common struggle to protect children, for the self-determination of peoples and for peace. The Cuban Revolution has set great tasks before our federation. The literacy campaign, in which 62 per cent of the federation's members took part, was accomplished in a single year. Now the programme to educate those who have become literate is under way. Women's activity plays a very important role in all sectors of the cultural revolution. The Federation of Cuban Women also runs the children's circles. At the present time we are initiating important actions to organise public laundries and canteens, to free women from some household activities that until now took up much of their time. In the vocational schools 20,000 girls are now studying. Thanks to the Revolution, many rural women now work as wage earners on the state farms, where courses are organised for their agro-technical training. In Cuba, many tasks in the most varied fields are now carried out with great enthusiasm by women, convinced that this contributes to creating the happy future of our children. For them we are building socialism. The territory of Cuba, the speaker said in conclusion, will never again be enslaved. Our children live and will live happily! Greetings of the representative of Indian women, Manorama Satin I feel honoured to be present here and to bring Romanian women the sincere greetings of Indian women. Although our countries are separated by many seas and lands, the speaker said among other things, nothing can prevent the rapprochement of the Indian and Romanian peoples, for they are united by the sun of friendship and bound by our common desires for peace, for the emancipation of women and for the welfare of children throughout the world. We have followed with great interest and admiration the social, economic and political progress achieved by the women of your country. We congratulate you on the remarkable successes and wish you new victories. I have also read about your struggle for peace, for the advancement of women and for the welfare of children. The desire and struggle for peace unite us more than anything, as women and as mothers, and we are sure that through our common struggle we shall defeat hatred and war. As you know, India is a large country whose people groaned for 400 years under the yoke of English, French and Portuguese imperialism. It is only 15 years since our people shook off this yoke, after great suffering and sacrifice. Our women played a great role in the national liberation struggle. As a result of this struggle they enjoy today the right to vote and to be elected to Parliament. Nevertheless, we still have to face many social, political, legislative and economic obstacles. In this direction we consider particularly important: the question of women's right to work; the improvement and development of the system of women's education and training; the adoption of laws that defend and protect women's rights; finding appropriate methods and solutions for the upbringing of our children. The defence of our national sovereignty and independence, the problems of general and total disarmament, the banning of nuclear weapons, and the maintenance and strengthening of world peace are likewise the main objectives of the struggle of the women of India. We are convinced that, animated by these noble aspirations, through your cooperation and moral support, our strength will become even greater, the speaker concluded. Appeal of the National Conference of Women of the Romanian People's Republic [Summary of the full text in the original: the Conference, having assessed the contribution of millions of women to the people's successes, calls on women to devote their energy to completing socialist construction as set by the 3rd Congress of the P.M.R. It addresses women industrial workers (socialist emulation, production plans, quality), rural women (collective farms, agro-technical education), trade workers (courteous service), housewives (public-benefit work, public control teams), women in science, culture, education and health, and mothers (education of children in the spirit of communism, friendship between peoples).] The Conference once again affirmed the unanimous adherence of women to the Leninist foreign policy of peace of the party and government. It calls for general, total and controlled disarmament and refers to the World Congress for General Disarmament and Peace to be held next month in Moscow, where the voice of the women of the country will be heard. The Appeal stresses the warm sympathy and solidarity of the women of Romania with all fighters for peace and progress, with the women of the capitalist countries who fight for rights, freedom and peace in the face of terror, with the women of Asia, Africa and Latin America who fight against colonialism and imperialism to win and maintain national independence. "Let us strengthen and develop the ties of friendship and relations with the progressive women's organisations of all countries, and make our active contribution in future to the actions initiated by the Women's International Democratic Federation [W.I.D.F.]." The Conference pledges to the Party and Gh. Gheorghiu-Dej to work and fight with inexhaustible energy for completing socialist construction and the gradual transition to communism, for the victory of the noble cause of peace and friendship between peoples. Telegram addressed to the Women's International Democratic Federation In the telegram sent to the Women's International Democratic Federation by the National Conference of Women of the R.P. Romania, a warm greeting of solidarity and friendship is addressed to this organisation, which unites in its ranks millions of women on all continents, active fighters for peace, for rights, for the happy future of children. The Conference, the telegram stresses, reaffirmed the firm will of the women of the Romanian People's Republic to devote henceforth their whole capacity and creative energy to the flourishing and progress of their socialist homeland, to support through all their activity the consistent policy of peace and peaceful coexistence of our state. The women of the R.P. Romania, the telegram continues, reaffirmed their determination to develop by all means ties of friendship with the women of the whole world, who together with their peoples fight for the defence and winning of national independence, against imperialism and colonialism, for democratic rights and freedoms, for social progress, for peace and friendship between peoples. The Conference expressed the determination of the women of the Romanian People's Republic to make an increased contribution to the noble and fruitful activity of the W.I.D.F., directed at consolidating the world unity of women in the struggle for peace, for the bright future of humanity. Composition of the Executive Committee At its first session, the National Council of Women of the Romanian People's Republic elected an Executive Committee of 25 persons. Maria Rosetti was elected chair of the Council; vice-chairs: Gabriela Bernachi, Lucia Demetrius, Stana Drăgoi, Suzana Gidea, Orosz Princz Irina, Zoe Rigani, Ana Röhrich; secretaries: Maria Ciocan, Valeria Drafta, Maria Groza, Maria Manolescu, Alexandrina Mihalcea Korcinschi, Elena Vilcoci; members of the Executive Committee: Dobrița Dima, Tamara Dobrin, Georgeta Dumitru, Ioana Gae, Elena Grigoriu, Elena Lascu, Elena Livezeanu, Alice Săvulescu, Marioara Seitan, Ioana Sendrea and Ecaterina Stancu. The Auditing Commission elected Maria Natalia Cotoară as its chair.